Prima pagină » Ştiri juridice » Curtea Constitutionala: Modificarile la Codul muncii sunt constitutionale

Curtea Constitutionala: Modificarile la Codul muncii sunt constitutionale

Publicat: 25 Mar 2011 4200 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro

In sedinta din data de 23 martie 2011, Curtea Constitutionala, investita in temeiul art.146 lit. a) din Constitutia Romaniei, a solutionat sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, formulata de un numar de 112 deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale P.N.L. si P.S.D.

Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de contractare oferite.

In urma deliberarilor, Plenul Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi, a constatat ca atat Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii, in ansamblul sau, cat si dispozitiile criticate in sesizare sunt constitutionale, stabilind urmatoarele:

In ceea ce priveste aspectele de neconstitutionalitate extrinseca invocate, Curtea a retinut, intre altele:

- procedura de vot a motiunii de cenzura a respectat conditiile constitutionale si cele prevazute in Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului;
- angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului s-a facut cu respectarea dispozitiilor art.114 din Constitutie;
- au fost indeplinite conditiile privind solicitarea avizului Consiliului Economic si Social;
- competenta de control a Curtii nu poate fi extinsa asupra legalitatii hotararilor Birourilor Permanente ale Camerelor Parlamentului, vizand accesul public la sedintele Camerelor reunite.

In privinta criticilor de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea a retinut:
- dispozitiile art.I pct.2 din legea examinata, privind modificarea art.16 alin.(1) din Codul Muncii, prin care se instituie obligatia incheierii contractului individual de munca in forma scrisa ca o cerinta ad validitatem constituie o masura de protectie atat a angajatorului, cat si a salariatului in cadrul raporturilor de munca, intrucat le asigura cunoasterea si posibilitatea de a face dovada drepturilor si obligatiilor decurgand din contract;
- dispozitiile art.I pct.9 din lege, referitoare la marirea perioadei de proba, ii ofera angajatorului posibilitatea de a evalua in mod obiectiv prestatia profesionala a angajatului;
- posibilitatea angajatorului de a suspenda contractul individual de munca, in conformitate cu dispozitiile art.I pct.25 din legea criticata, nu reprezinta o masura discretionara, intrucat ea poate fi supusa controlului instantelor de judecata . Pe de alta parte, in acest mod se evita situatii in care angajatorul - obligat sa-si reduca activitatea - s-ar vedea silit sa plateasca salarii pentru o munca neprestata sau sa recurga la disponibilizari;
- dispozitiile art.I pct.66 din lege, prin care se modifica art.129 din Codul Muncii, in sensul ca sindicatul reprezentativ sau reprezentantul salariatilor, dupa caz, este doar consultat, fara drept de veto, in privinta elaborarii normelor de munca reprezinta o expresie a marjei de apreciere a legiuitorului si nu contravin prevederilor constitutionale;
- marirea duratei perioadei de preaviz, potrivit dispozitiilor art.I pct.40 din lege, nu poate fi cenzurata de Curte in cadrul controlului exercitat, intrucat aceasta - nefiind prevazuta de nicio norma constitutionala - reprezinta un atribut al legiuitorului;
- prevederile art.I pct.37 din lege, referitoare la neaplicarea dispozitiilor din Codul Muncii privind concedierile colective in cazul salariatilor din institutiile si autoritatile publice, nu creeaza o discriminare a acestora in raport cu ceilalti salariati, deoarece - potrivit jurisprudentei constante a Curtii - in situatii diferite se justifica instituirea unui tratament juridic diferentiat;
- dispozitiile art.I pct.52 din lege, privitoare la salariul minim garantat in cazul unui salariat temporar, nu creeaza o discriminare a acestuia in raport cu salariatul care presteaza o munca echivalenta, ci ii garanteaza celui dintai aceleasi conditii de baza de angajare;
- criticile vizand tratamentul discriminator al reprezentantilor salariatilor sub aspectul conditiilor de concediere, prevazute de dispozitiile art.I pct.78 din lege, tin de un mod de interpretare a legii si nu contravin prevederilor constitutionale;
- rolul Consiliului Economic si Social, astfel cum este reglementat de art.I pct.75 din lege, nu este restrans, ci pune accent pe subiectii participanti la dialogul social, in conformitate cu prevederile constitutionale;
- art.II din lege, referitor la durata de valabilitate a contractelor colective de munca si a altor acte aditionale incheiate de la intrarea in vigoare a legii si pana la 31 decembrie 2011, nu instituie o limitare a dreptului la negocieri colective, ci impune anumite masuri tranzitorii, in vederea reglementarii si punerii in aplicare a unei proceduri unitare in materie.

Intreaga argumentatie retinuta in motivarea solutiei va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, pentru a proceda la promulgarea legii, conform art.77 alin.(3) din Legea fundamentala.

Citeşte mai multe despre: