Prima pagină » Articole juridice » CEDO. Justitie Europeana » Diferenta de tratament bazata indirect pe religie. Refuzul unui tratament medical

Diferenta de tratament bazata indirect pe religie. Refuzul unui tratament medical

Publicat: 06 Nov 2020 2918 citiri Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene Secţiunea: CEDO. Justitie Europeana

Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati

Refuzul statului membru de afiliere a unui pacient de a acorda o autorizatie prealabila pentru rambursarea costurilor unei asistente medicale transfrontaliere atunci cand in acest stat este disponibil un tratament spitalicesc eficace, insa credintele religioase ale persoanei afiliate condamna metoda de tratament folosita, instituie o diferenta de tratament bazata indirect pe religie

In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :

Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Act adoptat de organele de stat,

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.

In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.

1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.

Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,

Este actul administrativ a carui existenta si valabilitate conditioneaza posibilitatea incheierii legale

Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,

Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).

1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Costurile irecuperabile sunt costuri fixe care au fost, deja, angajate si nu pot fi recuperate. Aceste costuri sunt legate de activitati care cer active specializate, ce nu pot fi, cu usurinta, alocate altor utilizari.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Criteriile de convergenta (cunoscute drept criteriile de la Maastricht) permit statelor membre ale Uniunii Europene sa intre in a treia etapa a Uniunii Economice si Monetare Europene (UME), etapa in care pot adopta moneda euro.

Desemneaza ansamblul de masuri, prestatii in bani si in natura, acordate in vederea protejarii veniturilor in cazul aparitiei riscurilor sociale.

Gazda Istvan - membru al Parlamentului Romaniei.

Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),

Este actul administrativ a carui existenta si valabilitate conditioneaza posibilitatea incheierii legale

Diferenta dintre cursul valutar favorabil sau nefavorabil rezultat in urma actualizarii creantelor si a obligatiilor in devize la sfarsitul exercitiului.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Desemneaza ansamblul de masuri, prestatii in bani si in natura, acordate in vederea protejarii veniturilor in cazul aparitiei riscurilor sociale.

Acest refuz nu este contrar dreptului Uniunii daca este justificat in mod obiectiv de un scop legitim care tine de mentinerea unei capacitati de tratament sau a unei competente medicale si constituie un mijloc adecvat si necesar care permite atingerea acestui scop

Fiul reclamantului din litigiul principal trebuia sa suporte o operatie pe cord deschis. Aceasta operatie era disponibila in statul membru de afiliere a acestuia din urma, Letonia, insa nu putea fi realizata fara o transfuzie sanguina. Or, reclamantul din litigiul principal s-a opus acestei metode de tratament pentru motivul ca era martor al lui Iehova si, prin urmare, a solicitat NacionA�lais veselA�bas dienests (Serviciul National de Sanatate, Letonia) sa elibereze o autorizatie care sa ii permita fiului sau sa beneficieze de asistenta medicala programata in Polonia, unde operatia putea fi efectuata fara transfuzie sanguina. Intrucat cererea sa a fost refuzata, reclamantul a introdus o actiune impotriva deciziei de refuz a Serviciului de sanatate. Aceasta actiune a fost respinsa printr-o hotarare in prima instanta, care a fost confirmata in apel. Intre timp, fiul reclamantului din litigiul principal a fost operat de inima in Polonia, fara transfuzie sanguina. Sesizata cu recurs, AugstA�kA� tiesa (SenA�ts) (Curtea Suprema, Letonia) ridica problema daca serviciile de sanatate letone puteau refuza eliberarea formularului care sa permita suportarea cheltuielilor aferente acestei interventii in temeiul unor criterii exclusiv medicale sau daca erau obligate sa tina seama in aceasta privinta si de credintele religioase ale reclamantului din litigiul principal.

Avand indoieli in ceea ce priveste compatibilitatea unui sistem de autorizare prealabila precum cel in discutie cu dreptul Uniunii, instanta de trimitere a adresat Curtii de Justitie doua intrebari preliminare avand ca obiect interpretarea, pe de o parte, a articolului 20 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/20041 , care stabileste conditiile in care statul membru de resedinta a unei persoane asigurate, care solicita autorizatia sa se deplaseze in alt stat membru in scopul de a beneficia de un tratament medical, este obligat sa acorde autorizatia si, in consecinta, sa suporte asistenta medicala primita in celalalt stat membru, precum si, pe de alta parte, a articolului 8 din Directiva 2011/242 , care priveste sistemele de autorizare prealabila pentru rambursarea costurilor asistentei medicale transfrontaliere, citite in lumina articolului 21 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumita in continuare ``carta``), care interzice printre altele orice discriminare bazata pe religie.

In Hotararea sa din 29 octombrie 2020, Curtea (Camera a doua) a declarat, in primul rand, ca articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004, citit in lumina articolului 21 alineatul (1) din carta, nu se opune ca statul membru de resedinta a asiguratului sa refuze sa ii acorde acestuia din urma autorizatia prevazuta la articolul 20 alineatul (1) din acest regulament atunci cand, in acest stat membru, este disponibil un tratament spitalicesc a carui eficacitate medicala nu este pusa la indoiala, insa credintele religioase ale acestui asigurat condamna metoda de tratament folosita. In aceasta privinta, Curtea a constatat in special ca refuzul de a acorda autorizatia prealabila prevazuta de Regulamentul nr. 883/2004 introduce o diferenta de tratament bazata indirect pe religie sau pe credintele religioase. Astfel, pacientilor care suporta o interventie medicala cu transfuzie sanguina le sunt acoperite costurile corespunzatoare de securitatea sociala a statului membru de resedinta, in timp ce cei care, din considerente religioase, decid sa nu suporte o astfel de interventie in acest stat membru si sa recurga, in alt stat membru, la un tratament caruia nu i se opun credintele lor religioase nu beneficiaza de o astfel de acoperire a acestor costuri in primul stat membru.

O asemenea diferenta de tratament este justificata atat timp cat este intemeiata pe un criteriu obiectiv si rezonabil si este proportionala cu scopul urmarit. Curtea a considerat ca aceasta era situatia in speta. Aceasta a observat mai intai ca, daca prestatii in natura acordate in alt stat membru genereaza costuri mai ridicate decat cele legate de prestatiile care ar fi fost acordate in statul membru de resedinta a asiguratului, obligatia de rambursare integrala poate genera costuri suplimentare fata de acest din urma stat membru. In continuare, aceasta a constatat ca, daca institutia competenta ar fi constransa sa tina seama de credintele religioase ale asiguratului, astfel de costuri suplimentare ar putea, avand in vedere imprevizibilitatea si amploarea lor potentiala, sa determine un risc pentru necesitatea de a proteja stabilitatea financiara a sistemului de asigurari de sanatate, care constituie un obiectiv legitim recunoscut de dreptul Uniunii.

Curtea a concluzionat din aceasta ca, in lipsa unui sistem de autorizare prealabila axat pe criterii exclusiv medicale, statul membru de afiliere ar fi expus unei sarcini financiare suplimentare, dificil de prevazut si care ar putea determina un risc pentru stabilitatea financiara a sistemului sau de asigurari de sanatate. In consecinta, neluarea in considerare a credintelor religioase ale persoanei interesate apare ca o masura justificata in raport cu obiectivul citat anterior, care indeplineste cerinta proportionalitatii.

In hotararea sa, Curtea a statuat, in al doilea rand, ca articolul 8 alineatul (5) si alineatul (6) litera (d) din Directiva 2011/24, citit in lumina articolului 21 alineatul (1) din carta, se opune ca statul membru de afiliere a unui pacient sa refuze sa ii acorde acestuia din urma autorizatia prevazuta la articolul 8 alineatul (1) din aceasta directiva atunci cand, in acest stat membru, este disponibil un tratament spitalicesc a carui eficacitate medicala nu este pusa la indoiala, insa credintele religioase ale acestui pacient condamna metoda de tratament folosita.

Situatia ar fi diferita daca acest refuz ar fi justificat in mod obiectiv de un scop legitim care tine de mentinerea unei capacitati de tratament sau a unei competente medicale si ar constitui un mijloc adecvat si necesar care permite atingerea acestui scop, aspect a carui verificare revine instantei de trimitere. In aceasta privinta, Curtea a subliniat mai intai ca obiectivul referitor la necesitatea de a proteja stabilitatea financiara a sistemului de securitate sociala nu poate fi invocat de guvernul leton pentru a justifica refuzul de a acorda autorizatia prevazuta la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2011/24 in imprejurari precum cele din litigiul principal. Astfel, sistemul de rambursare instituit prin Regulamentul nr. 883/2004 se distinge de cel prevazut de Directiva 2011/24 prin aceea ca rambursarea prevazuta de aceasta, pe de o parte, este calculata pe baza tarifelor aplicabile asistentei medicale in statul membru de afiliere si, pe de alta parte, nu depaseste costurile efective ale asistentei medicale primite atunci cand costul cu asistenta acordata in statul membru gazda este inferior celui al asistentei acordate in statul membru de afiliere.

Avand in vedere aceasta dubla limita, sistemul de sanatate al statului membru de afiliere nu poate fi supus unui risc de costuri suplimentare legat de suportarea cheltuielilor cu asistenta medicala transfrontaliera si acest stat membru nu va fi, in principiu, expus unei sarcini financiare suplimentare in cazul unei asistente transfrontaliere.

In ceea ce priveste, in continuare, obiectivul legitim care tine de mentinerea unei capacitati de tratament sau a unei competente medicale, Curtea a observat ca refuzul de a elibera autorizatia prealabila prevazuta la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2011/24 pentru motivul ca nu sunt indeplinite cerintele prevazute la alineatele (5) si (6) ale aceluiasi articol introduce o diferenta de tratament bazata indirect pe religie. Aceasta a precizat ca, pentru a aprecia daca aceasta diferenta de tratament este proportionala cu obiectivul urmarit, instanta de trimitere va trebui sa examineze daca luarea in considerare a credintelor religioase ale pacientilor, la punerea in aplicare a articolului 8 alineatele (5) si (6) din Directiva 2011/24, poate sa determine un risc pentru planificarea tratamentelor spitalicesti in statul membru de afiliere.

Hotararea in cauza C-243/19 A/VeselA�bas ministrija

1 Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala (JO 2004, L 166, p. 1, rectificare in JO 2004, L 200, p. 1, Editie speciala, 05/vol. 7, p. 82, rectificare in JO 2016, L 296, p. 25).

2 Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacientilor in cadrul asistentei medicale transfrontaliere (JO 2011, L 88, p. 45).