din anul 2007, atuul tau de DREPT!
5636 de useri online



Prima pagină » Ştiri juridice » Discursul ministrului Justitiei cu ocazia Bilantului Ministerului Public pe anul 2010

Discursul ministrului Justitiei cu ocazia Bilantului Ministerului Public pe anul 2010

  Publicat: 07 Mar 2011       2561 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Procedura legala aplicabila de instanta de judecata in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul
In calitatea pe care o am, va multumesc pentru activitatea desfasurata in 2010, care a fost un an dificil, cu reduceri salariale si exigente mai mari in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare .

Parte a globului pamantesc delimitata prin frontiera de stat, cuprinzand solul, subsolul, apele si coloana aeriana de deasupra solului si apelor, asupra careia se exercita suveranitatea exclusiva a unui stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
(Haircut) In Statele Unite, termen utilizat in industria instrumentelor financiare care se refera la formulele folosite in evaluarea instrumentelor financiare pentru a calcula capitalul net al unui broker/dealer.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Fuzionare. O operatiune de concentrare este realizata atunci cand doua sau mai multe intreprinderi, independente anterior, fuzioneaza, atunci cand o intreprindere achizitioneaza controlul unei alte intreprinderi
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Reglemetate in sectiunea II, cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

Va felicit pentru obtinerea unor parametri operativi mai buni decat in 2009 si mentiunile pozitive obtinute in Raportul de tara.

Se observa o constanta pozitiva in privinta Parchetului General, a DNA si DIICOT.

Este important sa dezvoltam vectori de excelenta in intreg sistemul Ministerului Public, atat la centru cat si in teritoriu .

Sa ne concentram atentia, in mod uniform, pe intreg sistemul Ministerului Public.

Unitatile specializate joaca un rol cheie in contextul MCV, dar si celelalte unitati au un rol esential in protejarea drepturilor cetatenilor.

De aceea as vrea sa salut preocuparea si mentiunea din bilantul doamnei Procuror General privind crearea retelelor de procurori specializati si a strategiilor locale de combatere a infractionalitatii in functie de conditiile locale.

Este extrem de important sa evitam in teritoriu cooptarea procurorilor in lantul intereselor locale nelegitime si netransparente, indiferent daca sunt politice sau economice. Procurorul trebuie sa fie o ancora a legalitatii, nu numai la centrul sistemului, ci si in comunitatile locale.

Optimizarea rezultatelor este conditionata de alocarea rationala a resurselor umane si managementul unitatilor de parchet. Cand spunem management, ne gandim atat la cel profesional, cat si la cel administrativ, in contextul resurselor bugetare.

Ministerul Justitiei va persevera legislativ in desfiintarea instantelor si parchetelor cu volum mic de activitate si realocarea resurselor umane. In prezent proiectul de lege isi urmeaza traseul normal in Parlament si vom continua, cred, cooperarea cu celelalte institutii cu atributii in sistem .

De asemenea, cred ca trebuie initiat sau continuat un efort in cadrul Ministerul Public pentru o regandire globala a structurii functiilor si competentelor in Ministerul Public, pe criteriul alocarii rationale a resurselor umane si evitarea aglomerarii statului de functii la Parchetul General sau alte parchete.

Acesta este un demers complex, care cere timp si trebuie incadrat in efortul de ajustare a celor trei legi ale Justitiei, 303, 304, 317 din 2004. Eventuala modificare a acestora trebuie insa precedata de o solida dezbatere in sistemul judiciar si in societate . Un astfel de proiect trebuie avizat de un CSM intregit cu membrii societatii civile si cei trei magistrati care mai trebuie alesi, pentru a avea o legitimitate care sa-i garanteze sanse reale de adoptare in Parlament.

Suntem pentru pastrarea statutului procurorului asa cum este in prezent. Buna colaborare dintre Ministerul Public si Ministerul Justitiei in ultimii trei ani este dovada ca art.132 din Constitutie este functional, daca este citit cu buna credinta de ambele parti.

In acest an trebuie sa ne concentram si pe pregatirea profesionala pentru intrarea in vigoare a Codurilor. Cred ca, deocamdata, se face prea putin sau deloc in acest scop in sistemul judiciar.

Codurile vor intra in vigoare, trebuie sa va pregatiti individual si in colective de lucru. Nu avem nevoie de seminarii si conferinte spectaculoase si mediatizate pentru discutarea Codurilor, care implica mai mult efort pentru organizare si costuri financiare. Initierea unor forumuri de dezbateri pe internet, seminarii locale cu deplasarea a 1-2-3 experti care au participat la redactarea Codurilor, oameni din Ministerul Justitiei sau din Ministerul Public, pot fi module eficiente, dar trebuie incepute. In general trebuie sa pastram concentrare pe pregatirea profesionala. Prin natura procedurilor sunteti intr-o permanenta competitie cu avocatii, competitie profesionala evident, pe care trebuie sa o castigati.

Si Guvernul trebuie sa se pregateasca de intrarea in vigoare a Codurilor. Asteptam concluziile studiului de impact pentru a evalua ce mai trebuie sa pregatim din punct de vedere institutional si financiar.

Am spus-o recent si la bilantul unei curti de apel, despre schemele de personal trebuie sa discutam stiintific, nu pe cifre interpretate larg si generos, ca sa nu spun altfel. CSM are, de asemenea, un rol de jucat in evaluarea corecta a resurselor umane necesare sistemului si ma bucur sa vad ca sunt preocupari in acest sens. Am spus-o din alta perspectiva, suntem preocupati la Ministerul Justitiei si incercam sa gandim un mecanism prin care sa protejam procurorii de actiunile de hartuire judiciara deschise impotriva acestora de unii invinuiti sau inculpati, inainte ca acest lucru sa devina un fenomen. Procurorul trebuie sa ramana concentrat pe dosarele lui, iar in Parchet sa avem un mecanism care sa se ocupe, sa-l reprezinte si sa-l apere in actiunile civile deschise impotriva lui ca urmare a activitatii profesionale. Este tema de reflectie, o vom discuta cu Ministerul Public.
Cred ca este important, ca in dosarele economice, sa implementati o strategie complexa bazata pe patru vectori, inculparea persoanelor juridice prin intermediul carora se comit infractiuni, mai ales daca au active in patrimoniu, deschiderea de actiuni civile de anulare a transferurilor patrimoniale din patrimoniul persoanelor fizice sau juridice catre alte patrimonii, masurile asiguratorii si recuperarea produselor infractiunii, cum bine s-a spus si in discursul Procurorului General.

Este foarte important sa puneti infractorii dupa gratii, ne intereseaza, insa, si averile lor, plasate in firme, active sau conturi externe.

In acest scop, Ministerul Justitiei a initiat o masura legislativa si una institutionala.

Am elaborat, in parteneriat cu Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Public, un proiect de lege care fluidizeaza sechestrul asigurator si valorificarea bunurilor sechestrate sau confiscate.

De asemenea, am constituit in cadrul Ministerului Justitiei, fara costuri bugetare suplimentare, cu sprijinul Marii Britanii si Statelor Unite, implementand Decizia Consiliului 2007/845/JAI, un Birou de cooperare pentru recuperarea creantelor.

Acest Birou nu va avea atributii operative de ancheta sau confiscari, ci unele de sprijin strategic pentru anchetatori, pentru dvs. Pe baza relatiilor pe care le vom stabili cu birourile omoloage din spatiul euroatlantic, va vom sprijini cu informatii si expertiza in recuperarea activelor externe, produse ale infractiunilor si viceversa, vom sprijini colegii nostri straini, pentru recuperarea produselor infractiunilor plasate in Romania pentru ``spalare``. De aceea vreau sa subliniez ca vom privi extrem de interesat si vom sprijini proiectul inaintat de Ministerul Public privind expertii financiari despre care, de altfel, am mai discutat in prealabil.

In concluzie, si pentru 2011 avem obiective importante, cred ca pentru moment avem un cadru legislativ suficient pentru performanta, dar pe care suntem deschisi sa-l perfectionam pe parcurs, sprijin politic pentru politicile penale si un foarte bun nivel de cooperare si de expertiza.

Va urez succes!



Citeşte mai multe despre:    Mecanismul de Cooperare si Verificare    Bilant 2010    Catalin Predoiu

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Conferinta: Modificari aduse de Noul cod penal si de Noul cod de procedura penala. Aspecte de drept comparat
16 Apr 2014 | 1951

Discutii ref. misiunea de evaluare a Comisiei Europene in Romania, efectuata in cadrul MCV
23 Sep 2013 | 1333

Reuniunea Comisiei pentru Mecanismul de Cooperare si Verificare
26 Jul 2012 | 1910

Titus Corlatean se va intalni cu oficiali ai Comisiei Europene
10 Jul 2012 | 1674

Prima reuniune a Platformei de cooperare a administratiei publice centrale
01 Jun 2012 | 2380

Intalnirea ministrului Justitiei, Titus Corlatean, cu o delegatie a Parlamentului Finlandei
11 May 2012 | 2906



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei