Jud. Cristi Danilet. Jurnal SUA (8): Justitia in Michigan

Structura statala in Michigan

Cetatenii sunt in acelasi timp ai SUA si ai statului in care locuiesc.

Administratia cuprinde urmatoarele forme de organizare:

- counties: nivelul administrativ de baza (echivalent al judetelor la noi);

- townships: se gasesc mai multe intr-un county, dar au competente limitate;

- cities, villages, charte townships: nivelurile cele mai de jos (echivalent al oraselor, satelor).

Crearea si separarea puterilor

Si in Michigan sunt trei puteri publice (Branches of Government):

- Legislativul: este cel care face legea;

- Executivul: cel care executa legea (inclusiv prin actionarea in judecata a unei persoane pentru a o forta sa respecte legea) si ajuta la respectarea legii (ofera servicii pentru persoane care nu si le pot permite);

- Judiciarul: solutioneaza cauze conform legii (dar nu se poate autosesiza, deci spre deosebire de celelalte puteri intotdeauna va re-actiona).

Curtile sunt create prin doua modalitati: prin Constitutie - instantele federale; si prin legi (``statute``) - instantele statale. Legislativul exercita autoritate asupra Judiciarului prin crearea curtilor cu jurisdictie limitata, prin modificarea jurisdictiei curtilor si prin schimbarea legilor. Executivul exercita autoritate asupra curtilor prin procedura de numire a judecatorilor (de ex, cand un loc ramane vacant in urma decesul sau demisiei unui judecator, guvernatorul este cel care numeste judecatorul supleant).

Curtile si jurisdictia lor in Michigan:

Sunt trei niveluri de curti:

1. nivelul local are trei tipuri de instante:

a. circuit courts

- curti create prin Constitutia statului; sunt 57 de circuite, ce corespund unuia sau mai multor county (judete)

- au 113 judecatori: alesi pe 6 ani, trebuie sa fie lawyer, cu 5 ani experienta, rezident in circuit, varsta sub 70 ani la data alegerii

- judeca infractiuni sanctionate peste 1 an inchisoare (``felonies``, pentru ele detinutul se duce in ``prison`` care e statala, nu in ``jail`` acolo unde se tin si arestatii), cauze civile cu obiect peste 25.000 $, cauze de familie (divort, delincventa juvenila, abuz minori), apeluri de la district courts and probate courts), apeluri de la organismele administrative (un sistem jurisdictional separat), cauze pentru ``equitable relief``.

b. probate courts (instante succesorale)

- sunt curti constitutionale

- sunt 78 curti, minim una pentru fiecare county, cu doua exceptii (constitutia permite ca doua county sa fie de acord pentru a folosi aceleasi curti)

- sunt 103 judecatori la acest nivel, alesi pe 6 ani, trebuie sa fie lawyer, cu 5 ani experienta, rezident in zona county sau zona de probate, trebuie sa aiba varsta sub 70 ani la data alegerii

- judeca litigii legate de testamente si mosteniri, curatela si tutela, protectia persoanelor incapabile.

c. district courts:

- sunt curti create prin lege

- sunt cele mai mari curti ca nr de dosare si nr. de judecatori

- sunt 103 districte in county sau municipii. Mai sunt in plus 4 curti municipale cu o jurisdictie limitata (4 judecatori alesi pe 4 ani)

- in total la acest nivel sunt 258 judecatori, alesi pe 6 ani, trebuie sa fie lawyer, cu 5 ani experienta, rezident in district, sub 70 ani la data alegerii.

- solutioneaza cauzele penale pentru adulti cu infractiuni minore de cel mult 1 an inchisoare (``misdemeanors``), cauze civile cu obiect de cel mult 25.000 $, incalcarile codului rutier (acum nu mai sunt considerate infractiuni, ci aspecte civile sanctionate doar cu amenda), landlort tenant (inchirieri pamant), small claims (cazuri civile sau comerciale cu obiect de cel mult 3.000 $; nu exista reguli formale, ci pur si simplu partile spun ce vor; partile nu au voie cu avocat - dreptul la avocat e recunoscut numai pentru procesele penale - altfel se trec in procedura obisnuita), initierea procedurilor in cazuri penale (vezi exemplul de mai jos).

