Functia publica sub imperiul Noului Cod Administrativ (V)

1. Scurt istoric si notiuni introductive

``Primul statut al functiei publice a fost adoptat in Spania, in anul 1852, apoi in Luxemburg, in anul 1872, iar in Danemarca, prima lege despre functionari dateaza din anul 1899. Primul Statut al angajatilor civili ai statului a fost adoptat in Italia, in anul 1908, iar prima lege irlandeza referitoare la functia publica dateaza din anul 1922. Olanda a adoptat prima lege privind functionarii in anul 1929 si Regulamentul general privind functionarii Regatului, in anul 1931. In Germania a existat inca din anul 1806 un Cod bavarez al functiei publice, dar prima codificare generala s-a adoptat abia in anul 1937. In Franta, desi traditiile privitoare la functia publica sunt anterioare Revolutiei de la 1789, iar Camerele au examinat de-a lungul vremii, diferite propuneri legislative, primul Statut al functiei publice a fost adoptat abia in anul 1941.``^[1]

La nivel national, primele reglementari in materia functiei publice au fost cele regasite in Regulamentele Organice ale Moldovei si Munteniei, carora le-au urmat reformele legislative ale lui Al. I. Cuza cu privire la functionarii din administratia de stat .^[2]

Urmatoarele reglementari ale functiei publice s-au regasit in Constitutia de la 1866 si Constitutia din 1923, urmand a fi detaliate de Legea pentru Statutul functionarilor publici din 19 iunie 1923.

Functia publica a fost reglementata in detaliu si de Codul functionarilor publici din 8 iunie 1940 si ulterior chiar de Codul Muncii din 1950. ``Codul muncii din 8 iunie 1950, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost abrogat prin Legea nr. 10 din 23 noiembrie 1972 pentru aprobarea Codului muncii al R.S.R., dispozitiile lor fiind aplicabile tuturor categoriilor de ``oameni ai muncii``, inclusiv A�aparatului de statA�``^[3].

Cea mai recenta reglementare, in vigoare anterior Codului Administrativ, a fost facuta de Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.

2. Notiune si reglementare

Statutul functionarilor publici din 1999 definea functia publica, in articolul 2, drept ``ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.``

``Analiza modului in care legiuitorul defineste functia publica determina concluzia ca s-a avut in vedere acceptiunea restransa a sintagmei de functie publica, mai precis functia publica din administratia publica centrala si locala. Aceasta deoarece in doctrina de specialitate functia publica si functionarul public sunt analizate atat intr-un sens larg, care include toate categoriile de personal care isi desfasoara activitatea in cadrul unei autoritati sau institutii publice, cat si intr-un sens restrans, care vizeaza exclusiv categorii de personal din sfera puterii executive``.^[4]

Codul Administrativ schimba, insa, aceasta abordare, definind functia publica in articolul 5 lit. y). Desi pastreaza aproape integral continutul definitiei anterioare, stabilind ca functia publica reprezinta ``ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice``, Codul Administrativ are o abordare evident mai generala, renuntand la enumerarea autoritatilor ale caror prerogative de putere sunt exercitate prin functia publica si facand referire la toate autoritatile si institutiile publice.

Astfel, retinem ca in sens larg, functia publica reprezinta ``o situatie juridica predeterminata normativ constituita dintr-un complex unitar de drepturi si obligatii prin a caror realizare se infaptuieste in mod specific competenta unui organ de stat exercitandu-se puterea publica in conformitate cu atributiile ce revin autoritatii respective.``^[5]

3. Clasificarea functiei publice

In reglementarea anterioara legiuitorul a realizat, la art. 7 din Statutul functionarilor publici, o clasificare a functiei publice, dupa cum urmeaza:

a) functii publice generale si functii publice specifice;

b) functii publice din clasa I, functii publice din clasa a II-a, functii publice din clasa a III-a;

c) functii publice de stat, functii publice teritoriale si functii publice locale.

Functiile publice generale reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter general si comun tuturor autoritatilor si institutiilor publice, in vederea realizarii competentelor lor generale.

Functiile publice specifice reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii publice, stabilite in vederea realizarii competentelor lor specifice, sau care necesita competente si responsabilitati specifice.

Aceasta clasificare este mentinuta si de Codul Administrativ, in art. 383.

