din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3033 de useri online



Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Calculul termenului de preaviz prin lumina Deciziei ICCJ nr. 8/20.05.2024

Calculul termenului de preaviz prin lumina Deciziei ICCJ nr. 8/20.05.2024

  Publicat: 02 Jul 2024       412 citiri       Sursa: MCP avocati        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Libertatea de a munci reprezinta un principiu fundamental in raporturile de munca, cu ajutorul caruia orice persoana este libera sa isi exercite sau nu dreptul la munca, este libera sa isi aleaga angajatorul, sa isi aleaga domeniul in care vrea sa profeseze, locul de munca, dar si momentul in care doreste sa inceteze aceste relatii contractuale.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Instiintare scrisa a beneficiarului unui acreditiv de catre banca emitenta, asupra faptului ca in favoarea sa a fost deschis un acreditiv;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.

Pentru a conferi o anumita stabilitate in aceasta arie a dreptului, Codul muncii a instituit o serie garantii menite sa ofere o protectie socio-economica a salariatilor, dar si a angajatorilor pe termen lung, mentinand in acest sens un dialog social intre sindicate si patronate.


Un caz particular in care pot aparea comportamente arbitrare din partea atat a salariatului, cat si a angajatorului este incetarea contractului de munca care poate avea loc numai in cazurile expres si limitativ prevazute de Codul muncii, pentru a preintampina concedierile abuzive si nelegale.


In acest context, impactul pe care il are termenul de preaviz trebuie analizat din mai multe puncte de vedere, nu doar sub aspect juridic, analizand doar evolutia legislatiei in acest sens, ci si sub aspect economic si social.


Natura raporturilor de munca a capatat in ultimele decenii un dinamism exacerbat, lucratorii fiind din ce in ce mai interesati sa incerce noi locuri de munca, sa fie angrenati in a-si valorifica talentele pe care le au, sa isi asume riscuri, sa descopere noi oportunitati.


De aceea, este notabil a cunoaste ziua exacta cand nu mai suntem nevoiti sa ne prezentam la locul de munca, iar pentru angajator este important sa aiba timp pentru a cauta un nou salariat .


O incetare intempestiva a relatiilor de munca poate cauza repercusiuni avand in vedere natura sarcinilor de munca care presupun o continuitate, fara intreruperi nejustificative pentru a crea o armonie sociala.


Codul muncii prevede expres la art. 75 ca ``persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare``.


In functie de contractul individual de munca sau de contractul colectiv de munca, termenul de preaviz poate varia, nu este unul fix, Codul muncii prevede doar un termen minim legal pe care orice angajator sau salariat trebuie sa il respecte, respectiv de minim 20 de zile .


Acesta se poate negocia in functie de vechimea pe care o are lucratorul in companie, de functia pe care o detine si de interesele ambelor parti.


Astfel, cu cel putin 20 de zile lucratoare anteriore emiterii deciziei de concediere, angajatorul are obligatia legala de a comunica in scris salariatului ca se afla in perioada de preaviz, deoarece neincluderea preavizului in decizia de concediere conduce la prezumtia de neacordare a preavizului.


Pe toata durata preavizului, efectele contractului individual de munca raman aceleasi, iar salariatul are obligatia de a-si indeplini corespunzator toate sarcinile de serviciu chiar daca urmeaza sa fie paraseasca locul de munca .


In alte state europene, precum Belgia, termenul de preaviz este de pana la 13 saptamani, daca salariatul are mai mult de 8 ani vechime in companie, iar in Franta nu este prevazut un termen de preaviz fix, ci este intre o luna si trei luni in functie de ce s-a stabilit in contractul individual de munca sau in cel colectiv.


In legislatia natioanla s-a remarcat o practica neunitara la nivelul instantelor de judecata avand ca obiect termenul de preaviz si modul de calcul al acestuia, ceea ce a condus la inechitati pe care salariatii au fost nevoiti sa le indure, chiar daca reclamantii au invocat cu titlu de jurisprudenta hotarari pronuntate de alte instante din tara.


Dificultatile practice au privit modul de calcul al termenului de preaviz care in unele situatii au fost luate in calcul si ziua in care a fost comunicata notificarea si ziua in care s-a implinit termenul, iar in alte situatii modul de calcul a fost stabilit conform dispozitiilor art. 181 din Codul de procedura civila ``cand termenul se socoteste pe zile, nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ziua cand acesta se implineste``.