District court sunt cele mai de jos instante. Pana in 1963 nu existau, erau judecatorii de pace. Nu trebuiau sa fie avocati, iar plata se facea in procent din amenzile sau daunele date . Acum la district court se cere sa fie absolvent de drept si trecut examenul de barou. Acum 10 ani s-a amendat Constitutia si s-a introdus vechimea necesara de 5 ani.

2. Curtile de apel

Apelurile impotriva hotararilor date de curtile de district si curtile succesorale de solutioneaza de catre Curtea de circuit; tot aici se solutioneaza apelurile impotriva hotararilor date in cadrul ramurii executive (judecatorii administrativi sunt separati de instantele ordinare, acolo exista propriu sistem de cai de atac, iar dupa ce s-au epuizat pot fi atacate la instantele de circuit - ex. pentru litigii de munca, asigurarii, malpraxis medical etc). Hotararile date de Curtile de circuit, in prima instanta sau in apel, pot fi atacate cu apella Curtilede apel.

Sunt 28 de judecatori care solutioneaza apelurile in complet de 3. Mandatul lor este pe 6 ani.

3. Curtea Suprema

Hotararile pronuntate de curtile de apel pot fi atacate la Curtea Suprema a statului Michigan. Hotararile date de curtea suprema a statului pot fi apelate in anumite conditiila US Supreme Court. Daca aceasta admite in principiu apelul, trimite cauza la o curte de district sau de circuit pentru a proceda la audieri, dar hotararea o va lua curtea suprema a USA.

Curtea Suprema a Michigan are 7 judecatori (Justices) numiti pe un mandat de 8 ani.

La CurteaSupremase afla Biroul de administrare al curtilor. Acesta asista dpdv administrativ toate curtile din stat in indeplinirea functiilor.

Tot aici se afla un Centru de informare, cu date despre prima constitutie a statului, cu prima curte suprema creata (1857), cu primii judecatori (care au ramas in istoria statului ca ``big four`` cunoscuti pentru claritatea si spiritul lor de dreptate), unde se pastreaza roba purtata de prima femeie judecator la o curte de apel. Centrul are o sala de simulari pentru procese, filmari interactive cu judecatori, pliante, afise etc. Aici aflu ca Judge Judy nu e judecator, ci arbitru, ca o plateste producatorii si nu partile care semneaza contract sa se prezinte la show (salariul ei este pe an de 35 mil $, pe cand un judecator statal are cam 100.000 pe an).

In sala de judecata numele celor 7 judecatori este postat in dreptul fiecaruia. In centru sta ``chief justice``, in dreapta sa sta seniorul, iar ultimul din stanga sa este cel mai tanar. In stanga si sreapta mesei stau doi aprozi, care sunt din cadrul US Marshall. Partile stau in fata, iar in centru este un podium unde au cuvantul avocatii - 5 minute de prezentare a cazului si 25 minute pentru a raspunde la intrebari. La expirarea minutelor se aprinde un beculet rosu situat pe podium. Totul se inregistreaza audio-video, ulterior dezbaterea se transcrie.

In procedurile judiciare intotdeauna companiile trebuie reprezentate de avocati (deci nu pot participa la proceduri small claims).

Functionarii quasi-judiciari (Quasi Judicial Hearing Officers)

a. La nivelul Curtilor de circuit exista arbitri (``referencee``). Acestia procedeaza la audieri ca si un judecator. Sunt lawyer-i. Stabilesc faptele. Recomanda ``orders`` : daca partile sunt de acord cu solutia propusa si judecatorul o aproba, judecatorul da ordinul; daca partile nu sunt de acord, judecatorul procedeaza la judecarea cauzei din nou (audieri, probe etc). Nu se aplica pentru custodie copil, abuz rasial.

b. La nivelul Curtilor de district sunt magistrati care solutioneaza small claims, incalcarea codului rutier, au anumite competente in cauze penale.

Sarcina probei

Sunt mai multe standarde folosite in procedura de administrare a probelor:

- Probable Cause: se foloseste pentru activitatile preliminare in cauze penale (de ex, daca s-a comis o infractiune si politia are nevoie de un mandat de perchezitie, trebuie prezentat dovezi din care sa rezulte ca a fost comisa o infractiune si se crede in mod rezonabil ca o anumita persoana a comis-o; nu in aceasta etapa trebuie dovedita vinovatia, numai indiciile);

- Preponderance of Evidence: in cauzele civile, trebuie sa existe 51% sanse sa castigi;

- Clear and Convincing: pentru anumite litigii de familie (mai ales pentru custodia copilului)

- Beyond a Reasonable Doubt: se foloseste in cauzele penale, este un standard foarte inalt.

Cele mai multe cauze penale se rezolva prin procedura plea bargaining, adica prin negocieri intre acuzare si aparare, care trebuie incuviintata de catre instanta: daca acuzatul recunoaste fapta in fata procurorului, acesta ii ofera sansa de a primi o incadrare juridica mai usoara sau va face recomandare de a primi o pedeapsa mai mica.

Juratii

Partile pot alege daca vor proces numai cu judecator (bench trial) sau cu jurati (jury trial).

Sunt in numar de:

- 12 pentru fiecare proces penal cu felony;

- 6 pentru fiecare proces penal cu misdemeanor;

- 6 pentru fiecare proces civil.

Pentru a ajunge jurat, selectia se face aleatori dintr-o lista cu persoane care au carnet de conducere si card de identificare personal (nu exista buletine aici). Juratii nu pot indeplini aceasta calitate mai mult de o data pe an. Trebuie sa aiba minim 18 ani, sa poata conversa in limba engleza si sa nu fi fost condamnat pentru felony.

In cauzele penale, juratii trebuie sa stabileasca daca acuzatul este vinovat sau nevinovat, verdictul trebuie sa fie unanim, procurorul trebuie sa dovedeasca in afara oricarei indoieli rezonabile vinovatia acuzatului, dar juratii nu au responsabilitatea fixarii pedepsei.

In cauzele civile, juratii trebuie sa determine daca paratul raspunde civil pentru daunele produse, verdictul se poate lua cu 5 din cele 6 voturi, reclamantul trebuie sa dovedeasca cazul prin ``preponderance of the evidence``.

Exemple de proceduri cu jurati:

1. comiterea unei infractiuni felony (infractiunea grava precum crima, talharie):

- politia face investigatiile

- procurorul prezinta primele probe la magistratul dela Curteadistrictuala

- magistratul ordona arestarea daca din probe rezulta comiterea infractiunii si ca suspectul a comis-o

- suspectul este arestat si dus la judecatorul dela Curtea Districtualaunde i se explica ce drepturi, are, i se da avocat daca nu are unul, si stabileste cautiunea pe care trebuie sa o plateasca pentru a ramane in libertate pana la proces (o suma de bani si alte obligatii, precum aceea de a nu parasi statul, sa nu se intalneasca cu anumite persoane, sa nu frecventeze anumite locuri). Este eliberat daca nu prezinta un risc pentru public si daca nu exista riscul de a fugi. Daca fuge, banii platiti drept cautiune vor fi folositi pentru gasirea lui.

- apoi au loc audierile preliminare (preliminary hearings) de catre Curtea Districtuala: procurorul prezinta probele ca a fost comisa o infractiune si acuzatul e cel care a comis-o. Daca sunt destule probe (probable case) in acest sens, cazul este trimisla Circuit Court pentru procesul pe fond .