OUG 57/2019 privind Codul Administrativ pastreaza si dezvolta, in articolele 385 si urm., clasificarile facute de Statutul functionarilor publici in art. 8 si urm.

Astfel, sub imperiul noii reglementari, functiile publice de stat sunt functiile publice stabilite, potrivit legii, in cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, structurilor de specialitate ale Administratiei Prezidentiale, structurilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei, autoritatilor publice autonome prevazute in Constitutia Romaniei si altor autoritati administrative autonome, precum si in cadrul structurilor autoritatii judecatoresti.

Functiile publice teritoriale sunt functiile publice stabilite, potrivit legii, in cadrul institutiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, precum si institutiilor publice din teritoriu, aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea Guvernului, a ministerelor si a celorlalte organe ale administratiei publice centrale.

Functiile publice locale sunt functiile publice stabilite, potrivit legii, in cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora.

Functiile publice se impart in 3 clase, definite in raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii functiei publice, dupa cum urmeaza:

a) clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;

b) clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma, in perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri tip Bologna;

c) clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diploma de bacalaureat.

Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se impart in 3 categorii, dupa cum urmeaza:

a) functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici;

b) functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de conducere;

c) functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de executie.

Functionarii publici numiti in functiile publice din clasele a II-a si a III-a pot ocupa numai functii publice de executie.

In categoria functiilor publice de executie, functiile publice se clasifica prin raportare la nivelul de complexitate al atributiilor potrivit gradelor profesionale.

Functionarii publici pot fi debutanti sau definitivi.

Sunt numiti functionari publici debutanti persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei functii publice de grad profesional debutant, precum si persoanele numite in conditiile prevazute de lege si care nu indeplinesc conditiile de vechime in specialitate necesare exercitarii unei functii publice de executie definitive.

Sunt numiti functionari publici definitivi:

a) functionarii publici debutanti care au efectuat perioada de stagiu prevazuta de lege si au obtinut rezultat corespunzator la evaluare;

b) persoanele care intra in corpul functionarilor publici prin modalitatile prevazute de prezenta parte si care au vechimea in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiei publice de minimum un an.

Categoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre urmatoarele functii publice:

a) secretar general si secretar general adjunct din cadrul: autoritatilor si institutiilor publice ale administratiei publice centrale, inclusiv autoritatilor administrative autonome prevazute de Constitutie sau infiintate prin lege organica; autoritatilor si institutiilor publice ale administratiei publice locale; structurilor de specialitate ale Administratiei Prezidentiale; structurilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei; structurilor autoritatii judecatoresti.

b) prefect;

c) subprefect;

d) inspector guvernamental.

Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde directorii generali, directorii adjuncti, directorii executivi, sefii de serviciu si sefii de birou din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute de lege.

Numarul total al functiilor publice de conducere din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice, cu exceptia functiilor publice de secretar general al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum si a functiilor publice de conducere a caror ocupare se face prin detasare cu personal din cadrul institutiilor din sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, conform statelor de organizare aprobate, in conditiile legii, este de maximum 12% din numarul total al posturilor aprobate.

Inaltii functionari publici realizeaza managementul de nivel superior in autoritatile si institutiile publice.

Codul Administrativ a adus, in schimb, o modificare cu privire la echivalarea functiilor publice. In timp ce art. 7 din Legea 188/1999 prevedea ca ``echivalarea functiilor publice specifice cu functiile publice generale, in conditiile legii, se face prin statutele speciale prevazute (a��) sau, la propunerea autoritatilor si institutiilor publice, de Agentia Nationala a Functionarilor Publici``, Codul reglementeaza in art. 384 ca ``stabilirea functiilor publice specifice si echivalarea acestora cu functiile publice generale se fac prin lege. In intelesul [Codului], echivalarea functiilor publice specifice cu functiile publice generale se refera la echivalarea in mod cumulativ a urmatoarelor conditii: nivelul functiei publice; nivelul studiilor necesare pentru exercitarea functiei publice; vechimea in specialitate necesara pentru exercitarea functiei publice.``

4. Managementul functiei publice

4.1. Agentia Nationala a Functionarilor Publici

In ceea ce priveste managementul functiilor publice si al functionarilor publici, Agentia Nationala a Functionarilor Publici a ramas, si sub imperiul Codului Administrativ, organul de specialitate al administratiei publice centrale ce are drept atributii crearea unei evidente necesare gestiunii personalului platit din fonduri publice.

