Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate

Cu toate acestea, ``Egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice nu poate implica ideea de standardizare, de uniformizare, de inscriere a tuturor cetatenilor sub semnul aceluiasi regim juridic, indiferent de situatia naturala sau socio-profesionala a acestora. Principiul egalitatii presupune ca la situatii egale sa se aplice un tratament juridic egal. Acest principiu implica si dreptul la diferentiere in tratamentul juridic, deoarece, daca egalitatea nu este naturala sau nu este determinata de aceeasi situatie sau statut juridic, impunerea unui tratament juridic egal ar insemna o discriminare .``[1]

Un astfel de exemplu de tratament diferentiat aplicat tocmai pentru asigurarea egalitatii in drepturi a fost transat de Curtea Constitutionala prin Decizia184/2019. Printr-o exceptie de neconstitutionalitate, s-a sustinut ca dispozitiile OUG nr 6/2009 prin care se stabileste ca la calculul privind acordarea pensiei sociale minime garantate se are in vedere nivelul cuantumurilor insumate ale tuturor drepturilor de pensie de care se bucura solicitantul, ar incalca principiul egalitatii in drepturi, prin prisma faptului ca desi persoana in cauza obtine in sistemul public de pensii o pensie mai mica decat cuantumul indicat de Ordonanta, nu se poate bucura de beneficiile acordate de OUG 6/2009.

1. Exceptia de neconstitutionalitate

1.1 Obiectul exceptiei

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 107 din 23 februarie 2009, dispozitii potrivit carora:

"(1) In situatia persoanelor care beneficiaza, prin cumul, atat de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cat si de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum si de drepturi stabilite si platite de sistemul public de pensii in baza unor legi speciale, la acordarea pensiei sociale minime garantate se are in vedere nivelul cuantumurilor insumate ale tuturor acestor venituri.

(2) Pensia sociala minima garantata se acorda numai in situatia in care veniturile prevazute la alin. (1), insumate, se situeaza sub nivelul prevazut la art. 1."

1.2 Pozitia autoarei exceptiei

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009, care prevad ca pensia sociala minima garantata se acorda numai daca din insumarea pensiei acordate in sistemul public de pensii cu cea acordata in alt sistem neintegrat rezulta un cuantum al veniturilor care se situeaza sub nivelul prevazut la art. 1 din acelasi act normativ, sunt contrare art. 16, art. 6, art. 38, art. 41, art. 44, art. 56, art. 62, art. 20 si art. 53 din Constitutie . De asemenea considera ca sunt incalcate si prevederile art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 14 si art. 24 din Pactul international privind drepturile civile si politice si art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens arata ca dispozitiile de lege criticate sunt discriminatorii, intrucat exclud de la beneficiul acordarii pensiei sociale minime garantate persoanele care, prin cumulul pensiei din sistemul public de pensii cu pensia obtinuta din alt sistem neintegrat - asa cum este cel al avocatilor in cazul sau -, depasesc nivelul prevazut la art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009. Prin urmare, desi pensia obtinuta in sistemul public de pensii este sub nivelul mai sus aratat, nu beneficiaza de acordarea pensiei sociale minime garantate, fiind discriminata in raport cu alte persoane care obtin pensie in sistemul public de pensii si carora li se acorda acest beneficiu, desi au numar de ani de cotizare mai mic. Exemplificand cu situatia sa, arata ca, dupa o perioada de cotizare de opt ani in sistemul public de pensii, primeste o pensie de 217 lei, adica mai putin decat orice alta persoana care a cotizat o perioada mai scurta, numai pentru ca a activat si in alt domeniu, cotizand intr-un sistem neintegrat sistemului public de pensii.

Astfel, autoarea exceptiei considera ca dispozitiile de lege criticate sunt contrare urmatoarelor prevederi din Constitutie: art. 6 referitor la dreptul la identitate, art. 16 privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, art. 20 referitor la Tratatele internationale privind drepturile omului, art. 38 privind dreptul de a fi ales in Parlamentul European, art. 41 referitor la munca si protectia sociala a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, art. 56 privind contributiile financiare, art. 62 referitor la alegerea Camerelor Parlamentului si art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. De asemenea sustine ca sunt incalcate urmatoarele dispozitii internationale privind interzicerea discriminarii: art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului sau libertatii fundamentale, art. 14 si art. 26 din Pactul international privind drepturile civile si politice. Totodata considera ca sunt infrante prevederile art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la proprietate .