-la Curteade Circuit se administreaza probe, se audiaza persoane (acuzatul are dreptul sa nu se autoicrimineze, deci poate refuza sa depuna declaratie). Verdictul trebuie sa fie unanim, altfel procurorul decide daca il reintroduce pentru a fi rejudecat cu un alt juriu.

2. comiterea unei infractiuni misdemeanor

- magistratul de la curtea districtuala poate emite mandat sau cazul poate incepe doar pe baza inscrisurilor de la dosar

- nu mai sunt audieri preliminare; se ia pozitia acuzatului (plea) si se trece la proces.

3. proces civil

- pentru valori mai mici de 3000 $, magistratul sau judecatorul de district poate judeca fara juriu.

- peste 3000 dar pana la 25000, Curtea de district poate solutiona cauza cu sau fara juriu.

4. litigiu succesoral

- cele mai multe cazuri sunt cu mosteniri vacante pentru care instanta nu face audieri
- instanta poate face audieri cu privire la aspectele care apar in timpul dezbaterii succesorale
- Instanta poate organiza audieri, in cazuri de tutela (guardianship) si curatela (conservatorship), cu sau fara un juriu.

ADR

Cea mai cunoscuta forma de ADR este medierea. In sistemul traditional de rezolvare a disputelor, partile nu vorbesc decat in fata judecatorului. In mediere, mediatorul le convinge sa isi vorbeasca si sa vina cu solutiona convenabila amandurora dintre parti. Mediatorul nu spune partilor ce sanse au (nu e mediere evaluativa), ci este neutru si facilitativ.

Tot ce se intampla in curtile din SUA este public. Dosarele sunt in intregime pe internet, in unele state chiar si cauzele de divort. Acest ``open records`` este un efect al transparentei si bunei guvernari care se cere justitiei. Asadar, documentele folosite intre parti vor fi publice si vor putea fi gasite oricand, pe internet. Ca urmare, e un motiv in plus de a se apela la mediator unde totul este confidential.

La mediator, partile au ocazia pentru prima data sa isi spuna povestea, neintrerupte. La sfarsit nu vor primi tot ce au dorit, dar vor obtine o solutie satisfacatoare pentru ambele parti (win-win). Intelegerea lor e consemnata intr-o rezolutie care devine astfel un contract . Nu trebuie incuviintata de judecator (afara numai daca aceasta incuviintare nu este chiar parte din intelegerea partilor, caz in care judecatorul va pronunta chiar o hotarare judecatoreasca, cu toate efectele sale), nici macar daca la mediere se apeleaza in timpul procesului judiciar. Daca intelegerea nu e respectata, se poate actiona in judecata cealalta parte intocmai ca in cazul unui contract .

Sunt anumite cazuri care nu suporta mediere (divort, tutela, curatela etc). In caz de custodie apel, rata succesului la mediere este de 50%. In civil, media medierilor reusite este de peste 50%.

In unele state (Michigan, Texas, Florida) judecatorul poate obliga partile sa mearga la mediator, nu sa se si angajeze in procedura propriu-zisa de mediere; e foarte rar insa cand partile ajung la mediator si nu trec mai departe. O mediere dureaza in mediu 4-5 ore (o jumatate de zi).

Mediatorii sunt autorizati dupa ce au urmat 40 ore de cursuri de formare; cei care nu sunt avocati, au nevoie de inca 40 ore. Biroul de Dispute Resolution este in cadrul Adminsitratiei Curtii supreme din Michigan, are 3 angajati si aproba curricula pentru formarea mediatorilor si lista cu acestia. Pe lista, mediatorii trec costul unei ore de mediere. Exista o retea a centrelor de mediere, alcatuita din voluntari care urmeaza aceeasi procedura de autorizare; finantarea acesteia e asigurata de un procent de 5% din taxele de timbru platite pentru depunerea actiunii la instanta (aprox. 150$ pe cerere).