Codul Administrativ ii dedica acesteia o intreaga sectiune, respectiv Sectiunea 1 a Capitolului IV, similar legislatiei anterioare.

Sub noua reglementare, Agentia Nationala a Functionarilor Publici are urmatoarele atributii:

a) elaboreaza si propune politicile si strategiile privind managementul functiei publice si al functionarilor publici;

b) elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative privind functia publica si functionarii publici;

c) emite, la solicitarea autoritatilor si institutiilor publice, puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative privind functia publica si functionarii publici;

d) realizeaza evidenta si managementul functiei publice si ale functionarilor publici;

e) monitorizeaza si controleaza modul de aplicare a legislatiei privind functia publica, functionarii publici, precum si respectarea aplicarii normelor de conduita in cadrul autoritatilor si institutiilor publice si inainteaza ministerului de resort propuneri privind masurile ce se impun;

f) colaboreaza cu institutiile publice cu atributii in domeniul politicilor salariale si fiscal-bugetare, in vederea elaborarii cadrului normativ privind salarizarea functionarilor publici;

g) centralizeaza nevoile de instruire a functionarilor publici, pe baza planurilor de perfectionare profesionala a functionarilor publici transmise de autoritatile si institutiile publice si le pune la dispozitia Institutului National de Administratie si a altor furnizori de formare si perfectionare profesionala, in conditiile legii;

h) colaboreaza cu Institutul National de Administratie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializata in administratia publica si de perfectionare a functionarilor publici;

i) administreaza Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public si realizeaza evidenta personalului platit din fonduri publice;

j) furnizeaza ministerului de resort date statistice prelucrate, in conditiile legii, pe baza informatiilor cuprinse in Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public, pentru fundamentarea politicilor de resurse umane cu privire la personalul platit din fonduri publice;

k) asigura baza de date pentru redistribuirea, la solicitarea autoritatilor si institutiilor publice, a functionarilor publici carora le-au incetat raporturile de serviciu prin eliberare din functia publica din motive neimputabile lor;

l) acorda, la cerere, asistenta de specialitate compartimentelor de resurse umane din cadrul autoritatilor si institutiilor publice referitor la aplicarea legislatiei privind functia publica si functionarii publici;

m) elaboreaza cadre de competenta, in conditiile legii;

n) reglementeaza si monitorizeaza aplicarea normelor privind conduita functionarilor publici si activitatea consilierilor de etica din cadrul autoritatilor si institutiilor publice;

o) intocmeste raportul anual cu privire la managementul functiilor publice si al functionarilor publici, pe care il prezinta ministerului de resort, care contine si informatii cu privire la reorganizarile institutionale, precum si cu privire la aplicarea si respectarea normelor de conduita in cadrul autoritatilor si institutiilor publice;

p) elaboreaza reglementari comune, aplicabile tuturor autoritatilor si institutiilor publice, privind functiile publice, precum si instructiuni privind aplicarea unitara a legislatiei in domeniul functiei publice si al functionarilor publici;

q) organizeaza etapa de recrutare din cadrul concursului pentru ocuparea functiilor publice

r) planifica recrutarea in functiile publice

Codul Administrativ completeaza si restructureaza, astfel, atributiile prevazute de art. 22 al Statutului functionarilor publici pentru Agentia Nationala a Functionarilor Publici, mentinand, insa, esentialul.

Gestiunea curenta a resurselor umane, inclusiv a functiilor publice este organizata si realizata, in cadrul fiecarei autoritati si institutii publice, de catre un compartiment specializat, care colaboreaza cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Functiile publice se stabilesc, pentru fiecare autoritate si institutie publica, prin act administrativ al conducatorului acesteia, respectiv prin hotarare a consiliului judetean sau, dupa caz, a consiliului local.

4.2 Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public

O noutate importanta adusa de Codul Administrativ in domeniul managementului functiei publice este Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public.

