Baroul Dolj: Conferinta Noul Cod Civil, Craiova. Cum a fost?

Prof. univ. dr. Ion Turculeanu, decanul Baroului Dolj, a deschis dezbaterile spunand ca scopul conferintei a fost de a atrage atentia ca ceva s-a schimbat intr-adevar, ca institutii pe care le invatasem si le stiam a fi intr-un fel, acum s-au schimbat si prezinta elemente de noutate.

Este un prilej de a veni in sprijinul avocatilor care din cauza programului incarcat, poate ca nu au apucat inca sa faca o analiza asupra articolelor noului cod.

Datorita bunei colaborari care se manifesta intre Baroul Dolj si instantele din judet, la conferinta au fost prezenti si magistrati, fiind invitate sa ia cuvantul Jud. Rodica Dobrin, presedinte al Judecatoriei Craiova si Jud. Adina Ghita, vicepresedinte al Tribunalului Dolj. Ambele si-au exprimat multumirea ca astfel de evenimente exista si ca o dezbatere comuna pentru magistrati si avocati este necesara spre a ajunge la o aplicare corecta a noilor norme. S-a precizat ca este necesara aceasta apropiere intre cele doua categorii profesionale deoarece Codul civil este la fel de nou pentru toti si este necesar ca fiecare sa ii ajute pe ceilalti sa faca aplicarea mai corecta.

Rand pe rand, si-au exprimat opinia asupra subiectelor aduse in discutie, mai multe personalitati ale vietii juridice din Romania.

Prof. univ. dr. Mircea Dutu (Directorul Institutul de Cercetari Juridice Acad. Andrei Radulescu; Avocat Baroul Bucuresti) a prezentat o istorie a codificarii in Romania, spre a atrage atentia asupra necesitatii unei schimbari: "Recodificarea era necesara. Solutia de a se adopta un cod civil cu o conceptie monista pare a fi cea mai indicata. Codificarea romaneasca in ultimii ani se inscrie in spiritul codificarilor de dupa 1990".

Av. dr. Gheorghe Buta (Cercetator Principal I - Institutul De Cercetari Juridice Acad. Andrei Radulescu; Avocat Baroul Bucuresti) a vorbit despre dreptul comun si legile speciale in raport cu noul cod: ``Este in lucru un prim volum in care cercetatorii institutului vor aborda in mod sistematic Cartea I si Cartea a II-a a noului cod. Cel putin in unele studii se va evidentia identitatea dintre dispozitiile din codurile care au fost surse de inspiratie si noul cod romanesc. Au fost surse de inspiratie pentru acest nou cod: Codul civil Carol al II-lea, Codul civil francez, Codul civil italian, Codul civil elvetian, Codul civil spaniol, Codul civil german, Codul civil brazilian. Fiind inspirata mai ales dupa Codul provinciei Quebec, reglementarea nou intrata in vigoare, reprezinta in mod clar un pas inainte realizand legatura intre dreptul continental si sistemul de common-law. In toate modelele folosite ca surse de inspiratie nu se realizeaza decat asezarea intr-un singur corp de lege a unor dispozitii eterogene - de drept civil pur si de drept comercial. Este de asteptat ca si in urma intrarii in vigoare a noului Cod civil sa apara decalaje intre dispozitiile de drept civil si drept comercial".

Prof. univ. dr. Marilena Uliescu (Cercetator Principal I - Institutul De Cercetari Juridice Acad. Andrei Radulescu; Institutul National al Magistraturii) s-a referit la problema dreptului de proprietate: ``Este pentru prima data cand notiunea de buna-credinta este reglementata. De asemenea, pentru prima data in legislatia civila este reglementat abuzul de drept . In partea generala mai apare si vinovatia, care invariabil conduce cu gandul spre o conceptie de drept penal. Cred ca ar trebui data de-o parte aceasta formulare de vinovatie in civil. Legat de dreptul de proprietate, acesta nu are modificari serioase in ceea ce priveste continutul sau juridic, ceea ce este de apreciat. Ceea ce este criticabil este ca apar niste limitari juridice ale dreptului de proprietate, in sensul ca din dezmembramintele dreptului de proprietate, dispar complet de la servitute, servitutile legale si naturale, ramanand doar servitutea conventionala. In schimb, superficia este reglementata in acest nou cod, lucru de asemenea de apreciat".

