De fapt, sincer, credem ca nu atat reducerea volumului de activitate este important, cat acceptarea solutiei in anumite litigii in care s-ar putea ivi dificultati in punerea in executare a hotararii .
Oricum, in acest spatiu, ne-am propus sa vorbim despre avantajele medierii expres prevazute de legea speciala, si anume de rambursarea taxelor judiciare de timbru.
In ceea ce priveste solicitarea de restituire a taxei judiciare de timbru, textul art. 63 alin. (2) din legea medierii prevede ca ``odata cu pronuntarea hotararii, instanta va dispune, la cererea partii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru, platita pentru investirea acesteia, cu exceptia cazurilor in care conflictul solutionat pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje si cauze succesorale`` (s.n.).
Alineatul (21) al aceluiasi articol excepteaza de la restituirea taxei judiciare de timbru conflictele legate de o cauza succesorala pentru care nu a fost eliberat certificat de mostenitor .
Sensul acestor exceptii este firesc, pentru ca, in situatiile respective, partea ar fi trebuit oricum sa plateasca un onorariu notarului, in situatia in care dreptul nu era unul litigios. Partea nu poate fi scutita de plata taxelor datorate pentru transferul proprietatii sau constituirea unor drepturi reale imobiliare ori stabilirea calitatii de mostenitor, a masei succesorale si, eventual, partajarea acesteia, numai pentru ca apeleaza la mediator, si nu la notar.
In legatura cu textul art. 63 alin. (2) din legea medierii, in practica, s-au ivit o serie de probleme in situatiile in care, desi partile au urmarit initial transferul unui drept de proprietate imobiliar, ulterior au recurs la mediere si au renuntat reciproc la pretentii, neatingandu-se finalitatea urmarita prin actiune . De asemenea, probleme se ridica si in situatia in care recurgerea la mediere se realizeaza abia in caile de atac. Se restituie intreaga taxa judiciara de timbru sau doar cea din calea de atac?
In considerentele deciziei civile nr. 128 din 17 decembrie 2012 a Curtii de apel Cluj, Sectia I civila, pronuntata in dosarul nr. 3361/117/2007, s-a retinut ca textul art. 63 alin. (2) a fost modificat prin dispozitiile art. I pct. 15 din Legea nr. 115/2012, textul anterior nefacand vreo distinctie in ceea ce priveste natura actiunilor, dispunand restituirea neconditionata a taxei judiciare de timbru. Jurisprudenta, insa, si in aplicarea vechiului text, a refuzat restituirea taxei judiciare de timbru in cazul actiunilor prin care se solicita pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract autentic notarial prin care era transferat un drept de proprietate imobiliara (a se vedea, in acest sens, sentinta civila nr. 285 din 4 aprilie 2012 a Judecatoriei Chisineu Cris, pronuntata in dosarul nr. 313/210/ 2012 pe portal.just .ro sau Jurindex), cu motivarea ca, pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil, partile au obligatia de a achita taxe, indiferent ca aceasta se realizeaza voluntar, in fata notarului public sau silit, prin hotararea instantei, prin textul de lege aratat, legiuitorul urmarind stimularea partilor sa solutioneze litigiile pe calea medierii si nu conferirea posibilitatii de a se sustrage de la plata taxelor prevazute de lege.
In cauza, in legatura cu aplicare textului de lege, s-au ridicat doua probleme.
O prima problema vizeaza imprejurare daca suntem sau nu in situatia de exceptie prevazuta de textul de lege, pentru ca actiunea principala are ca obiect transferul dreptului de proprietate, insa hotararea de expedient nu are ca finalitate transferul dreptului de proprietate, intrucat, prin tranzactia incheiata, partile nu au urmarit transferul dreptului de proprietate, ci desfiintarea mutuala a promisiunii de vanzare, fara a mai formula vreo pretentie de restituire una fata de cealalta.
Cu alte cuvinte, ramane de lamurit daca textul de lege ce prevede exceptia de la restituirea taxei judiciare de timbru are in vedere obiectul actiunii sau finalitatea procesului.
Interpretarea literala a textului ar conduce la imbratisarea opiniei ca este suficient ca obiectul actiunii sa-l fi constituit transferul dreptului de proprietate, insa interpretarea dupa intentia legiuitorului, determinata, probabil, de o jurisprudenta de natura celei invocate, conduce la concluzia ca textul are in vedere finalitatea urmarita, or, in situatia data, tranzactia nu produce efectul transferului proprietatii, pentru a se pune problema eludarii unor taxe, ci rezolutiunea mutuala a conventiei. S-a apreciem, asadar, ca nu ne aflam intr-una din situatiile de exceptie in ceea ce priveste restituirea taxei judiciare de timbru.