Evidenta personalului platit din fonduri publice se realizeaza pe baza Sistemului electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public pentru categoriile de personal prevazute in legislatia cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici administreaza Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public si realizeaza evidenta personalului platit din fonduri publice. Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public opereaza cu date colectate din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii, cu date colectate direct de la autoritati si institutii publice, precum si, dupa caz, cu date colectate de la alte persoane juridice in cadrul carora isi desfasoara activitatea categoriile de personal prevazute in legislatia cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public este administrat, dezvoltat si operat de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

In vederea intocmirii, actualizarii si administrarii evidentei personalului bugetar platit din fonduri publice, autoritatile si institutiile publice, precum si orice alte persoane juridice in cadrul carora isi desfasoara activitatea categoriile de personal prevazute in legislatia cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice au obligatia de a utiliza instrumentele informatice puse la dispozitie de Agentia Nationala a Functionarilor Publici si de a introduce, in formatul si la termenele prevazute de lege, datele si informatiile despre posturile si personalul propriu.

In ceea ce priveste personalul bugetar platit din fonduri publice, incadrat cu contracte individuale de munca, Agentia Nationala a Functionarilor Publici si Inspectia Muncii asigura interconectarea sistemelor informatice si stabilesc modalitatile concrete de colaborare incheind in acest sens un protocol de colaborare.

Datele cuprinse in evidenta personalului bugetar platit din fonduri publice sunt utilizate si prelucrate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici in scopuri determinate si legitime, pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege.

Datele si informatiile cuprinse in evidenta personalului bugetar platit din fonduri publice sunt opozabile fata de terti, in conditiile legii.

Autoritatile si institutiile publice in cadrul sau in subordinea carora isi desfasoara activitatea functionari publici care pot beneficia de statute speciale au obligatia de a tine evidenta functiilor publice si a functionarilor publici cu statut special. In acest caz, datele statistice necesare intocmirii, actualizarii si administrarii evidentei personalului bugetar platit din fonduri publice se transmit lunar Agentiei Nationale a Functionarilor Publici in formatul si la termenele stabilite prin hotarare a Guvernului.

Utilizarea si prelucrarea datelor cu caracter personal de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici si autoritatile si institutiile publice se face cu respectarea prevederilor legii privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date . Persoanele care au acces la datele cuprinse in evidenta personalului bugetar platit din fonduri publice au obligatia de a pastra confidentialitatea datelor cu caracter personal, in conditiile legii.

Normele privind intocmirea, actualizarea si administrarea Sistemului electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public, precum si detalierea operatiunilor necesare completarii bazei de date se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.

5. Concluzii

Codul Administrativ dezvolta, asadar, notiunea de ``functie publica``, mentinand punctele esentiale ale vechii reglementari si adaugand la acestea.

In ceea ce priveste definirea notiunii, Codul Administrativ ii largeste sensul, fara a o mai limita la categoriile de personal din sfera puterii executive.

Clasificarea functiilor publice realizata sub imperiul vechii reglementari isi mentine utilitatea, fiind, in schimb, aduse modificari, cu privire la echivalarea functiilor publice.

Din punct de vedere al managementului functiilor publice, Agentia Nationala a Functionarilor Publici ramane principalul organ de specialitate cu atributii in domeniu . Noutatea majora, insa, este reprezentata de Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public, menit sa inlesneasca intocmirea, actualizarea si administrarii evidentei personalului bugetar platit din fonduri publice.

Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal

Bibliografie

I. Tratate, cursuri, monografii

1. Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ. Note de curs, Vol. I, Universitatea ``Dunarea de Jos``, Facultatea de drept, 2009.

2. I. Nicola, Drept administrativ. Curs universitar, Sibiu, 2007.

3. I. Santai, Drept administrativ si stiinta administratiei, vol. I, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2002.

4. V. Vedinas, Statutul functionarilor publici, editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2016.

III. Legislatie

1. OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ

2. Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici

[1] Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ. Note de curs, Vol. I, Universitatea ``Dunarea de Jos``, Facultatea de drept, 2009, p. 111.

[2] I. Nicola, Drept administrativ. Curs universitar, Sibiu, 2007, p. 299.

[3] I. Nicola, op. cit., p. 300.

[4] V. Vedinas, Statutul functionarilor publici, editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2016.

[5] I. Santai, Drept administrativ si stiinta administratiei, vol. I, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2002, p. 77.