Jud. dr. Cristiana Craciunescu (Cercetator stiintific asociat - Institutul De Cercetari Juridice Acad. Andrei Radulescu) a prezentat care sunt modificarile asupra regimului matrimonial si legatura acestora cu viitoarele conventii matrimoniale: ``Ceea ce este important este ca in sfarsit s-a ajuns la o modernizare a dreptului familiei, prin faptul ca, in sfarsit, sotii au posibilitatea de a-si organiza asa cum doresc raporturile patrimoniale dintre ei. Acest lucru este posibil in urma alegerii prin conventie a regimului matrimonial. Dintre regimurile conventionale, in noul cod civil sunt reglementate regimul separatiei de bunuri, in care nu exista decat bunuri proprii ale sotilor iar daca un bun este cumparat de ambii soti, atunci bunul va fi detinut de acestia in coproprietate comuna pe cote-parti si regimul comunitatii conventionale, care in definitiv este construit pe scheletul regimului comunitatii legale. De asemenea, se poate adopta un al treilea regim, care este reglementat extrem de lacunar, cel al participarii la achizitii. In cadrul acestuia nu exista decat doua mase de bunuri, proprii ale sotului si proprii ale sotiei iar in plus la lichidarea masei de bunuri se incearca o situatie de echitate si a sotului care poate s-a dedicat mai mult cresterii familiei decat procurarii de bunuri".

Conf. univ. dr. Oana Ghita (Universitatea din Craiova; Avocat Baroul Dolj) a continuat prezentarea asupra dreptului familiei cu opinii in legatura cu incheierea conventiilor matrimoniale: ``Dispozitiile referitoare la raporturile de familie sunt exceptie de la principiul neretroactivitatii legii. Chiar si pentru casatoriile incheiate inainte de intrarea in vigoare a noului cod este posibila alegerea unuia dintre noile regimuri matrimoniale, conventia privind regimul putand fi incheiata si in timpul casatoriei. Referitor la regimul separatiei de bunuri, acesta nu se bucura de oportunitate intr-o societate asa cum este a noastra in acest moment, el poate duce la disensiuni in viata de familie, fiind mai indicat in situatiile in care diferentele de patrimoniu dintre soti sunt foarte mari".

Prof. univ. dr. Ion Turculeanu (Universitatea din Craiova, Decanul Baroului Dolj) a abordat problema succesiunilor in lumina noii reglementari: ``Pentru a se realiza modificarile in materia succesorala in Codul civil nu era nevoie ca acestea sa se faca prin adoptarea unui nou cod, deoarece nu sunt de natura sa schimbe fundamental aceasta institutie. Chiar si ca aspect, daca avem in vedere formularea textelor, vechiul cod era unul maiestuos, pe cand in noul cod, se poate observa printr-o lectura obiectiva ca unele exprimari sunt in mod clar niste simple traduceri ale textelor continute in sursele de inspiratie, termenii uzitati neavand nicio legatura cu limba noastra contemporana. Desi unele modificari sunt binevenite si raspund unor cerinte ale momentului, acestea nu erau de natura a duce la o schimbare totala a codificarii, care, fiind facuta intr-un mod destul de brusc, a dus la aparitia unor neclaritati si chiar a unor solutii contrare spiritului dreptului nostru".

Lect. univ. dr. Catalin Bancioi (Universitatea din Craiova; Avocat Baroul Dolj) a continuat prezentarea asupra succesiunilor prin expunerea elementelor de noutate: ``O institutie in care a suferit numeroase modificari este nedemnitatea . In noua reglementare aceasta este de doua feluri, de drept si judiciara. Se introduc noi cazuri in care persoanele devin nedemne de a mosteni, cum ar fi cazul in care se distruge testamentul defunctului. Desi in aceasta materie majoritatea modificarilor sunt binevenite, in prezent, succesorul nedemnului poate veni la mostenirea defunctului prin reprezentare, lucru ce ni se pare inexplicabil".

Conf. univ. dr. Lucian Sauleanu (Universitatea din Craiova; Avocat Baroul Dolj) s-a referit la regimul juridic al contractelor incheiate de profesionisti sub imperiul noului cod civil: "Tendinta pare a fi de comercializare a dreptului civil prin invadarea domeniului dreptului civil de catre o serie de institutii specifice dreptului comercial, de la contracte bancare pana la dispozitii referitoare la titlurile de credit . In legatura cu reglementarea abuzului de drept, acesta prezinta o mare deficienta in sensul ca legiuitorul nu a precizat masurile pe care le poate dispune instanta, iar pe de alta parte cand ne vom afla intr-o astfel de situatie va trebui sa apelam la regulile generale de la raspunderea civila delictuala, ceea ce in unele cazuri constituie un neajuns intrucat exercitarea abuziva a unor drepturi nu creeaza un prejudiciu. In acest context s-ar impune in cazul abuzului de drept sa consideram ca reprezinta un caz distinct de raspundere civila".

Lucrarile conferintei au fost apreciate ca utile si necesare de auditoriul format in majoritate din avocati ai Baroului Dolj, dar si din avocati ai altor barouri (Olt, Mehedinti, Gorj, Teleorman, Arges, Sibiu, Constanta, Alba, etc.), care au participat la lucrarile conferintei. La final, Decanul Baroului Dolj, prof. univ. dr. Ion Turculeanu a formulat concluziile intalnirii si a inchis dezbaterile lansand o invitatie spre noi conferinte care sa fie specializate pe cate o institutie sau un fragment de reglementare dintre cele din Noul Cod Civil, spre o mai buna aprofundare si pentru a se inregistra un progres profesional.