O a doua problema vizeaza interpretarea notiunii de taxa platita pentru investirea instantei, in situatia in care, ca si in cazul in speta, pronuntarea unei hotarari de expedient se solicita in calea de atac, dupa ce prima instanta (sau instantele de fond) au pronuntat o hotarare pe fondul cauzei, in urma administrarii unui probatoriu.
Apreciem ca textul trebuie interpretat in sensul ca scuteste partile de plata taxei judiciare de timbru pentru instanta in fata careia au incheiat tranzactia si careia i-au solicitat sa pronunte o hotarare de expedient, nicidecum in sensul ca se impune restituirea taxei judiciare de timbru si in situatia in care a fost deja pronuntata o hotarare pe fondul cauzei, aceea a fost corect achitata pentru etapa procesuala respectiva, nepunandu-se problema restituirii ei prin razgandirea partilor. Este libertatea lor sa incheie procesul prin tranzactie in orice etapa. Daca o fac in fata primei instante, recupereaza, daca este cazul, integral taxa judiciara de timbru. Daca incheie tranzactia abia in caile de atac, recupereaza doar taxa pentru investirea instantei de control judiciar careia ii cer sa ia act de tranzactie.
Din aceste considerente, curtea a dispus doar restituirea taxei judiciare de timbru achitata de parti in apel, considerand ca cea platita in fata primei instante este in continuare datorata.
Nu putem sa nu fim de acord cu aceasta motivare, intrucat ne apartine.
Desi acordul de mediere este un contract de tranzactie in sensul art. 2.2672 - 2.278 NCC[2], cu mentiunea ca este incheiat prin intermediul unui mediator, partile nu pot solicita restituirea taxei judiciare de timbru in cazul tranzactiei incheiate fara a se recurge la mediator, intrucat art. 23 alin. (21) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru[3], ce prevedea aceasta posibilitate, a fost abrogat prin art. XVI din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor.
Jud. dr. Andrea A. CHIS
(P) Mediator Bucuresti - Invitatie la mediere
[1]In legatura cu acest aspect, a se vedea, de exemplu, M. Costache, Obligativitatea informarii prealabile - o incalcare evidenta a dreptului de acces liber la justitie [2] In acelasi sens, a se vedea . Ilie, Acordul de mediere este un contract de tranzactie? . Pentru reglementarea contractului de tranzactie in NCC, a se vedea F. Motiu, Contractele speciale in noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p. 315-321. [3]Art. (2^1) din Legea nr. 146/1997 avea urmatorul cuprins: ``in cazul in care, pana la prima zi de infatisare, partile incheie tranzactie sau renunta la judecata, suma achitata cu titlu de taxa judiciara de timbru se restituie in intregime, iar in cazul in care tranzactia ori renuntarea la judecata intervin ulterior primei zile de infatisare, se restituie pana la jumatate din suma achitata, tinand seama de actele procesuale deja indeplinite``.
Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca? Sursa: MCP avocati
Transmiterea unor date personale in cadrul unui dosar aflat pe rolul instantelor de judecata Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
Instalarea unui sistem de supraveghere video de catre primarie, care nu respecta prevederile GDPR Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
Dezvaluirea de date unor terti, intr-un dosar aflat pe rolul instantelor judecatoresti Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
Dezvaluire pe intranet-ul institutiei de date din dosarul personal al salariatului Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
Prelucrare nelegala a datelor cu caracter personal prin utilizarea unor sisteme de supraveghere audio-video portabile in activitatea politistilor locali Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
GDPR: Dezvaluirea datelor cu caracter personal ale pacientilor pe un site Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021
Delimitare unitati administrativ teritoriale. Atributiile instantelor judecatoresti in procedura de delimitare. Etapele delimitarii unitatilor administrativ teritoriale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 501/2 iulie 2020
Reducerea programului de lucru si a salariului in contextul reducerii temporare a activitatii impune existenta unor motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr.135/2020
Actiune in raspundere civila delictuala. Repararea prejudiciului cauzat de emiterea unor acte administrative nelegale. Inadmisibilitate Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 1016 din 2 iunie 2020
Producerea unui prejudiciu in patrimoniul angajatorului de catre un salariat al sau este de esenta raspunderii patrimoniale. Conditii raspundere patrimoniala Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 158 din data de 15 martie 2019