Dezvoltare opinie privind calitatea de persoana prejudiciata

In analizarea aspectelor legislative privind calitatea de persoana prejudiciata in sensul Legii 132/2017 a cesionarului de creanta derivata din dosarele de daune constituite urmare a unor evenimente rutiere soldate cu avarierea autovehiculelor , acoperite printr-o asigurare de raspundere civila auto obligatorie este necesar a se avea in vedere in primul rand cateva principii generale ale dreptului si ale institutiei raspunderii civile delictuale cu aplicare in cazurile speciale prevazute de Legea 132/2017 care practic reglementeaza raspunderea civila delictuala a persoanelor vinovate de producerea unor evenimente rutiere care au ca urmare avarii produse autovehiculelor(caz special de rapsundere civila delictuala acoperit printr-o polita de asigurare de tip RCA/Carte Verde), respectiv:

a) Normele speciale deroga de la normele generale si se aplica strict in situatiile speciale

b)Normele generale se aplica acolo unde normele speciale nu prevad o alta reglementare

c) Avariile produse urmare a unor evenimente rutiere sunt o categorie de prejudicii produse printr-o ``specie`` de fapte cu caracter ilicit , fiind incidente , acolo unde legea speciala, Legea nr. 132/2017 , nu prevede o alta normare , norma generala in materie de raspundere civila delictuala , respectiv Codul Civil.

Astfel , pornind de la principiile consacrate de Codul Civil , de aplicare imediata si in absenta unei norme speciale prevazute de Legea 132/2017 , raspunderea civila delictuala este reglementata de art. 1349 Cod civil care arata ca :

``Art.1349 (1) Orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane .(2) Cel care, avand discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral``

Principiile care guverneaza acest text de lege sunt ale raspunderii pentru fapta proprie , cu discernamant, fie din culpa fie cu intentie sau intentie depasita , prin incalcarea unor norme de conduita izvorate din lege sau cutume consacrate si acceptate unanim , avand drept efecte producerea unor prejudicii tertilor.

In continuarea aspectelor relevate , art.1357 Cod civil consacra principiul repararii prejudiciilor produse prin fapte sau inactiuni , pentru cele savirsite din culpa sau cu intentie ori intentie depasita, statuand ca ``Art. 1.357. (1) Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. (2) Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa``

Totodata , dispozitiile legale mentionate de art. 1381 Cod civil ``(1) Orice prejudiciu da dreptul la reparatie. (2) Dreptul la reparatie se naste din ziua cauzarii prejudiciului, chiar daca acest drept nu poate fi valorificat imediat.(3) Dreptului la reparatie ii sunt aplicabile, de la data nasterii sale, toate dispozitiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea si stingerea obligatiilor`` consacra principiile dreptului la repararea prejudiciului produs patrimoniului unei persoane pagubite printr-o fapta civila cu caracter ilicit si caracterul de drept patrimonial transmisibil intre vii si pentru cauza de moarte a titularului al dreptului la repararea prejudiciului (poate fi donat, vandut, transmis prin succesiune). El astfel nu este un drept strans legat de persoana care il detine ca sa fie catalogat ca si drept ``intuitu personae``(in virtutea titularului) , precum , sa exemplificam, dreptul la nume , caracterul specific al drepturilor strans legate de persoana titulara a dreptului este ca ele sunt netransmisibile (legea civila statuand ca dreptul la repararea prejudiciului este unul eminamente transmisibil , deci de esenta si caracterul dreptului, ceea ce elimina prin insasi definitia dreptului la repararea prejudiciului carcaterul sau de drept existent numai in persoana titularului , netransmisibil)

Limitele de raspundere ale persoanei vinovate sunt determinate de dispozitiile art.1385 Cod civil , care statueaza ca ``Art. 1.385. -(1) Prejudiciul se repara integral, daca prin lege nu se prevede altfel.``

Pornind de la aceste principii generale , aplicabile accidentelor rutiere ca fapte ilicite si prejudiciilor produse urmare a acestor evenimente rutiere , legea speciala nu consacra principii diferite de legiferare in domeniul raspunderii civile delictuale pentru prejudicii produse urmare a unor evenimente rutiere pentru care raspunde asiguratorul , limitele de legiferare in domeniu fiind date de caracterul de act normativ de rang inferior Codului civil (lege organica atat in ceea ce priveste raspunderea cat si in ceea ce priveste contractual de asigurare) al Legii 132/2017(lege ordinara in domeniul raspunderii civile si al contractului de asigurare de raspundere civila auto obligatorie) ceea ce conduce la alicarea principiului conform caruia printr-un act normativ de rang inferior nu se pot restrange sau legifera diferit ori in contra institutii de drept legiferate principial prin acte normative de rang superior (Legea 132/2017 nu poate legifera in contra Codului civil , a principiilor generale consacrate de acesta, putand legifera , fara sa incalce principiile consacrate de Cod , in domeniile nelegiferate in Cod )

Legea 132/2017 defineste , prin textele sale de lege , institutii si calitati specifice domeniului de reglementare , statuand ca definitii legale :

``Art. 2. - Definitii

1. accident de vehicule - eveniment in care a fost implicat cel putin un vehicul in urma caruia au rezultat prejudicii materiale si/sau vatamarea sanatatii si a integritatii corporale ori decesul uneia sau mai multor persoane;