Mediatorii incurajeaza ca la procedura de mediere sa fie si avocatii prezenti. Aceasta fie pentru ca e un caz slab si in instanta ar putea pierde, fie pentru ca apar probleme legale iar mediatorii nu pot da consultanta juridica.

Alegerile judiciare

Alegerile judiciare sunt o inventie a USA. Se mai intalnesc in Japonia (dupa al doilea razboi mondial au scris Constitutia inspirandu-se din cea a Americii) si in Elvetia (la unele curti).

Fiecare din cele 50 state americane are cel putin o curte federala districtuala. Deasupra lor exista curtile federale de apel si apoi US Curtea Suprema. Doua sunt caracteristicile ale acestui mod politic de numire al judecatorilor federali: modul de propunere (de Presedintele SUA) si confirmare (de US Senat); mandatul pe viata (pot fi revocati prin procedura impechiment).

La nivel statal, lucrurile stau diferit. Dupa declararea independentei din UK, cele 13 state initiale ale SUA au folosit modelul federal pentru a se organiza. Cand a devenit Presedinte al SUA Andrew Jackson (erou de razboi, ales din Tenesse) s-a schimbat procedura de vot: putea vota orice persoana indiferent de culoare, varsta minima 21 ani, indiferent de avere si familie . S-a dorit vot pentru oricine. Si pentru orice.

In Michigan, in 1950 s-a votat o noua Constitutie: asa au loc alegeri pentru Guvernator, judecatori, secretar de stat, Attorney General, Trezorier, etc. Nu conteaza din ce partid sunt candidatii, sunt liste uninominale.

La nivel federal nu sunt limite de varsta pentru judecatori. In sistemul statal, aici, varsta maxima la data alegerii nu poate fi mai mare de 70 ani.

De-a lungul anilor s-au emis coduri de etica pentru candidati si judecatori. Cum candidatii sunt deseori avocatii, s-a scris ca nu pot fi solicitat evocatilor mai mult de 100 dolari, nu se pot aduna bani cu mai mult de 180 zile inainte, dupa ziua alegerilor nu se mai pot strange fonduri etc. Se poate dona pentru o campanie 34.000$, iar un partid politic 44.000$.

Campaniile au devenit in ultimii ani extrem de politizate. Anul trecut pentru un judecator de suprema s-au cheltuit 750.000$, iar pentru un candidat ca guvernator 45 mil $.

Prima regula: nimeni nu stie cine sunt judecatorii in functie (cu exceptia avocatilor). A doua regula: lumea e saturata de campanii, asa ca nu mai atrag atentia campaniile judiciare. Populatia voteaza dupa nume (ai sanse ridicate daca ai un nume puternic, irlandez (Kelly, de ex, sau Young), daca au auzit ceva bun despre tine (de la o ruda, un prieten; ori daca te-ai nascut in acel loc sau locuiesti acolo; sub numele candidatului de pe lista este trecut numai titlul, motiv pentru care cei care sunt judecatori sunt deseori realesi, caci lumea nu stie nimic despre ceilalti) si daca empatizeaza (femeile tind sa voteze pt femei, barbatii nu neaparat; afro-americanii voteaza pentru afro-americani, polonezii pt polonezi - pentru ca daca nu cunosc candidatul, se simt mai confortabil sa fie unul de-al lor). De aceea se fac coalitii de suporteri: un fermier nu prefera candidat, dar daca o organizatie a fermierilor sustine un candidat, alegatorul e tentat sa voteze cu acela; tot astfel, grupurile de Law enforcement sunt f.importante: daca nu se stie nimic despre un candidat dar se stie ca e sustinut de politisti, inseamna ca acel candidat e dur cu infractorii si are sanse sa fie votat. Cei mai multi alegatori nu se informeaza singuri, deschizand cutia postala clasica sau internetul, de aceea trebuie sa li se spuna tot timpul cate ceva despre candidati.

