Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Contestarea caracterului formal al deciziei de sanctionare disciplinara

Contestarea caracterului formal al deciziei de sanctionare disciplinara

Publicat: 15 Jul 2024 1031 citiri Sursa: MCP avocati Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca

In cadrul derularii raporturilor de munca, deciziile de sanctionare disciplinara sunt instrumente esentiale pentru mentinerea ordinii si disciplinei in cadrul unei organizatii.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Totusi, aceste decizii trebuie sa respecte procedurile legale stricte pentru a fi valabile si pentru a nu deveni un instrument de care angajatorii sa se foloseasca pentru a indeparta salariatii pe motive subiective.

Codul muncii ii confera angajatorului dreptul de a aplica sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori se constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.

Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

In temeiul art. 252 din Codul muncii, angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .

Iar, sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;

d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;

e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;

f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.

In cadrul unui mediu de lucru, cele mai frecvente plangeri din partea salariatilor provin de la faptul ca lipseste drescrierea faptei pentru care sunt sanctionati si astfel, se creeaza confuzie si se pune sub semnul intrebarii toata procedura de cercetare disciplinara.

Fapta care constituie abatere disciplinara, ca si manifestare in realitatea obiectiva, sociala, presupune identificarea ei si prin imprejurarile concrete in care aceasta a fost savarsita, plasarea in timp, raportarea ei la norma de drept de la care deroga, iar toate acestea au ca scop informarea salariatului intr-o masura suficienta pentru a-i asigura, pe deplin, dreptul la aparare.

Cerinta legii este satisfacuta atunci cand din descrierea prezentata de angajator salariatul vizat de sanctiunea disciplinara intelege, identifica si cunoaste conduita ce i se reproseaza prin decizia respectiva.

In practica, in majoritatea cazurilor, decizia de sanctionare disciplinara nu confera o descriere a faptei imputate salariatului, sub aspectul elementului material al laturii obiective, ci se rezuma in a indica in continutul deciziei de sanctionare disciplinara doar unele imprejurari generice, neindividualizate care nu complinesc lipsa mentiunilor referitoare la descrierea faptei, intrucat aceasta cerinta este indicata expres la art. 252 din Codul muncii, iar faptele in materialitatea lor trebuie descrise efectiv pentru a se putea verifica ulterior legalitatea si temeinicia deciziei de sanctionare disciplinara de catre instanta de judecata si pentru a da posibilitatea angajatului sanctionat sa se apere efectiv, contestand faptele imputate acestuia.

In sustinerea argumentelor mai sus expuse, intr-o cauza in materia conflictelor de munca, Curtea de Apel a schimbat in tot sentinta primei instante si a retinut ca ``in continutul deciziei de sanctionare nr. m/12.12.2022 se indica fapta imputata apelantei si anume ca a intarziat in mod repetat la programul de lucru stabilit oficial, sosind la locul de munca cu mult dupa ora 08.00, prezentandu-se in mod obisnuit in intervalul 09.30-10, existand si situatii in care a fost depasit cu mult acest interval de timp . S-a mentionat in cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara ca apelanta, in mod repetat in intervalul in care a fost monitorizata respectiv 25.05.2022-31.10.2022, nu a respectat programul de munca, constatandu-se nu mai putin de 86 de abateri de la programul stabilit prin Regulamentul de ordine interioara al institutiei, consemnate in 86 de procese-verbale intocmite de grefierul-sef al Serviciului registratura, grefa, arhiva si relatii cu publicul``.

Instanta a considerat ca mentionarea unui interval de timp in care au intervenit aceste 86 de fapte de nerespectare a programului de lucru, nu poate fi considerata o descriere a faptei in acceptiunea textului legal, aspect ce nu poate fi complinit prin raportare la procesele-verbale indicate in continutul deciziei de sanctionare disciplinara, intrucat prevederile art. 252 alin. (1) din Codul muncii, stabilesc ca si conditie obligatorie descrierea faptei chiar in cuprinsul actului de sanctionare disciplinara.

Si convocarea la cercetarea disciplinara trebuie sa respecte anumite cerinte asa cum s-a aratat in doctrina si jurisprudenta, pentru a se da eficienta deplina si reala dreptului la aparare al salariatului si pentru ca acesta sa fie in masura sa propuna probe in sustinerea sa.

In cuprinsul convocarii este necesar a fi aduse la cunostinta salariatului toate faptele pentru care urmeaza a fi cercetat disciplinar si o prezentare concreta a fiecarei fapte, ci nu o expunere generala si/sau partiala a acestora. Emiterea unei decizii de sanctionare disciplinara pentru fapte care nu au fost prezentate, sau au fost prezentate insuficient in cuprinsul convocarii salariatului conduce la imposibilitatea verificarii de catre instanta de judecata a respectarii dreptului la aparare al salariatului si, in consecinta, la anularea deciziei astfel emisa.

Astfel, o descriere detaliata a faptelor in decizia de sanctionare disciplinara este esentiala pentru asigurarea transparentei, legalitatii si corectitudinii procesului disciplinar. Angajatii au dreptul sa cunoasca exact motivele sanctiunii si sa aiba oportunitatea de a-si prezenta apararea. In cazul in care faptele nu sunt clar descrise, angajatii au la dispozitie mijloace legale pentru a contesta decizia si pentru a solicita clarificari sau anularea sanctiunii.