Despre regimul matrimonial, in general

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE. NOTIUNE

Incheierea mariajului da nastere , alaturi de drepturile si obligatiile personale ale sotilor, unui ansamblu de drepturi si obligatii de natura pecuniara.

Notiunea de relatii patrimoniale intre soti este in stransa legatura cu o alta notiune de mare importanta, in speta cu sintagma ``regim matrimonial``.

Sintagma ``regimuri matrimoniale`` desemneaza raporturile dintre soti, precum si raporturile dintre acestia si tertele persoane .

Regimul matrimonial are in vedere numai relatiile pecuniare care isi au izvorul direct in casatorie, astfel ca, unele raporturi, tot patrimoniale, raman in afara ariei de interes .

Lato sensu, notiunea de ``regim `` desemneaza un ansamblu de norme juridice, in timp ce termenul ``matrimonial`` desemneaza casatoria.

Din punct de vedere etimologic, se poate aprecia ca sfera notiunii de regim matrimonial curpinde raporturile personale si patrimoniale dintre soti.

Regimul matrimonial indica statutul patrimonial al sotilor, ansamblul de norme juridice care guverneaza raporturile dintre soti cu privire la drepturile si obligatiile vietii conjugale, precum si relatiile care privesc gestionarea acestora.

Codul civil in vigoare al ROMANIEI , intrat in vigoare la data de 1 octombrie, anul 2011, a reglementat posibilitatea optiunii in ceea ce priveste regimul matrimonial, posibilitate care nu a existat in tara noastra vreme de saizeci de ani, Codul familiei de la 1953 prevazand un unic regim matrimonial legal.

2. FUNDAMENTUL REGIMULUI MATRIMONIAL

Casatoria este izvorul regimului matrimonial.

Pe cale de consecinta, nu exista regim matrimonial fara casatorie, existand o legatura indisolubila, de accesorialitate , dintre regimul matrimonial si casatorie.

Conform art. 313 alineatul 1 , din CODUL CIVIl, intre soti, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua incheierii casatoriei, iar art. 319 , alineatul 1, precizeaza faptul ca regimul matrimonial inceteaza prin nulitatea, anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei.

In afara casatoriei pot exista doar regimuri patrimoniale caracteristice unor partneriate, nu veritabile regimuri matrimoniale.

Intr-o logica fireasca este valabila si afirmatia reciproca, conform careia nu exista un regim matrimonial in afara casatoriei, nu exista nici casatorie fara a exista un regim matrimonial.

Conventia matrimoniala este un act bilateral, un contact.

Acest act bilateral poate sa cuprinda si alte dispozitii de alta natura decat cele care reglementeaza raporturile patrimoniale dintre soti, precum donatiile reciproce intre soti, recunoasterea unui copil (act unilateral).

Contractul prin care este reglementata conventia matrimoniala este unul solemn, forma autentica este ceruta, ad validitatem.

Conventia este un act patrimonial, regimul matrimonial fiind o modalitate a patrimoniului.

Efectul imediat , principal, este structurarea patrimoniului fiecaruia dintre soti,prin instituirea regulilor specifice.

Aceasta este , de asemenea, un act cauzal special , fiind comparata cu actul constitutiv al unei societati de persoane .

Logodna este o promisiune de casatorie, prealabila casatoriei,iar conventia matrimoniala se incheie , de regula, inainte de a fi incheiata casatoria, in vederea casatoriei proiectate.

Conventia matrimoniala perfectata inainte de casatorie stabileste regimul matrimonial aplicabil sotilor.

3. NATURA JURIDICA A REGIMULUI MATRIMONIAL

Regimurile matrimoniale cuprind anumite trasaturi comne, susceptibile sa imprime o natura juridical unitara, in pofida controverselor juridice existente.

Regimul matrimonial este o abstractiune juridica, un concept care nu tine de averea sotilor, intrucat orice persoana are un patrimoniu.

Asadar, indiferent de bunurile detinute, sotii sunt supusi unui regim matrimonial.

Prin urmare, regimul matrimonial este reprezentat de totalitatea normelor juridice , care guverneaza efectele patrimoniale ale casatoriei.

Regimul matrimonial trebuie analizat in profunzimea problemelor pe care le comporta, pornind de la ideea ca starea civila de persoana casatorita presupune anumite modificari in raporturile patrimoniale.

4. CLASIFICAREA REGIMURILOR MATRIMONIALE

Viitorii soti pot alege , ca regim matrimonial, comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala.

Legiuitorul a prevazut un regim legal, regimul comunitatii de bunuri, si doua forme de regimuri conventionale , anume regimul separatiei de bunuri si regimul comunitatii conventionale.

Regimul matrimonial legal cuprinde bunurile dobandite de soti, pe parcursul relatiei maritale, excluzand categoria bunurilor proprii ale fiecaruia dintre soti.

Regimul se aplica in ipoteza in care viitorii soti nu aleg regimul separatiei de bunuri ori regimul comunitatii conventionale.

