Riscul persoanelor care comercializeaza produse expirate sau fara documente

Comercializarea de produse fara detinerea documentelor prevazute de lege sau al caror termen de valabilitate este expirat a constituit si constituie inca o problema deosebit de importanta, atat pentru asigurarea securitatii sanatatii consumatorilor, cat si pentru organele competente cu apararea consumatorilor si a statului impotriva desfasurarii unor astfel de operatiuni ilicite.

Prevenirea si sanctionarea unor astfel de practici nelegale este reglementata prin numeroase texte legislative, tocmai pentru ca persoanele care recurg la aceste fapte sa fie sanctionate si impiedicate sa mai desfasoare asemenea activitati .

Sanctiunile care pot fi aplicate persoanelor care comercializeaza produse expirate sau fara sa detina documentele prevazute de lege pot fi de natura contraventionala sau chiar de natura penala, in functie de gravitatea faptei savarsite.

In cuprinsul art. 1 lit. d si e, Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati de productie, comert sau prestari de servicii ilicite, republicata, stabileste ca ``expunerea spre vanzare ori vanzarea de marfuri sau orice alte produse fara specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat`` precum si ``efectuarea de activitati de productie, comert sau prestari de servicii, dupa caz, cu bunuri a caror provenienta nu este dovedita, in conditiile legii`` reprezinta activitati de productie, comert sau prestari de servicii ilicite si constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni .

In privinta documentelor de provenienta ale produselor, actul normativ mentionat mai sus arata ca acestea trebuie sa le insoteasca in mod obligatoriu, indiferent de locul in care se afla, pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializarii. Legea precizeaza ca prin documente de provenienta se intelege, dupa caz, factura fiscala, factura, avizul de insotire a marfii, documentele vamale, factura externa sau orice alte documente stabilite prin lege.

Potrivit acestor dispozitii legale, faptele savarsite de catre persoanele fizice se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 5.000 lei, iar daca sunt savarsite de persoane juridice, cu amenda de la 2.000 lei la 20.000 lei.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor pot fi facute de catre functionarii din aparatul de specialitate al primarului, de organele Directiei generale antifrauda fiscala, de organele controlului financiar, de personalul Politiei Romane, al Jandarmeriei Romane, al Politiei de Frontiera Romane, precum si de catre inspectorii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

In cazul aplicarii amenzii contraventionale, contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute mai sus, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

In mod automat, legea prevede ca bunurile care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea vreuneia dintre faptele aratate, daca sunt ale contravenientului, precum si sumele de bani si bunurile dobandite prin savarsirea contraventiei se confisca.

Legiuitorul dispune ca prevederile acestei legi se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr.2/2001privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Prevederi referitoare la comercializarea produselor al caror termen de valabilitate este expirat intalnim si in Ordonanta nr. 21/1992privind protectia consumatorilor, republicata.

In art. 5 din cap. II (intitulat Protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor) se arata ca ``produsele se comercializeaza numai in cadrul termenului de valabilitate/datei de minima durabilitate pentru produsele nealimentare sau al datei-limita de consum pentru produsele alimentare/datei durabilitatii minimale stabilite de producator``.

In cazul in care nu se respecta aceste dispozitii, in lipsa incadrarii faptei ca fiind infractiune potrivit legii penale, aceasta constituie contraventie si se sanctioneazacu amenda de la 2.000 lei la 20.000 lei, cu precizarea ca sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice.

In cazul in care fapta de natura contraventionala savarsita a avut ca urmare vatamarea sanatatii sau a integritatii corporale a uneia sau mai multor persoane, insa nu constituie infractiune, sanctiunea aplicabila este amenda contraventionala de la 20.000 lei la 100.000 lei, organul constatator dispunand, in mod obligatoriu, si inchiderea definitiva a unitatii.

Daca savarsirea faptei mentionate mai sus a avut ca urmare afectarea grava si in mod repetat a intereselor economice ale unuia sau mai multor consumatori, sanctiunea aplicabila este amenda contraventionala de la 5.000 lei la 25.000 lei, putandu-se dispune si inchiderea unitatii.

Contravenientul poate fi obligat sa suporte, potrivit prevederilor legale in vigoare, si cheltuielile efectuate de persoane fizice sau juridice, in vederea vindecarii persoanelor vatamate in calitatea lor de consumatori. In cazul in care persoana amendata savarseste in mod repetat astfel de fapte, cuantumul amenzii contraventionale variaza de la 1.000 lei la 10.000 lei.

Si acest act normativ recunoaste dreptul contravenientului de a achita in termen cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii.

Ordonanta nr. 21/1992 prevede ca organele indreptatite sa constate si sa sanctioneze faptele care constituie contraventiii sunt reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

Ca o masura de protectie, in vederea limitarii prejudicierii consumatorilor, agentul constatator poate dispune fie oprirea definitiva a comercializarii si retragerea din circuitul consumului uman a produselor care prezinta semne organoleptice de alterare, modificari ale aspectului, culorii, consistentei, gustului, mirosului sau care nu prezinta documente de provenienta, conform prevederilor legale in vigoare, fie oprirea temporara a comercializarii produselor pana la remedierea deficientelor, in cazul in care produsele nu prezinta elementele de identificare si de caracterizare, precum si documentele de insotire.

Odata cu aplicarea amenzii contraventionale, agentul constatator poate propune si sanctiunea complementara ainchiderii definitive a unitatii prin aplicarea de sigilii, in cazul in care persoanele comercializeaza in continuare alimente pentru care s-a dispus oprirea definitiva de la comercializare si retragerea din consumul uman.

Daca persoana amendata nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, institutia din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata in a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata.

Cu titlu particular, in materia comercializarii medicamentelor, Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, prevede ca ``distributia medicamentelor fara documente care sa ateste provenienta si/sau calitatea acestora, precum si detinerea si distribuirea medicamentelor cu termen de valabilitate depasit`` constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor pentru astfel de fapte se face de catre inspectorii din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale si de catre Ministerul Sanatatii, dupa caz.

Sub aspectul prevederilor legii penale, pana la 15 februarie 2014 Codul penal din 1969 prevedea, in art. 313 (Falsificarea de alimente sau alte produse), ca ``vanzarea de alimente sau bauturi alterate ori interzise consumului, vatamatoare sanatatii, cunoscand ca sunt alterate, constituia infractiune si se pedepsea cu inchisoare de la 3 la 10 ani. De asemenea, intrunea elementele constitutive ale unei infractiuni si fapta de ``punere in consum public de carne sau produse din carne, provenite din taieri de animale sustrase controlului veterinar, daca a avut ca urmare imbolnavirea unei persoane``, pedeapsa aplicabila fiind inchisoarea de la 3 la 10 ani, iar daca a avut ca urmare moartea, pedeapsa aplicabila era inchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi .

Odata cu intrarea in vigoare de la 15 februarie 2014, in art. 358 (Comercializarea de produse alterate), Codul penal din 2009 a preluat prevederea din Codul penal anterior, insa cu o aplicabilitate mai extinsa si cu limite de pedeapsa reduse in mod substantial.

Astfel, potrivit noului text, ``vanzarea de alimente, bauturi sau alte produse cunoscand ca sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depasita, daca sunt vatamatoare sanatatii``, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi . Varianta asimilata, pasibila de aceeasi pedeapsa o constituie ``punerea in consum de carne sau produse din carne, provenite din taieri de animale sustrase controlului veterinar, daca sunt vatamatoare sanatatii``.

Cu titlu de noutate, actualul Cod penal califica fapta de ``vanzare de medicamente cunoscand ca sunt contrafacute, alterate ori cu perioada de valabilitate depasita, daca sunt vatamatoare sanatatii ori si-au pierdut in tot sau in parte eficienta terapeutica``, ca fiind infractiune, prevazand pedeapsa inchisorii de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .

In caz de situatie tranzitorie, urmeaza a se aplica prevederile noului Cod penal, deoarece sunt mai favorabile decat cele cuprinse in Codul penal anterior.

Daca se constata ca produsele sau medicamentele nu sunt daunatoare sanatatii ori si-au pierdut in tot sau in parte eficienta terapeutica nu poate fi retinuta niciuna dintre infractiunile prevazute in art. 358 din Codul penal, ci fapta va putea intruni elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, sau va ramane la stadiul de contraventie, urmand a fi aplicabile dispozitiile Legii nr. 95/2006.

Totodata, este necesar sa fie avute in vedere si dispozitiile art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, care prevad ca ``omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale`` constituie infractiunea de evaziune fiscala si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi .

Daca prin fapta savarsita s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 5 ani, iar daca valoarea prejudiciului produs este mai mare de500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 7 ani.

Avocat Gheorghe-Andrei Gherasim, Cabinet avocat Marius-Catalin Predut