Unele instante apreciaza ca termenul de preaviz nu este un termen procedural, ci unul ``sui generis``, calculat pe zile lucratoare, in timp ce altele dimpotriva, au retinut in calculul termenului de preaviz si ziua in care a fost comunicata notificarea .


Intr-o opinie majoritara s-a sustinut ca ``in ceea ce priveste modul de calcul al acestui termen, el trebuie astfel calculat incat sa includa, intre data la care a fost notificata inceperea preavizului si data la care CIM inceteaza efectiv, un numar de 20 de zile lucratoare.``


De asemenea, Tribunalul Prahova a aratat in considerente ca: ``retinand natura juridica a preavizului, Curtea a constatat ca, potrivit art. 1416 din Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare, calculul termenelor, indiferent de durata si izvorul lor, se face potrivit regulilor stabilite in Titlul 111 din Cartea a VI-a. Iar, conform art. 2553 din Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare, cand termenul se stabileste pe zile, nu se ia in calcul prima si ultima zi a termenului. Concluzionand, data comunicarii preavizului nu face parte din durata acestuia``.


In schimb au existat si instante de judecata care au retinut ca ``termenul de preaviz este de 20 de zile lucratoare, efective/intregi care poate incepe sa curga si din ziua in care salariatul este anuntat despre acest termen si se implineste in a douazecea zi lucratoare, concedierea putand produce efecte cu incepere in ziua urmatoare``.


Curtea Europeana a Drepturilor Omului ``a statuat in mod constant ca divergentele de jurisprudenta constituie, prin natura lor, consecinta inerenta a oricarui sistem judiciar care se bazeaza pe un ansamblu de instante de fond, avand competenta in raza lor teritoriala.


In consecinta, Curtea constata ca pronuntarea unor solutii diferite de catre instantele de judecata, ca urmare a interpretarii unor prevederi legale, este posibila in cadrul sistemului de drept romanesc, pana la interventia mecanismului de unificare a practicii prevazute de Codul de procedura civila``.


Pentru a pune capat unui sir lung de interpretari, Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 8/2024 a admis recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecinta, a stabilit ca: ``in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 75 alin. (1) si art. 278 alin. (1) din Codul muncii, termenul de preaviz incepe sa curga din ziua urmatoare comunicarii notificarii de preaviz si se implineste in ultima zi a termenului, dispozitiile art. 181 alin. (1) pct. 2 si alin. (2) din Codul de procedura civila, precum si cele ale art. 2.553 alin. (1) din Codul civil nefiind aplicabile``.


Prin urmare, nu mai poate exista nicio interpretare, nicio dezbatere si nicio indoiala cu privire la modul de calcul al termenului de preaviz, din moment ce instanta suprema a transat definitiv si aceasta problema.


Pe viitor, orice includere in calculul termenului de preaviz a zilei in care i se comunica notificarea salariatului va reprezenta o grava eroare materiala a instantei de judecata, ce va conduce la pronuntarea unei solutii contrare legii.


Acordarea termenului de preaviz reprezinta un beneficiu in sarcina salariatului, dar si o stabilitate pe care o confera legislatia nationala, deoarece in aceasta perioada de timp, considerata suficienta de catre legiuitor, salariatul poate sa isi caute un nou loc de munca avand in vedere incetarea intempestiva a relatiilor de munca .


Numai dupa scurgerea acestui termen, angajatorul este in masura sa emita decizia de concediere care are ca efect incetarea contractului individual de munca fie de la data comunicarii acesteia, fie de la data cuprinsa in decizie .






Citeşte mai multe despre:    Codul muncii    termenul de preaviz    preaviz concediere    avocat dreptul muncii

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Efectele ofertei de angajare in raporturile juridice de munca
Sursa: MCP avocati

Contestarea caracterului formal al deciziei de sanctionare disciplinara
Sursa: MCP avocati

Legalitatea procedurilor de organizare a concursului in institutiile publice
Sursa: MCP avocati

Activarea clauzei de neconcurenta in contextul incetarii contractului individual de munca
Sursa: MCP avocati

Nemotivarea deciziei de concediere. Protectia salariatilor impotriva concedierilor abuzive
Sursa: MCP avocati

Oportunitatea - prerogativa angajatorului de a-si organiza activitatea. Rolul activ al instantei de judecata in aflarea adevarului
Sursa: MCP avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti