Jud. Cristi Danilet: Obiectiv politic imediat: �Acaparati justitia!�

Despre mesajele politice, doar amintesc. Cel mai dur si nedrept a fost acela cu raul facut de justitia romana (mesaj extrem de populist si atat de general, care ar fi valabil in orice tara si in orice epoca), urmat de lamentarea cum ca ministrul justitiei nu are niciun control asupra sistemului (vad ca un fost ministru declara acelasi lucru in 2008, asa ca stau si ma intreb de ce ministrul actual, aflat in functie de 4 ani, a avut nevoie de atata timp sa ajunga la aceeasi concluzie). Voi dezvalui mai jos, in modul cel mai realist posibil, cum anume se va institui acel control atat de dorit de politicieni asupra justitiei, atragand atentia asupra demagogiei care a cucerit limbajul politic si asupra pericolului iminent de subordonare politica a justitiei.

Sunt patru proiecte legislative promovate deja, extrem de grave:

1. Primul este un proiect de lege initiat de Ministerul Justitiei si aprobat de curand de catre Guvern, prin care se ia preia controlul asupra personalului administrativ al instantelor: grefierii judiciari (care vor solutiona o anumita categorie de cauze), grefierii (care vor asista judecatorii) si managerii instantelor (care vor conduce partea administrativa a instantelor), la care se adauga personalul de asistenta (arhivari, agenti procedurali) si specialistii IT vor avea cariera gestionata de catre ministrul justitiei (art.16 din proiectul de lege o indica in mod expres). Astfel, recrutarea, transferul, eliberarea lor din functie, aprobarea Codului deontologic, aplicarea sanctiuni disciplinare va fi facuta de ministru . Insasi coordonarea Scolii Nationale de Greferi este scoasa de sub autoritatea CSM si trecuta sub MJ (art. 47 din proiect), minister care va detine inclusiv locuri in organismul de conducere al Scolii.

Acest proiect de lege a primit aviz negativ de la CSM. Un singur lucru pare acceptabil si eu am fost de acord cu el: cariera grefierilor trebuie gestionata de un organism similar CSM, numit ``Ordinul Grefierilor``, cel mult coordonat de MJ. In niciun caz CSM nu poate avea vreo responsabilitate asupra grefierilor, asa cum este in prezent, cand MJ, CSM si presedintii curtilor de apel isi impart in mod formalist si ineficient toate aceste atributii . Din pacate insa, proiectul doar enunta acest principiu, si amana reglementarea unei asemenea autoritati intr-un termen de 3 ani (art. 108 din proiect).

Lucrurile devin mai grave daca le privim intr-un context mai larg: financiar, instantele sunt dependente de MJ desi din 2005 exista o lege care spune ca ICCJ trebuie sa fie ordonator principal de credite; ECRIS (baza electronica de date a instantelor) apartine MJ; se vrea o scanare electronica a dosarelor care sa se faca pe serverele MJ; expertii criminalisti sunt in subordinea MAI si MJ; iar hotararile judecatoresti tocmai au fost deja decretate de politic ca fiind neexecutorii, indiferent ce spun judecatorii.

2. A doua intentie manifestata e cea de revizuire a Constitutiei. Prin aceasta se vrea o majorare a numarului reprezentantilor societatii civile in CSM, de la doi la sase. Fara a neglija importanta acestei categorii sociale, reamintesc doar de lupta politica care s-a dus la inceputul acestui an pentru numirea celor doi reprezentanti actuali. Aceasta lupta este cel putin fara rost datorita atributiilor restranse ale celor doi, care nu participa decat la sedintele Plenului CSM, unde nu se iau decizii in legatura cu cariera magistratilor decat in mod formal pentru numirea in functie (cand se valideaza concursul de admitere) si eliberarea din functie (pentru pensionare). Singura atributie importanta este cea de numire a conducerii CSM pe timp de un an, respectiv de promovare la ICCJ - dar, cat timp reprezentantii societatii civile, chiar si alaturi de membrii de drept numiti de autoritati politice (ministrul justitiei, procurorul general al ICCJ si presedintele ICCJ) sunt minoritari (doi plus trei) nu sunt motive de ingrijorare. Asta insaa��.numai daca nu ar exista cea de a treia si a patra initiativa, aratate mai jos.

3. Al treilea proiect de lege promovat de ministrul justitiei se refera la schimbarea modalitatii de promovare la ICCJ. Eu am mai scris despre asta, dar putini au inteles: ministrul justitiei, in acord cu CSM, a promovat un proiect prin care examinarea candidatului in fata CSM (numita in mod expres ``interviu`` - art. 52 ind.3 din proiect) ramanea punctul decisiv, dar acest proiect de lege a fost modificat fundamental in comisia juridica a Camerei Deputatilor unde s-a introdus concursul ca modalitate de departajare a concurentilor, motiv pentru care proiectul a si fost respins in Senat. Joi insa presedintele tarii a anuntat ca Guvernul trebuie sa isi asume raspunderea pe legea privind promovarea la ICCJ - ramane de vazut daca se va pastra forma initiala a proiectului si va lasa CSM atributiile constitutionale de promovare a judecatorilor la ICCJ, sau daca se va asuma raspunderea pe un proiect respins de Parlament (aspect neconstitutional in opinia mea) dar care prevede concursul .

Necunoscatorii au laudat acest din urma proiect cum ca ar prevedea ``conditii mai stricte`` de promovare. Ei bine, eu afirm ca cei care au laudat acest proiect nu l-au citit atent, nu au citit nici forma finala a acestuia, si nici nu au urmarit dezbaterea parlamentara. Eu spun ca acest concurs ar fi menit sa verifice doar cunostintele teoretice ale candidatului. Asadar, prin concurs (a se citi ``test grila``) nu s-ar putea face nicio verificare a capacitatii profesionale trecute (manifestata in modul de instrumentare a dosarelor de-a lungul vremii), nici a aprecierii facute de colegii de la instanta candidatului (pentru a vedea capacitatea de comunicare si deschidere) sau a celor de la instanta ierarhic superioara (pentru a avea o parere calificata asupra calitatilor profesionale); evident, nici nu s-ar putea face vreo verificare a integritatii candidatului (putandu-se ajunge la situatia stupida ca un magistrat impotriva caruia s-a inceput urmarirea penala pentru comiterea unei infractiuni de coruptie sau care se afla sub cercetari la Inspectia Judiciara pentru comiterea vreunei abateri disciplinare sa fie promovat doar pentru ca a trecut concursul cu ics si zero).

4. Al patrulea proiect vizeaza modificarea mecanismului de raspundere disciplinara a magistratilor. Fluturand un fals stindard al intaririi independentei justitiei, ministrul a promovat un proiect care va arunca sintagma ``independenta justitiei`` in istorie. Evident, sunt pentru existenta unui sistem de raspundere a magistratilor si el chiar exista in prezent, asa cum am mai aratat si cu alta ocazie, iar trecerea atributiilor legate de raspundere spre politic ar fi o grava eroare care ne va aduce in vremuri pe care le credeam demult apuse (anii dinaintea lui 2004).

Mai intai, in proiectul amitit se enunta independenta administrativa a Inspectiei, in sensul de a functiona ca o structura separata de alte institutii, inclusiv fata de CSM (art. 64 ind.1, 2 si 7 din proiect pt Legea 317). Sincer, ma indoiesc ca in plina criza financiara Guvernul isi va permite costurile crearii unei noi institutii - e de remarcat ca in mod nereal in sectiunea a patra din expunerea de motive la acest proiect se prevede ca implementarea acestei legi nu ar necesita costuri (?!).

Apoi insa, se instituie prevederi menite a se prelua controlul asupra Inspectiei Judiciare: ministrul va putea sesiza Inspectia (art 45 alin.1 din proiect pt Legea 317), va putea obliga inspectorii la completarea achetei (art. 45 alin.5 lit.b si alin.7 lit.b din proiect pt Legea 317), va putea renunta la inceperea actiunii disciplinare sau va putea sustine actiunea disciplinara in CSM (art 44 alin. 3 si 4, art. 46 alin.9, art. 47 alin.3 din proiect pt Legea 317) si, pentru prima data in istorie, va putea ataca in instanta solutia CSM cu privire la sanctionare (art. 49 alin.3 din proiect pt Legea 317). In plus, inspectorii vor putea efectua control pe fond al solutiilor verificate (art. 99 lit. a si i teza a II-a din proiect pt Legea 303), desi aceasta ar trebui sa fie exclusiv obiectul instantelor de control judiciar, respectiv al activitatii de evaluare.

Imi este neinteles cum se poate scrie intr-un loc din proiect ca inspectorii judiciari sunt independenti (art. 64 ind 9), dupa ce mai sus sunt pusi in mod neechivoc in subordinea Inspectorului sef care trebuie sa le confirme actele (art. 46 alin. 3 din proiect pt Legea 317), respect a ministrului, ceea ce consacra in fapt dependenta lor operationala. Imi este si mai neclar cum se poate scrie in proiect ca Inspectia Judiciara este o structura autonoma (art. 64 ind 1 alin. 1), iar in expunerea de motive sa se scrie ca Inspectia actioneaza potrivit principiului independentei operationale si ca este autonoma in luarea deciziilor (pct. 2 din sectiunea 2), cand de fapt ea este sub controlul operational al ministrului, ceea ce se reflecta in insasi lipsa independentei sale functionale.

Apoi, daca luam in considerare si ce-a de-a doua initiativa - cea cu marirea numarului reprezentantilor societatii civile in CSM, care va fi urmata, fara indoiala, de implicarea lor in sectiile CSM, inclusiv in cea disciplinara - este evident ca doreste judecarea disciplinara a magistratilor de catre ne-magistrati (5 magistrati vor fi in fiecare sectie, si 6 ne-magistrati li se vor adauga). Asadar: sesizarea de catre politic, efectuare a anchetei disciplinare sub control politic, apoi judecare a magistratului de catre cei numiti politic.

Concluzie: Am demonstrat prin cele de mai sus existenta unui plan (nimeni nu ar fi atat de naiv sa creada ca cele patru initiative sunt doar o coincidenta) bine pus la punct, nu doar de control al justitiei, ci chiar de acaparare a acesteia. Astfel, in scurt timp recrutarea in magistratura se va face dupa criteriile si de catre comisiile numite de Plenul CSM in care diferenta intre magistrati alesi (10) si ceilalti (9) este de un vot, numirea in functiile de conducere la instante si parchete se face in urma rezultatelor obtinute in fata unei comisii numite de Plenul CSM la aceasi diferenta de un vot, administratia instantelor va fi controlata exlusiv de MJ, promovarea la ICCJ se va face dupa un concurs de ``X`` si ``0`` sustinut in fata unei comisii numite de acelasi Plen CSM, anchetarea disciplinara se va face inclusiv cu privire la fondul solutiilor de cate o Inspectie Judiciara controlata nu administrativ, ci chiar functional de catre politic, o Inspectie al carei sef este numit de Plenul CSM cu aceeasi diferenta fragila de un vot, iar judecarea disciplinara a magistratilor o va face o sectie a CSM compusa in majoritate din ne-magistrati. Insusi CSM, care s-a vrut a fi garantul independentei justitiei, va fi dominat de ne-magistrati si membrii de drept, putand impune chiar ca un ne-magistrat sa fie presedintele acestei institutii, singura inca necontrolata politic in Romania.

Nu spun ca vechiul CSM nu a avut tarele lui: din contra, am fost un critic acerb al acestuia si cred ca a fost ineficient in mare masura, iar decizia unora din fostii membri de a re-candida ne-a facut mult rau. Nu spun ca actualul CSM a actionat intotdeauna pe masura asteptarilor, dar cred ca trebuie recunoscute si incurajate: transparenta aratata de noul CSM (sedinte transmise online, documentele de votat postate pe ordinea de zi), fermitatea in aplicarea sanctiunilor disciplinare acolo unde este cazul (de la inceputul anului au fost promovate 23 actiuni disciplinare si au fost sanctionati 15 magistrati, pentru 6 actiunea respingandu-se), dorinta de management eficient al instantelor (controlul motivelor de amanare pentru dosarele de peste 10 ani in sistem, respectiv 5-10 ani e deja cunoscuta, la fel primul control dispus vreodata la curtea suprema), deciziile luate in domeniul integritatii judiciare (lipsirea de pensie de serviciu pentru magistratii corupti, initierea unei strategii de intarirea integritatii judiciare, verificarea informatiilor cu privire la unii magistrati inclusiv de la ICCJ) sau a promovarii in puncte cheie (avem din iulie 2011 noi criterii de promovare la ICCJ si noi criterii de numire a inspectorilor la Inspectia Judiciara). Toate astea demonstreaza dorinta si putinta de auto-control al justitiei, asa cum ar trebui sa fie in orice tara care respecta principiul separatiei puterilor in stat .

Or, in perioada de pre-aderare, Romania si-a asumat sa respecte si sa intareasca independenta justitiei, prin semnarea Documentului de Pozitie Comuna; aceeasi obligatie, alaturi cea privind eficientizarea justitiei razbate din MCV. Or, prin proiectele promovate in ultima jumatate de an, intreaga cariera a magistratilor va fi la cheremul politicului incepand cu recrutarea, pana la promovarea la ICCJ si terminand cu sanctionarea acestora, iar intreaga administratie a instantelor va fi controlata de minister . Afirm cu tarie ca toate aceste proiecte initiate incalca standardele internationale ale independentei justitiei instituite de ONU si de Consiliul Europei, devenite obligatorii pentru noi, tara membra a acestor organisme . In aceste conditii, criteriul politic al existentei ``statului de drept`` care a fost conditie esentala pentru aderarea la UE in 2007 este puternic zdruncinat, iar recenta sanctionare a tarii noastre din partea Olandei si Finlandei tocmai pe acest criteriu nu poate fi intamplatoare.