1.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. In acest sens, arata ca "titularii unor pensii din alte sisteme de asigurare, neintegrate sistemului public, care cumuleaza o pensie din sistemul public al carui cuantum este inferior valorii indemnizatiei sociale pentru pensionari, astfel cum este reglementat prin art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 si prin actele normative ulterioare, ce au modificat cuantumul, nu sunt intr-o situatie identica cu pensionarii sistemului public ale caror pensii, cumulate sau necumulate cu alte categorii de venituri dintre cele prevazute de actul normativ in discutie, sunt inferioare indemnizatiei sociale stabilite de lege, veniturile totale ale acestora nefiind in masura sa le asigure un minim de subzistenta, comparativ cu cei ale caror venituri cumulate depasesc valoarea indemnizatiei sociale".

Guvernul considera ca dispozitiile de lege criticate nu contravin textelor din Constitutie invocate. Astfel, arata ca legiuitorul delegat a instituit indemnizatia sociala pentru pensionari in considerarea cuantumului redus al pensiei de care beneficiaza unii pensionari, indiferent de sistemul de pensii din care fac parte, astfel ca reglementarea criticata nu instituie o discriminare intre pensionarii din avocatura si ceilalti pensionari din sistemul public de pensii. De asemenea invoca cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 725 din 29 octombrie 2015.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. In acest sens arata ca stabilirea conditiilor si limitelor acordarii drepturilor sociale reprezinta atributul exclusiv al legiuitorului, care poate decide, in functie de politica tarii si de resursele financiare disponibile, in ce conditii se vor acorda drepturile de asigurari sociale prevazute in Constitutie . Sistemul de asigurari sociale de sanatate nu este conceput insa pe ideea deplinei egalitati intre pretul platit si beneficiul corespunzator, ci are la baza principiul solidaritatii in constituirea si utilizarea fondurilor. Pensia sociala minima garantata nu este un drept de sine statator, acesta este un accesoriu al dreptului principal, respectiv dreptul de pensie din sistemul public. Asa cum s-a statuat in mod constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale, principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. Or, titularii unor pensii din alte sisteme de asigurare neintegrate sistemului public, care cumuleaza o pensie din sistemul public al carui cuantum este inferior valorii indemnizatiei sociale pentru pensionari, nu sunt intr-o situatie identica cu pensionarii sistemului public ale caror pensii, cumulate sau necumulate cu alte categorii de venituri dintre cele prevazute de actul normativ in discutie, sunt inferioare indemnizatiei sociale stabilite prin lege, veniturile totale ale acestora nefiind in masura sa le asigure un minim de subzistenta comparativ cu cei ale caror venituri cumulate depasesc valoarea indemnizatiei sociale. Avand in vedere acestea, dispozitiile art. 53 din Constitutie nu sunt aplicabile in speta, intrucat nu s-a constatat restrangerea exercitiului vreunui drept sau al unei libertati fundamentale.

1.4 Pozitia Curtii Constitutionale

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 reglementeaza acordarea indemnizatiei sociale pentru pensionari, prin care se concretizeaza obligatia instituita de art. 47 alin. (1) din Constitutie in sarcina statului, de a lua masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. Obiectivul actului normativ, asa cum reiese din insasi Nota de fundamentare, este acela de a asigura "un venit minim de subzistenta" pentru "beneficiarii sistemului public de pensii, ale caror venituri se situeaza sub limita minima, dincolo de care pot interveni marginalizarea sociala si saracia". Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009, "(1) Beneficiaza de indemnizatia sociala pentru pensionari, pensionarii sistemului public de pensii si pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul in Romania, indiferent de data inscrierii la pensie, daca nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat in plata, se situeaza sub nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari. (2) Pensia sociala minima garantata se determina ca diferenta intre nivelul prevazut la art. 1 si nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat in plata, stabilit in conformitate cu Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare".

Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate este nemultumita de faptul ca, prin efectul dispozitiilor art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009, nu poate beneficia de indemnizatia sociala pentru pensionari, intrucat cumuleaza pensia din sistemul public de pensii, al carui nivel este inferior celui prevazut la art. 1 din aceeasi ordonanta, cu pensia obtinuta in sistemul de pensii al avocatilor, depasind astfel nivelul mai sus aratat. Se considera discriminata in raport cu ceilalti beneficiari ai sistemului public de pensii care, necumuland venituri din ale sisteme de pensii ori drepturi stabilite si platite de sistemul public de pensii in baza unor legi speciale, beneficiaza de indemnizatia consacrata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009. Astfel, autoarea exceptiei considera ca toti pensionarii sistemului public de pensii ale caror pensii sunt mai mici decat valoarea indemnizatiei sociale pentru pensionari se afla intr-o situatie identica si ar trebui sa beneficieze de un tratament juridic identic.

Fata de criticile formulate de autoarea exceptiei, Curtea retine, in acord cu cele statuate in jurisprudenta sa, asa cum este Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011, ca principiul egalitatii in fata legii, consacrat de art. 16 din Constitutie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. Or, Curtea aminteste ca scopul urmarit de legiuitorul delegat atunci cand a prevazut acordarea indemnizatiei sociale pentru pensionari a fost acela de a asigura "un venit minim de subzistenta", acesta fiind criteriul esential in functie de care trebuie apreciata identitatea sau diferenta dintre diferite categorii de persoane . Prin urmare, o persoana care, fie doar din pensia acordata in sistemul public de pensii, fie prin cumulul pensiilor obtinute in mai multe sisteme de pensii, obtine un venit care depaseste nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari nu se afla in aceeasi situatie cu o persoana care obtine o pensie in sistemul public inferioara "venitului minim de subzistenta", astfel ca tratamentul juridic aplicabil nu poate fi decat diferit.

De altfel, prin prisma aceluiasi obiectiv declarat al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2009, persoanele care beneficiaza, prin cumul, atat de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cat si de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum si de drepturi stabilite si platite de sistemul public de pensii in baza unor legi speciale si depasesc nivelul venitului minim de subzistenta, respectiv al indemnizatiei sociale pentru pensionari, nu se incadreaza in ipoteza acestui act normativ, astfel ca este lipsita de sustinere critica referitoare la incalcarea dreptului de proprietate .

Referitor la celelalte texte constitutionale invocate de autoarea exceptiei privind dreptul la identitate, dreptul de a fi ales in Parlamentul European, dreptul la munca, contributiile financiare si dreptul la alegerea Camerelor Parlamentului, Curtea apreciaza ca acestea nu au incidenta in cauza, dispozitiile de lege criticate nereglementand aspecte care sa vizeze continutul acestor prevederi din Legea fundamentala.

1.5 Solutia Curtii Constitutionale

In vederea acestor considerente, Curtea Constitutionala a respins ca neintemeiata, prin Decizia nr. 184/2019, exceptia de neconstitutionalitate invocata, si a constatat ca dispozitiile art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

2. Concluzii

Concluzionand, retinem ca desi aparent similare, cele doua situatii aratate in exceptia de neconstitutionalitate, respectiv cea a unei persoane care obtine venituri doar in sistemul public de pensii, si cea a unei persoane care cumuleaza veniturile obtinute in sistemul public de pensii cu alte venituri din sisteme neintegrate acestuia sunt esentialmente diferite. Prin urmare, nu doar ca nu se justifica aplicarea unui tratament juridic identic in ambele cazuri, ci se impune aplicarea unui tratament diferit.

Acest exemplu este unul cat se poate de graitor al faptului ca egalitatea in drepturi nu presupune un tratament juridic identic pentru toti cetatenii, o astfel de abordare ducand, in situatia data, la discriminare, prin acordarea unui beneficiu necuvenit si deturnarea scopului legii, ce a fost menita sa asigure venituri minime persoanelor ce nu se bucura de acestea, iar nu sa suplimenteze veniturile unor persoane cu un nivel de trai ridicat.

Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal

Bibliografie

I. Tratate, Monografii

1. M. Andreescu, A.N. Puran, Drept constitutional. Teoria generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei, Editia a IV-a revizuita si adaugita, Editura Sitech, Craviova, 2015

II. Legislatie

1. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate

III. Jurisprudenta

1. Decizia C.C.R. nr. 184/2019