C. Concurentei: Unele propuneri de modificare a legii taximetriei contravin legislatiei concurentiale

Prin urmare, autoritatea romana de concurenta a transmis opinia sa comisiilor de specialitate si Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, considerand ca aceste proiecte de modificare ar trebui respinse de catre Parlamentul Romaniei. Legiferarea unui tarif unic ar echivala, practic, cu consacrarea existentei unor carteluri pe aceasta piata .

Mentionam ca autoritatea romana de concurenta a sanctionat, in 2010 si 2011, carteluri intre operatorii de taximetrie din mai multe localitati (Timisoara, Targu-Mures, Constanta si Baia Mare) prin care se eliminase orice forma de concurenta prin pret (aceste intelegeri avand ca obiect practicarea unui acelasi tarif) si are in curs de desfasurare alte cateva investigatii privind existenta unor practice similare. Deciziile Consiliului Concurentei, mentionate anterior, sunt publicate in forma neconfidentiala pe pagina de internet a institutiei la adresa: http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/documente-oficiale/concurenta/decizii.html

Consiliul Concurentei considera ca existenta unor tarife unice ar fi - in mod evident - contrara intereselor utilizatorilor de astfel de servicii, atat in ceea ce priveste existenta unor preturi corecte cat si a asigurarii unor servicii de calitate . Este, practic, imposibil de stabilit un tarif unic corect, in conditiile in care costurile fiecarui operator privat sunt diferite, astfel ca orice tarif ar fi calculat acesta ar fi arbitrar.. In prezent, prin concesionarea serviciilor de transport in regim de taxi prin contracte de gestiune delegata s-a creat cadrul propice manifestarii unei reale concurente prin pret pe acesta piata, fara a depasi limita maxima stabilita de autoritatea locala. Legea taximetriei in vigoare nu ii impiedica pe operatorii din piata, sub nicio forma, sa modifice, individual, tarifele practicate la un moment dat, fara a depasi insa aceasta limita maxima. Sub aceasta limita, operatorii sunt liberi sa practice orice tarife, in functie de costurile suportate de fiecare (tipul de carburant utilizat si consumul realizat, dimensiunile autovehiculului, capacitatea portbagajului, dotarea sau nu cu aer conditionat, abs-uri, alte aspecte ce tin de confotul si siguranta pasagerului, amortizari, asigurari de raspundere civila, salarii etc).

Fiecare operator are in costuri diferite si trebuie sa isi determine in mod independent politica comerciala, respectiv tariful practicat precum si orice modificare a acestuia. Prin urmare, nu se poate vorbi despre conditii similare de desfasurare a acestei activitati, chiar si in cadrul unei anumite clase de confort, pentru a pune in discutie stabilirea unui nivel fix/unic al tarifului.

Consiliul Concurentei a acceptat in trecut reglementarea prin stabilirea de catre consiliile locale/CGMB a unui nivel maxim al tarifului, determinat exclusiv de necesitatea protectiei consumatorului de un eventual nivel excesiv al acestuia. Consiliul Concurentei considera ca tarifele unice sau cele minimale servesc doar interesul operatorilor de transport in regim de taxi, deoarece intr-o activitate economica, principala forma de concurenta este cea prin pret, aceasta avand rolul de a genera eficienta economica si beneficii consumatorilor. Intr-o economie de piata, singurele situatii in care sunt admise preturi fixe sunt cele in care activitatile se desfasoara in regim de monopol, situatie in care nu se regaseste serviciul de transport de persoane in regim de taxi.

In ceea ce priveste invocarea, in sprijinul propunerii de tarife unice, a unor exemple din alte state, aratam ca in cele mai multe cazuri este vorba de fapt de tarife maxime sau recomandate, nu de tarife unice. Acolo unde mai exista tarife unice, pentru anumite servicii de taximetrie, autoritatile publice au demarat procesul de eliminare completa a acestora. Mentionam ca gradul de concurenta in aceste piete este deja afectat de existenta limitarii administrative a numarului de autorizatii taxi. Consiliul Concurentei a considerat si considera ca o astfel de masura este de asemenea in dezavantajul consumatorilor, deoarece determina atat cresterea tarifelor cat si a timpilor de asteptare, doi dintre parametrii de baza ai acestui serviciu . O astfel de dimensionare a pietei nu poate fi justificata in mod rational nici din punct de vedere al traficului urban sau al poluarii, nici din punct de vedere al principiilor economiei de piata .

Ca si tarifele unice, numarul maxim de licente serveste, exclusiv, interesului operatorilor de taxi prin limitarea acecesului pentru potentialii concurenti ai acestora. In acest context mentionam faptul ca autoritatea romana de concurenta a solicitat de mai multe ori eliminarea acestei prevederi, respectiv stabilirea unui numar maxim de licente de catre autoritatea publica locala/CGMB din Legea taximetriei. Raportat la experienta altor state in care numarul de licente este plafonat, aratam ca in astfel de situatii licentele se acorda in mod transparent si nediscriminatoriu, in multe cazuri chiar prin licitatie publica, in schimbul unor redevente care pot ajunge la niveluri considerabile. Referitor la limitarea prestarii serviciilor de transport in regim de taxi numai in interiorul localitatii de autorizare, Consiliul Concurentei considera ca trebuie avut in vedere ca acest lucru sa nu ingradeasca posibilitatea prestarii serviciului in alta localitate, cu caracter ocazional, in situatii determinate in mod clar si obiectiv.

Trebuie avut in vedere specificul local si preferintele consumatorilor, asa cum este cazul in cadrul zonelor metropolitane adiacente marilor localitati, care pot constitui, din punctul de vedere al consumatorilor, piete integrate.