12. cerere de despagubire - documentul prin care partea prejudiciata sau asiguratul formuleaza catre asiguratorul RCA sau catre BAAR pretentiile de despagubire;

20. persoana prejudiciata - persoana indreptatita sa primeasca despagubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA;

22. prejudiciu - efectul negativ suferit de catre persoana prejudiciata prin producerea unui risc acoperit printr-un contract RCA;``

Aceste definitii legale se inscriu in limitele de legiferare permise de Codul Civil si reglementate de textele de lege enumerate anterior , ele fiind specifice domeniului reglementat (pct.1) si acoperind raspunderea civila delictuala a tertilor vinovati de producerea de fapte ilicite savirsite prin accidente de vehicule , definind si ``persoana prejudiciata`` si ``prejudiciul``.

Revenind la Codul civil si la modurile de transmitere a drepturilor si obligatiilor corelative acestor drepturi, norma generala consacra prin dispozitiile art.1566 Cod civil si 1568 alin.1 Cod civil cesiunea de creanta ca si mod de transmitere a dreptului la despagubire prin acte de transfer patrimonial ``inter vivos``(intre vii, nota bene, prin acte de transfer patrimonial intre persoane existente, in opozitie cu actele de transfer patrimonial prin succesiune ``de mortis causa``/pentru cauza de moarte) statuand ca ``Art. 1.566. -(1) Cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui tert.`` si , totodata , ``Art. 1.568. (1) Cesiunea de creanta transfera cesionarului:a) toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata;`` Din aceste texte de lege rezulta ca este cesiune de creanta un contract prin care o persoana care detine o creanta impotriva unui tert numita cedent transmite catre o alta persoana , numita cesionar, creanta sa in tot sau in parte, incheierea contractului de cesiune presupunand ca, urmare a cesiunii se transmit toate drepturile detinute de persoana care transfera creanta (cedent) privind creanta catre cesionar prin efectul cesiunii , de drept, fara a mai fi nevoie ca aceste drepturi sa fie specificate. Este de esenta cesiunii transferul tuturor drepturilor privind creanta (dreptul la protectie legala , dreptul la accesorii legale, dreptul la actiune in instanta, dreptul la executarea creantei , etc ), nefiind necesara consacrarea prin act si specificarea expresa a acestor drepturi pentru ca ele sa fie transmise.

Din analiza textelor de lege mentionate anterior rezulta ca dreptul la repararea prejudiciului produs urmare a unui eveniment rutier este o specie de drepturi reglementate general de Codul civil prin institutia raspunderii civile delictuale si de legea speciala , Legea 132/2017 privind asigurarea de raspundere civila auto obligatorie , este un drept patrimonial, transmisibil prin acte juridice cu caracter oneros si/sau gratuit, prin transferul dreptului de creanta opereaza de plin drept si transferul tuturor drepturilor privind creanta respectiva, iar efectul este de existenta in patrimoniul noului titular al tuturor drepturilor privind creanta transferata prin cesiune . El devine prin efectul cesiunii noua ``persoana prejudiciata`` iar cererea sa de despagubire se subscrie in actul special de reglementare.

Unul din drepturile transferate, avand in vedere caracterul patrimonial al drepturilor transferate prin cesiune, este si dreptul la petitie reglementat de Norma 18/2017 a Autoritatii de Supraveghere Financiara intrucat, pornind de la aceleasi principii valide, Norma 18/2017 are caracter de norma de rang inferior actelor normative in baza carora a fost emisa (Legea 132/2017, lege ordinara si Codul Civil , lege organica) , prin acte normative de rang inferior nu se poate deroga de la normele imperative statuate prin acte normative de rang superior , nu se poate reglementa in contra acestora si nu se poate reglementa in sensul limitarii drepturilor consacrate prin acte normative de rang superior, ceea ce conduce la concluzia ca dreptul la petitie statuat de Norma 18/2017 , in cazul cesiunii de creanta , se transfera in persoana cesionarului , acesta beneficiind , conform dispozitilor legale si contractului de cesiune de protectie legala impotriva oricarei forme de abuz de drept a asiguratorului , derivand din lege sau norma de rang inferior, intocmai ca si cedentul creantei , chiar in cazuri de cesiuni succesive , pana la titularul initial al dreptului de creanta in patrimoniul caruia s-a nascut initial dreptul de creanta transferat prin cesiune . Aceste drepturi sunt strans legate de creanta , de dreptul la despagubire , fiind drepturi conexe unor drepturi patrimoniale si nu drepturi cu caracter nepatrimonial , nascute si existente doar in persoana titularului dreptului.

Concluzionand , dreptul la petitie reglementat de Norma 18/2017 nu este un drept nepatrimonial netransmisibil , existent doar in virtutea persoanei in patrimoniul careia s-a nascut initial dreptul la despagubire , ci este un drept care , chiar daca strans legat de existenta dreptului de creanta , se transfera conform legii prin act , de plin drept si fara a fi necesara specificarea lui in contractul de cesiune de creanta .

Florin Iordache - Law Office

Tel./fax 004.0251.415.510

Mobile: 004.0752.154.422

www.avocat-iordache.ro

[email protected]