Orientari pentru politicile de ocupare a fortei de munca

Orientarile fac parte dintr-un pachet de masuri menit sa conduca la imbunatatirea performantelor economice in cadrul programului Europa 2020, care reprezinta noua strategie pe o perioada de zece ani pentru ocuparea fortei de munca si o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii. Pentru a combate somajul structural, saracia si excluziunea sociala, UE se va concentra in special pe cresterea participarii fortei de munca, eliminarea obstacolelor in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca si promovarea educatiei si formarii. Egalitatea de gen este evidentiata in toate orientarile.

Se va acorda o atentie deosebita integrarii pe piata muncii a tinerilor si tinerelor, a lucratorilor mai in varsta si a persoanelor cu un nivel scazut de calificare, precum si a migrantilor legali. Trebuie sa fie dezvoltata mobilitatea profesionala si geografica, iar barierele din calea desfasurarii de activitati independente, a spiritului antreprenorial si a intrarii pe piata fortei de munca trebuie sa fie inlaturate. Pentru a facilita angajarea femeilor, ar trebui sa fie imbunatatit echilibrul dintre viata profesionala si cea privata prin servicii de ingrijire accesibile si flexibilitate la nivelul organizarii muncii.

Nivelul de pregatire trebuie sa fie imbunatatit prin reducerea ratelor de abandon scolar si prin cresterea numarului de absolventi de invatamant superior, permitand accesul persoanelor care nu se incadreaza in modelul clasic de elev/student. Trebuie sa fie imbunatatite metodele de invatamant, de la serviciul de educatie destinat copiilor de varsta mica pana la invatamantul pentru adulti, pentru a se depasi necorelarile dintre competentele fortei de munca si cerintele locurilor de munca si pentru a asigura imbunatatirea competentelor fortei de munca, aceasta dobandind calificarile si competentele necesare pe o piata a muncii aflata intr-un proces de schimbare rapida.

In cele din urma, ar trebui sa fie promovate incluziunea sociala si combaterea saraciei, pentru a permite tuturor sa participe la viata sociala si economica. Cetatenii trebuie sa aiba acces la servicii publice si sociale de o inalta calitate, accesibile si durabile din punct de vedere financiar. Sistemele de securitate sociala ar trebui sa acopere in special nevoile grupurilor suspuse in cea mai mare masura riscului de excluziune sociala, precum familiile monoparentale, minoritatile, persoanele cu handicap si persoanele fara adapost.