Opozitia invoca aspecte negative despre candidati, pentru a schimba modul de a vota al alegatorilor. Publicitatea negativa e f.violenta . In acest domeniu nu exista reguli etice, doar conditia ca pe spoturi, afise etc. sa scrie cine plateste pentru ele.

Pentru candidati lucreaza grupuri de suport si/sau partidele politice. Ele au interesul ca o anumita persoana sa fie aleasa. Ele cauta organizatiile de campanie: pun afise, fac spoturi, dau telefoane, trimit scrisori, organizeaza campanii de presa. Acum se foloseste mult youtube.

In campania pt Bob Youg (judecator de suprema, reales anul trecut), pe youtube a aparut un spot ``Locuieste Bob Youg in Michigan?`` citind-o pe sotia lui care spune ca ea si copii locuiesc in Milwakee. In realitate, articolul citat se referea la o casa de vacanta unde mai merg din cand in cand. Nu se stie cum sa se raspunda la atacurile de pe youtube.

Intr-un alt spot se afirma ca BY a dat solutii in mandatul alaturat care a ajutat companiile de petrol (au ajunsla CSmulte procese dintre companii), care polueaza acum apele din Michigan.

Inttr-un altul sunt fotografii din sala cand doarme. Staful sau a gasit filmarile in inregistrarile oficiale si a constatat ca acele fotografii sunt stop-cadru exact in momentul cand clipea.

El a facut la randul sau un spot prin are a aratat ca acele minciuni sunt platite de avocatii si companii care vor sa preia controlul asupra curtii supreme.

La alegeri participa 70-80% din populatie.

Diferenta fata de o campanie politica: au multi oameni in staff, presa de partea lor etc. Campania pentru judecatori e mai restransa. Sunt diferite. Toata lumea se concentreaza pentru campania unui guvernator. Judecatorul trebuie sa fie in curte majoritatea timpului.

Numirile judiciare

In ianuarie 2011, Guvernatorul actual a intrat in functie.

In stat sunt: o curte suprema cu 7 judecatori, o curte de apel cu 28 judecatori, 3 tipuri de instante de judecata (circuit courts, probate si disctrict) insumand 600 judecatori in Michigan.

Judecatorii sunt alesi, dupa care sunt numiti de guvernator. Constitutia permite guvernatorului sa numeasca un judecator succesor daca postul e vacant (in caz ca judecatorul s-a mutat in alta parte, e revocat, a decedat, sau a demisionat). Singura conditie este ca cel numit sa fie membru al baroului de minim 5 ani. Judecatorul depune juramantul in fata guvernatorului si isi incepe functia .

Exista totusi o practica traditionala pentru numire: se accepta aplicatii, se completeaza un chestionar, se trimit la comitetul pentru numiri judiciare din cadrul Baroului (judicial comittee) care ii intervieveaza, se consulta alti judecatori si avocati (asista dar nu voteaza si cineva dela Biroul juridic al Guvernatorului). Comitetul face propuneri: calificat sau ne-calificat pentru functia judiciara. Daca e necalificat, guvernatorul nu face propunere. Apoi propunerea vinela Oficiul Juridic, care face un referat Guvernatorului. De cele mai multe ori Guvernatorul accepta propunerea Biroului. Sunt intrebari standard: filosofia legala (cum vede legea, face lege sau politica, cum aplica legea), modul de gandire juridica, etica (cat timp aloca profesiei, care e reputatia in comunitatea juridica - e respectat de avocati), implicarea in viata comunitara(comisii, board-uri), angajament politic sau trecut politic (nu e un criteriu determinat).

Propunerile sunt confidentiale, notele date nu le cunosc nici macar candidatii, deci nu se poate ataca nimic. Procedura nu e transparenta, pentru a se proteja reputatia profesionala a candidatilor.

Numirea se face pentru un mandat de 8 ani la suprema si de 6 ani la celelalte niveluri. Judecatorii pot fi alesi doar de doua ori. Dupa ce isi incheie mandatul, se pot intoarce in avocatura.