Activarea clauzei de neconcurenta in contextul incetarii contractului individual de munca

Din definitia data de Codul muncii reiese ca aceasta clauza are doua componente: obligatia legala de confidentialitate, respectiv de a respecta secretul de serviciu si obligatia de a nu face concurenta angajatorului pe parcursul executarii contractului individual de munca, indiferent daca obligatia de neconcurenta este sau nu prevazuta expres de legi speciale.

Se poate observa cu usurinta ca scopul principal al clauzei de neconcurenta este de a proteja angajatorul de o eventuala activitate concurentiala a salariatului, dar si fata de intentia acestuia de a presta munca pentru un concurent .

In considerarea restrangerii libertatii dreptului la munca al salariatului, partile contractului individual de munca au posibilitatea ca la incheierea contractului sau pe parcursul executarii acestuia sa negocieze si sa cuprinda in contract indemnizatia ce decurge din clauza de neconcurenta care nu poate fi mai mica de 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.

Totusi, aceasta limitare este permisa numai cu respectarea conditiilor expres prevazute de lege, cum ar fi indicarea in mod exact a activitatilor care sunt interzise, cuantumul indemnizatiei, perioada in care isi produce efecte, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.

Doar cu indicarea in concret a tuturor acestor aspecte, clauza de neconcurenta isi produce efecte si, de asemenea, este asigurat un echilibru rezonabil intre principiul libertatii muncii si principiul concurentei loiale.

Ca o masura suplimentara de protectie a salariatului, instanta judecatoreasca poate diminua efectele clauzei de neconcurenta la sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial de munca .

In cazul nerespectarii cu vinovatie a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la plata de daune-interese, corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

S-a pus problema in practica daca aceasta clauza se activeaza automat in momentul incetarii contractului individual de munca sau daca angajatorul are prerogativa de a o activa dupa cum considera de cuviinta in functie de competentele si cunostintele acumulate de catre salariat, care ar putea reprezenta o amenintare din punct de vedere al concurentei.

Nu toti salariatii dintr-o societate intra in contact cu informatii care ar putea prejudicia interesele angajatorului, de aceea este de preferat ca acesta din urma sa insereze in cuprinsul contractului individual de munca sau in cuprinsul regulamentului intern dispozitii care il pun la adapost pe angajator la momentul incetarii contractului individual de munca al salariatului.

Cu titlu de exemplu, intr-o companie cu 100 de salariati, care are ca obiect de activitate fabricarea de covoare angajatorul inceteaza contractele individuale de munca prin acordul partilor la 30 dintre acestia, care se ocupau mentinerea curateniei in firma. In regulamentul intern este inserata clauza de neconcurenta de care beneficiaza bineinteles toti salariatii chiar daca cei carora li s-a incheiat contractul de munca nu reprezinta vreun pericol pe piata concurentei si nu justifica plata indemnizatiei catre acestia.

Pentru a evita astfel de situatii, se recomanda inserarea unei clauze contractuale care sa prevada activarea clauzei de neconcurenta doar daca angajatorul isi exprima direct sau indirect, insa fara echivoc, manifestarea de vointa ca salariatul sa respecte obligatiile asumate prin clauza de neconcurenta si, corelativ, sa achite salariatului indemnizatia de neconcurenta corespunzatoare.

Trebuie avut in vedere ca prevederile clauzei de neconcurenta servesc numai intereselor angajatorului, iar acesta are posibilitatea de a renunta unilateral la beneficiul clauzei sau are posibilitatea de a o rezilia, doar daca acest drept este prevazut expres in contractul individual de munca .

Doar de la momentul denuntarii clauzei de catre anagajator, fostul salariat are posibilitatea de a se angaja liber la orice angajator si de a presta liber toate activitatile ce i-au fost interzise in cuprinsul clauzei de neconcurenta fara a mai beneficia de indemnizatia stabilita care nu mai are suport legal din momentul denuntarii.

Insa, daca la momentul incetarii contractului individual de munca angajatorul nu renunta expres la beneficiul clauzei sau nu isi exprima direct/indirect manifestarea de vointa ca salariatul sa respecte obligatiile asumate prin clauza (doar daca se prevede expres in contractul individual de munca sau in regulamentul intern acest drept al angajatorului) atunci clauza de neconcurenta se activeaza automat fara nicio alta formalitate.

De altfel, Codul muncii nu prevede conditii suplimentare pe care angajatorul sau salariatul sa le indeplineasca pentru beneficia de prevederile clauzei de neconcurenta, singurele masuri imperative stabilite de legiuitor fiind legate de momentul de la care isi produce efecte si de cuprinsul acesteia.

Angajatorul nu se poate prevala de obligatia de a plati indemnizatia salariatului pe motiv ca nu a solicitat respectarea acesteia de catre salariat din moment ce, asa cum am reinterat mai sus, clauza se activeaza automat din moment ce este inserata in contract sau intr-un act aditional semnat de ambele parti, fara a mai fi necesara transmiterea unei notificari sau a unei cereri.

In concluzie, Codul muncii nu stabileste posibilitatea angajatorului de a ``activa`` clauza de neconcurenta doar la manifestarea expresa de vointa a acestuia, insa se pot insera clauze in cuprinsul contractului individual de munca sau in cuprinsul regulamentului intern care sa prevada o conditie suplimentara pentru ca aceasta clauza de neconcurenta sa produca efecte .