Regimul separatiei de bunuri este definit prin faptul ca fiecare dintre soti este proprietar asupra bunurilor sale, pe care le detine efectiv, cat si in ceea ce priveste bunurile pe care le-ar achizitona pe parcursul relatiei maritale.

La momentul ca se procedeaza la alegerea regimului separatiei de bunuri, se intocmeste un inventar, in ceea ce priveste bunurile mobile dobandite de fiecare dintre soti, anterior incheierii casatoriei.

Regimul comunitatii conventionale asigura posibilitatea de a restrange ori de a largi comunitatea de bunuri, derogand de la regimul comunitatii legale.

5. PRINCIPIUL LIBERTATII ALEGERII SI MODIFICARII REGIMULUI MATRIMONIAL

Principiul sus enuntat reprezinta o forma de exprimare a principiului liberatii si al autonomiei de vointa , in materia regimurilor matrimoniale.

Libertatea alegerii regimului matrimonial ofera posibilitatea alegerii unui regim matrimonial in acord cu nevoile sotilor, regimurile fiind unice si imperative.

Optiunea sotilor este concretizata printr-o conventie matrimoniala.

Casatoria implica raporturi patrimoniale specifice, intre soti, neexistand nicio ratiune pentru a suprima principiul liberatii economice a persoanei, care poate dispune , in mod liber, de bunurile sale.

In conceptia Codul civil, libertatea de optiunea este limitata, in conformitate cu art. 312 , alineatul 1, din CODUL CIVIL, unde se prevede ca sotii pot alege ca regim matrimonial comunitatea legala, separatia de bunuri si comunitatea conventionala.

Pe cale de consecinta, libertatea nu este una absoluta, ci reglementata printr-un ansamblu de norme imperative.

In cazul in care nu s-a ales un regim matrimonial ,este aplicabil regimul matrimonial legal.

Imutabilitatea regimurilor matrimoniale a fost abandonata, asa incat sotii pot modifica regimul matrimonial ales.

Conform art. 313 din Codul civil, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua incheierii casatoriei.

Fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indepliniri formalitatilor de publicitate prevazute de lege, afara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe alta cale .

Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati, in raport cu tertii de buna credinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale.

Efectele oricarui regim matrimonial se produc doar de la data incheierii mariajului si se intind pana la data incetarii, desfacerii ori desfintarii acestuia.

6. REPERE TEMPORALE ALE REGIMULUI MATRIMONIAL

In conformitate cu art. 313 alineatul 1 din Codul civil , intre soti regimul matrimonial produce efecte numai din ziua incheierii casatoriei.

In conformitate cu articolul sus citat, regimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea , desfacerea sau incetarea casatoriei.

Momentul incheierii casatoriei este acela cand ofiterul de stare civila constata existent consimtamantului viitorilor soti si ii declara casatoriti.(articolul 289 din Codul civil).

In conformitate cu art. 385 din Codul civil , in raporturile dintre soti, in cazul divortului, regimul matrimonial inceteaza la data introducerii cererii de divort.

Oricare dintre soti, separat, ori impreuna, pot solicita instantei de tutela sa constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in fapt .

In ceea ce priveste casatoria lovita de nulitata relativa ori absoluta, se aprecieaza ca regimul matrimonial nu a existat niciodata.

Exceptia de la acest principiu este reprezentat de casatoria putativa, acea casatoria lovita de nulitate relativa sau absoluta, in care cel putin unul din soti a fost de buna credinta .

In conformitate cu art. 304 din Codul civil, in ipoteza casatoriei putative, sunt aplicabile regulile privitoare la divort.

In conformitate cu art. 320 din Codul civil, incetarea regimului matrimonial intervine la data introducerii cererii de divort ori la data separatiei in fapt, in cazul divortului prin acord, ultima situatie enuntata fiind una de exceptie .

Regimul matrimonial inceteaza prin buna invoiala, ori , in caz de neintelegere, pe care judiciara, hotararea judecatoreasca definitiva ori inscrisul autentic fiind actul de lichidare.

Ori de cate ori un regim matrimonial inceteaza ori comporta o modificare ori se trece la un alt regim matrimonial autorizat de lege, vechiul regim inceteaza.

Lichidarea regimului matrimonial poate fi definitita ca fiind operatiunea prin care fostii soti procedeaza la separarea patrimoniilor.

Lichidarea regimului presupune partajarea bunurilor comune, regularizarea datoriilor ori preluarea de catre fiecare sot a bunurilor proprii.

Modalitatea de imparteala este diferita, in functie de regimul matrimonial.

In cazul regimului separatiei de bunuri, partajul nu poate fi realizat, decat in ipoteza in care au fost dobandite bunuri comune , proprietate comuna pe cote-parti .

In situatia regimului comunitatii legale, imparteala este realizata conform art. 357 din Codul civil.

In situatia regimului comunitatii conventionale , imparteala se realizeaza conform clauzelor cuprinse in conventia matrimoniala, conform art. 367 din Codul civil , aplicandu-se regulile specifice partajului bunurilor comune, totodata.

Autor: avocat STOICA IOANA, BAROUL CONSTANTA