Prima pagină » Ştiri juridice » Propunerile Ministerului Public privind posibile variante de preluare a politiei judiciare

Propunerile Ministerului Public privind posibile variante de preluare a politiei judiciare

Publicat: 07 Mar 2011 2319 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

In urma analizelor realizate la nivelul Ministerului Public a rezultat ca pentru eficientizarea activitatii de urmarire penala sunt necesare modificari ale cadrului legislativ care sa permita ca activitatea lucratorilor de politie judiciara sa se desfasoare sub controlul exclusiv al procurorilor.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala

Un grup mic de angajati, desemnati sa lucreze impreuna la un anumit proiect.

Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.

Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.

Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

In conditiile in care in 95,3% din cauzele penale inregistrate la nivelul Ministerului Public cercetarile sunt efectuate de lucratorii de politie judiciara, dubla subordonare a acestora, din punct de vedere administrativ si in ceea ce priveste activitatea de urmarire penala, catre institutii care pot avea prioritati diferite, duce la diminuarea eficientei acestei structuri.

Modificarile legislative propuse permit delimitarea clara a atributiilor judiciare de cele administrative si garanteaza statutul politistilor din politia judiciara, a caror cariera profesionala va depinde exclusiv de modul in care le este evaluata activitatea de magistratul care supravegheaza urmarirea penala.

De aceea, este necesara constituirea unui grup de lucru format din reprezentantii tuturor institutiilor implicate, care sa determine cea mai potrivita varianta dintre cele trei solutii identificate prin analizele la care am facut referire:

a) Preluarea administrativa a politiei judiciare de catre Ministerul Public;
b) Detasarea politistilor la unitatile de parchet din cadrul Ministerului Public;
c) Trecerea atributiilor privind cariera profesionala a politistilor in competenta exclusiva a procurorilor.

In principal, observatiile Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pornesc de la imprejurarea ca este esentiala diferentierea intre structurile de politie cu atributii administrative si politia judiciara, cea din urma structura avand sarcina de a constata si urmari orice infractiune, conformandu-se regulilor de procedura penala si de a executa masurile dispuse de catre procurori.

Avand in vedere ca lucratorii de politie judiciara pot dispune masuri prin care restrang drepturile fundamentale ale persoanelor, este esential ca statutul lor sa excluda orice posibilitate de a primi dispozitii referitoare la activitatea de urmarire penala din afara sistemului judiciar. Pentru a asigura aceasta exigenta, cariera profesionala a lucratorilor de politie judiciara trebuie sa depinda exclusiv de evaluarea activitatii de urmarire penala, iar procurorul este singurul in masura sa realizeze o asemenea evaluare.

Astfel, o eventuala organizare a politiei judiciare in cadrul Ministerului Public ar putea reprezenta una dintre solutii care sa garanteze statutul politistilor.

Constitutia Romaniei, mentioneaza in Titlul III, la cap.6 - dedicat Autoritatii judecatoresti, faptul ca in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii. Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii - dispozitii cuprinse in art. 131 din Constitutie .

Pe de alta parte, o alta solutie ar fi cea a detasarii politistilor la unitatile de parchet din cadrul Ministerului Public. Solutia este similara celei reglementate in prezent la Directia Nationala Anticoruptie, unde si-a dovedit eficienta

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie functioneaza ofiteri de politie, constituind politia judiciara a Directiei Nationale Anticoruptie. Ofiterii si agentii de politie judiciara isi desfasoara activitatea numai in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, sub autoritatea exclusiva a procurorului sef al acestei directii. Detasarea ofiterilor si a agentilor de politie judiciara in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie se face la propunerea nominala a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar numirea acestora in functii se face prin ordin al procurorului sef al acestei directii. Ofiterii si agentii de politie judiciara nu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o insarcinare.

Evident optiunea catre un asemenea mod de organizare ar presupune detasarea unui numar de ofiteri si agenti de politie judiciara, stabilit in functiei de evolutia anumitor indicatori ai criminalitatii, in cadrul unitatilor Ministerului Public.

O alta solutie ar putea fi cea prin care acesti lucratori ai politiei judiciare sa-si pastreze pozitia in cadrul structurilor specializate ale Ministerului Administratiei si Internelor, dar evaluarea profesionala a lucratorilor de politie judiciara sa fie in competenta procurorilor, care exercita coordonarea, controlul si conducerea activitatilor de cercetare penala.

In prezent, Legea nr.364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare prevede ca functioneaza lucratori specializati care functioneaza ca organe de cercetare ale politiei judiciare sunt desemnati de ministrul administratiei si internelor, cu avizul favorabil al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si isi desfasoara activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Organele de cercetare ale politiei judiciare isi desfasoara activitatea sub conducerea, supravegherea si controlul procurorului, fiind obligate sa duca la indeplinire dispozitiile acestuia, iar in desfasurarea celorlalte activitati profesionale se subordoneaza ofiterilor ierarhici numiti potrivit normelor de competenta aprobate prin ordin al ministrului administratiei si internelor

Aceasta dubla subordonare nu permite folosirea eficienta a resurselor investigative, in conditiile in care lucratorii de politie judiciara pot primi alte insarcinari, de natura administrativa, iar evaluarea lor se realizeaza de catre ofiterii ierarhici, care nu cunosc calitatea activitatii de urmarire penala efectuate de politist.

Eficienta muncii in echipa sub conducerea procurorului, dovedita prin rezultatele obtinute la nivelul structurilor specializate ale Ministerului Public (DNA si DIICOT), dar si la nivelul celorlalte unitati din subordinea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatiei si Justitie pe domeniile prioritare de actiune (in special prin actiunile desfasurate impreuna cu ofiterii de politiei judiciara din cadrul Directiei Generale Anticoruptie), reprezinta un argument suplimentar pentru extinderea acestui model de organizare a activitatii si completarea cadrului legislativ din Romania cu privire la politia judiciara.