Prima pagină » Ştiri juridice » Judecatoarea Dana Cristina Girbovan contesta candidatura Lidiei Barbulescu la CSM

Judecatoarea Dana Cristina Girbovan contesta candidatura Lidiei Barbulescu la CSM

Publicat: 20 Aug 2010 1841 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro

1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Admiterea candidaturii judecatoarei Lidia Barbulescu, presedintele ICCJ, pentru un nou mandat la CSM, a fost contestata joi, 19 august 2010, de Dana Girbovan, judecator la Curtea de Apel Cluj.

1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Stefan al III-lea , supranumit Stefan cel Mare (n. 1433 , Borzesti - d. 2 iulie 1504 , Suceava ), fiul lui Bogdan al II-lea , a fost domnul Moldovei intre anii 1457 si 1504.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii

Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.

Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Mandatul de arestare european reprezinta o decizie juridica emisa de un stat membru pentru arestarea si predarea de catre un alt stat membru a unei persoane data in urmarire penala sau pentru executarea unei sanctiuni privative de libertate.

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Ansamblu de reguli privind utilizarea cailor de comunicatie si de masuri tehnice cu privire la functionarea mijloacelor de transport,

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.

Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.

Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003

Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Lista electorala - lista ce cuprinde toti alegatorii care isi exercita dreptul de vot in cadrul unei sectii de votare;

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,

Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,

(Annual general meeting) Adunare generala ce se intruneste o data pe an, in cadrul careia managerii unei companii prezinta actionarilor rezultatele economico-financiare anuale corespunzatoare anului fiscal incheiat si se alege noul consiliu de administratie.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Lista electorala - lista ce cuprinde toti alegatorii care isi exercita dreptul de vot in cadrul unei sectii de votare;

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

(Single Management Information System). Desemneaza sistemul de informatii la nivel national, prin Internet, creat in scopul sprijinirii institutiilor din Romania in implementarea Cadrului National Strategic de Referinta si a programelor operationale.Abrevieri: SUIM/SMIS

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,

a��Catre,

Comitetul Electoral Permanent al Consiliului Superior al Magistraturii

Domnule Presedinte,

Subsemnata Dana Cristina Girbovan, judecator la Curtea de Apel Cluj, cu domiciliul ales la sediul Curtii de Apel Cluj, P-ta Stefan cel Mare nr. 1 , fax 0264-254758, email [email protected] ,in temeiul art. 4 alin. 5 din Hotararea Plenului CSM nr. 327/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, solicit modificarea partiala a Hotararii Comitetului Electoral Local de la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind admiterea candidaturii doamnei judecator Lidia Barbulescu, pentru alegerea in functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in sensul respingerii candidaturii sale.

Competenta Comitetului electoral permanent in solutionarea prezentei contestatii

Potrivit art. 4 alin. 2 din Hotararea Plenului CSM nr. 327/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, colegiul electoral permanent supravegheaza si coordoneaza procedura alegerilor; intreprinde la nivelul CSM toate masurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii in ceea ce priveste procedurile electorale care nu sunt date prin lege sau regulament in competenta Plenului Superior al Magistraturii.

Ca atare, regulamentul amintit instituie in competenta Comitetului electoral permanent al Consiliului Superior al Magistraturii o competenta generala in ceea ce priveste procedura alegerilor.

In ceea ce priveste raporturile Comitetului electoral permanent cu comitetele electorale locale, alin. 5 al aceluiasi articol prevede in mod explicit ca: a��Deciziile Comitetului electoral permanent sunt obligatorii pentru comitetele electorale de la nivelul instantelor si parchetelor.a�� Ca atare, rezulta in mod evident stabilirea unei ierarhizari a competentelor in materie electorala si, implicit, competenta comitetului electoral permanent de a cenzura deciziile comitetelor electorale.

In fond

Conform art. 133 alin. 4 din Constitutie a��Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ania��. Art. 51 (1) din Legea nr. 317/2004 modificata in anul 2005 prevede ca a��Durata mandatului membrilor alesi ai CSM este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestiriia��.

Legea, in forma sa initiala din 2004, nu prevedea o asemenea interdictie, modificarea fiind operata ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 274/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei.

Existenta interdictiei pentru actualii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, alesi anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 247/2005 si care doresc din nou sa obtina un mandat in CSM, pune in discutie problema aplicabilitatii legii in timp .

1. Problema aplicarii legii in timp

a) Retroactivitatea in acceptiunea Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala a statuat ca a��(a��) legea posterioara nu poate atinge dreptul nascut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar insemna ca legea noua sa fie aplicata retroactiv, contrar prevederilor art.15 alin.(2) din Constitutie si cerintelor legate de asigurarea stabilitatii raporturilor juridice, insa poate modifica regimul juridic al dreptului anterior. (a��) Acesta este un aspect care nu priveste existenta dreptului, ci regimul sau juridic.a�� (Decizia Curtii Constitutionale nr.3 din 2 februarie 1993, publicata in Monitorul Oficial nr.95 din 17 mai 1993; Decizia Curtii Constitutionale nr.5 din 23 februarie 1993, publicata in Monitorul Oficial nr.129 din 17 iunie 1993).

In consecinta a��o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa reglementeze pentru perioada ulterioara intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare.a�� (Decizia Curtii Constitutionale nr.294 din 6 iulie 2004, publicata in Monitorul Oficial nr.887 din 29 septembrie 2004).

b) Continutul mandatului , interdictiile si incompatibilitatile

Din deciziile Curtii Constitutionale amintite mai sus rezulta cu evidenta ca retroactivitatea legii priveste modificarea unei situatii pentru trecut, si nicidecum reglementarea diferita a unei situatii juridice obiective pentru viitor, in acest din urma caz legea noua fiind de imediata aplicabilitate.

Aplicand aceste reguli la situatia de fata, este necesar sa distingem si sa definim continutul mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta deoarece este asadar evident ca nici continutul acestui mandat, nici modul sau de exercitare si nici durata sa nu pot fi modificate retroactiv. Acestea constituie drepturi castigate in temeiul unei legi , carora nu le pot fi aduse atingeri prin modificari ulterioare.

Textul vizat nu aduce insa astfel de modificari (legate de continutul mandatului, modul de exercitare al acestuia sau durata lui), ci instituie o interdictie, si anume aceea de a nu avea un mai mult de un singur mandat . Intrebarea la care trebuie asadar dat un raspuns este urmatoarea : afecteaza aceasta noua incapacitatea desfasurarea mandatului in curs? Daca da, atunci legea retroactiveaza . Daca nu, atunci legea nu retroactiveaza si este de imediata aplicare.

Raspunsul pe care il consider ca fiind corect este cel potrivit caruia nu se aduce atingere in nici un fel mandatului in curs (dovada graitoare fiind aceea ca de la aparitia Legii nr. 247/2005 mandatul membrilor CSM a curs in continuare fara nici o schimbare, facandu-se totala abstractie de obligativitatea caracterului permanent al activitatii prevazut de noua lege).

Posibilitatea de a recandida dupa expirarea mandatului nu este un drept castigat odata cu mandatul, fiind un element obiectiv si extrinsec acestuia. Mai clar si pe scurt, dreptul de a fi reales nu intra in continutul mandatului, ci este o conditie obiectiva, o posibilitate prevazuta de lege ce poate fi insa modificata pentru viitor, deoarece priveste o noua procedura de alegeri care este demarata sub imperiul legii noi.

Conditiile care trebuie indeplinite de un candidat, interdictiile si incompatibilitatile se analizeaza intotdeauna prin prisma legii in vigoare la data declansarii procedurii alegerilor.

Pentru o mai mare acuratete si o mai detaliata argumentare, amintesc faptul ca Legea nr. 274/2005 a stabilit si alte incompatibilitati, cum ar fi interdictia de a candida a celor care au colaborat cu securitatea . Or, cred ca nu este contestat ca o astfel de interdictie se aplica tuturor candidatilor in actualele alegeri, inclusiv actualilor membri ai CSM. Identitatea de ratiune impune o concluzie similara in cazul tuturor interdictiilor si a incompatibilitatilor introduse prin legea amintita, inclusiv cea privind imposibilitatea unei noi candidaturi.

c) Precedent solutionat de Curtea Constitutionala : Hotararea Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 septembrie 1996 referitoare la solutionarea contestatiilor privind inregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru functia de Presedinte al Romaniei la alegerile din 3 noiembrie 1996

Hotararea amintita prezinta relevanta in speta, din perspectiva interpretarii notiunii de retroactivitate a legii in conditiile intervenirii unei limitari a numarului de mandate.

Astfel, Curtea a retinut ca prevederile art. 81 alin. (4) din Constitutie, potrivit carora functia de Presedinte al Romaniei poate fi indeplinita pentru cel mult doua mandate, sunt inaplicabile perioadei anterioare Constitutiei. In acest sens, Curtea s-a pronuntat prin Hotararea nr. 18 din 7 septembrie 1992, in care s-a retinut ca a��orice judecata cu privire la logica, semnificatia si implicatiile unor texte ale Constitutiei, inclusiv cele care privesc institutia Presedintelui Romaniei, se analizeaza si se interpreteaza incepand cu situatiile care apar dupa intrarea ei in vigoarea��, subliniindu-se ca a��textul art. 81 alin. 4 (a��) isi gaseste aplicarea numai pentru viitora��.

Mergand mai departe insa, vom vedea ca rationamentul Curtii se fundamenteaza pe natura juridica esentialmente diferita a tipurilor de mandate indeplinite anterior intrarii in vigoare a Constitutiei.

Se retine ca nici un act preconstitutional nu a reglementat natura mandatului prezidential, ca actele anterioare nu au avut valoare constitutionala si ca mandatul presedintial are determinari constitutionale specifice si inedite fata de reglementarile anterioare. Ca atare, a atribui valente constitutionale unor mandate indeplinite anterior intrarii in vigoare a Constitutiei, inclusiv sub aspectul limitarii lor, inseamna a aplica retroactiv Constitutia .

Curtea a retinut ca esential urmatorul argument:a�� Cu alte cuvinte, pentru compararea institutiei de sef al statului, in reglementarea actuala, cu situatii anterioare, trebuie sa se observe ca institutia Presedintelui Romaniei este definita intre altele si prin mandatul constitutional. In lipsa unui astfel de a��mandata��, anterior intrarii in vigoare a Constitutiei, orice asociere cu situatii juridice premergatoare Constitutiei este nefondata.a��

De ce este important acest precedent? Pentru ca, aplicand rationamentul Curtti la speta de fata, vom ajunge la concluzia ca aplicarea interdictiei de a detine doua mandate nu retroactiveaza, fiind de imediata aplicare.

Curtea a retinut ca element esential natura juridica diferita a celor doua tipuri de mandate. Or, in transarea prezentului litigiu este esential si important a se constata ca natura juridica a mandatului actual al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii , ca de altfel intreg continutul sau, este identic cu cel ce urmeaza a se derula. Ca atare, concluzia ce se desprinde este aceea ca interdictia reglementata pe parcursul mandatului este aplicabila si detinatorilor acestuia, fara ca aceasta sa semnifice aplicarea retroactiva a legii.

2. Cine poate candida pentru CSM

a. Poate candida judecatorul/procurorul care isi desfasoara activitatea la instanta/parchet

Atat legea cat si regulamentul folosesc o sintagma pentru a desemna apartenenta candidatului: acesta trebuie sa fie de la instanta/parchetul unde se desfasoara procesul electoral.

Astfel, conform art. 4 din Legea nr. 317/2004 a��Sectia pentru judecatori a CSM este alcatuita din: a) 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie; b) 3 judecatori de la curtile de apel; c) 2 judecatori de la tribunale; d) 2 judecatori de la judecatorii. Iar conform art. 5 a��Sectia pentru procurori a CSM este alcatuita din: a) 1 procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de la Parchetul National Anticoruptie; b) 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel; c) 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale; d) 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii.a�� Reglementarea este reluata asemanator in art. 25 alin.1 din Regulament si art 16 alin 2 din lege.

Pentru noi este evident ca sintagma a��de laa�� se refera la o apartenenta faptica a judecatorului/procurorului la instanta/parchetul respectiv. Dar daca acest argument nu este considerat suficient, propunem sa analizam si alte reglementari:

b. Poate candida cel care are drept de vot in adunarea generala care alege membrul CSM

Conform art. 9 alin. 2 din Regulamentul privind procedura alegerilor membrilor CSM (aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 327/2005) a��In procedura de desemnare a candidatilor, judecatorii si procurorii pot candida numai in adunarea generala in care au drept de vota��. Asadar, trebuie de stabilit cine are drept de vot.

Pentru aceasta, trimitem la art. 7 alin 1 din Regulament, care prevede ca a��In procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor CSM au drept de vot judecatorii si procurorii numiti in functie, precum si judecatorii stagiari si procurorii stagiari inscrisi pe lista electoralaa��. Deci, mai departe, trebuie de vazut cine este trecut pe lista .

In alin. 2 si 3 al aceluiasi articol se prevede in mod explicit ca pe o lista electorala sunt trecuti a��toti judecatorii si procurorii care au drept de vot in adunarea generala la categoria de instante sau parchete unde isi desfasoara activitateaa��, respectiv pe lista se noteaza a��in ordine alfabetica, numele si prenumele judecatorului sau ale procurorului cu drept de vot, data nasterii, data numirii in functia de judecator sau de procuror, functia oficiala si instanta sau parchetul unde isi desfasoara activitateaa��.

Prin urmare, candidatul trebuie sa isi desfasoare activitatea in cadrul instantei/parchetului unde are dreptul sa voteze.

c. Poate candida cel care este de la instanta/parchetul unde isi desfasoara activitatea

Potrivit art. 12 alin. 1 din Regulament a��Dupa implinirea termenului de depunere a candidaturilor, comitetele electorale de la curtile de apel si de la parchetele de pe langa aceste instante stabilesc cate o lista de candidati pentru fiecare dintre cele 3 categorii de instante si parchete din circumscriptiile lor. Lista contine, in ordine alfabetica, numele si prenumele fiecarui candidat, data nasterii, data la care a fost numit in functia de judecator sau de procuror, functia oficiala si instanta sau parchetul la care isi desfasoara activitateaa��.

Aceeasi prevedere referitoare la instanta/parchetul unde judecatorul/procurorul isi desfasoara activitatea se reia si in privinta listelor transmise de comitetele electorale locale dupa implinirea termenului de depunere a candidaturilor (art 12 alin 1 din Regulament), a buletinelor de vot din prima runda locala de alegeri (art 15 alin 2 din Regulament), a faptului ca fiecare judecator sau procuror are dreptul de a vota pentru un candidat din categoria de instante ori parchete la nivelul carora judecatorul sau procurorul isi desfasoara activitatea (art 17 alin 1 din Regulament), a mentiunilor din buletinul de vot din runda finala de alegeri (art 23 alin. 3 din Regulament ).

Ca atare, este evident ca nu poate fi vorba decat o activitate desfasurata in mod efectiv in cadrul instantei/parchetului.

d. Poate candida cel care isi exercita functia

Cu privire la a��desfasurarea activitatiia��, normele in vigoare mai folosesc o sintagma cu acelasi inteles a��exercitarea functieia��. Astfel, art. 9 alin. 10 din Regulament prevede: a��Scrisoarea de depunere a candidaturii trebuie sa cuprinda numele, prenumele, data nasterii, data la care judecatorul sau procurorul in cauza a fost numit in functie, functia oficiala detinuta de candidat si denumirea instantei sau a parchetului unde isi exercita functiaa��.

Mai este o reglementare care se refera la necesitatea efectivitatii functiei/activitatii: in art. 14 alin.1 din Legea 317 se prevede ca a��In procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor CSM, adunarile generale sunt legal constituite in prezenta a cel putin doua treimi din numarul judecatorilor sau, dupa caz, al procurorilor in functie, inclusiv cei delegati sau detasati de la alte instante sau parchetea��. Iar art. 7 alin 5 din Regulament mai adauga o conditie, cum ca data detasarii se refera la data la care are loc adunarea generala .

Prin urmare, numai judecatorii/procurorii care sunt efectiv in functie la instante/parchete pot vota. Sub acest aspect membrii CSM cu activitate permanenta (care nu isi desfasoara activitatea in instante/parchete) au o situatie asemanatoare cu cea a magistratilor detasati in alte institutii. Or, sub acest aspect in art 14 alin. 5 din Legea 317 se prevede: a�� La alegerea membrilor CSM nu pot participa judecatorii si procurorii detasati la alte autoritati decat la instante sau parchetea��.

In concluzie, poate candida judecatorul/procurorul de la instanta/parchetul unde isi desfasoara efectiv activitatea (=isi desfasoara functia), care apare pe lista electorala si care este de la instanta/parchetul unde are loc procesul electoral.

Indeplinesc membrii CSM aceste conditii?

Ramane de vazut daca membrii CSM a�� care au activitate permanenta si care provin de la anumite instante/parchete unde au fost alesi a�� pot fi considerati ca desfasurandu-si activitatea la acestea, deci daca pot fi considerati de la acestea.

Ei bine, raspunsul se afla in lege. Astfel, potrivit art 23 alin. 2 din Legea nr. 317/2004, a��Membrii CSM desfasoara activitate permanentaa��, de unde rezulta in mod logic ca ei au activitate numai la CSM, deci nu isi desfasoara activitatea (si) la instanta/parchetul de unde au fost alesi.Acest lucru reiese explicit din dispozitiile alin. (3) al aceluiasi articol: a��Judecatorii si procurorii alesi ca membri ai CSM isi suspenda activitatea de judecator, respectiv de procuror, referitoare la prezenta judecatorilor in complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmarire penala de catre procuroria��.

Deci, membrii cu activitate permanenta ai CSM au calitatea de judecator/procuror dar nu isi desfasoara efectiv activitatea la instante/parchete, asadar nu exercita in fapt functia de judecator sau procuror. Ei nu sunt de la o anumita instanta/parchet, ci sunt de la CSM, odata alesi ei devin reprezentativi pentru intreg sistemul . Prin urmare, nu pot aparea pe listele electorale ale unei anumite instante/parchet. Ceea ce inseamna ca nu au drept de vot. Asadar, membrii CSM cu activitate permanenta nu pot candida pentru a ocupa un nou mandat cat timp detin aceasta calitate .

Fata de cele aratate mai sus, avand in vedere ca in mod gresit a fost admisa candidatura doamnei judecator Lidia Barbulescu, solicit admiterea plangerii si in consecinta modificarea Hotararii Comitetului Electoral Local al Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind admiterea candidaturii doamnei judecator Lidia Barbulescu , pentru alegerea in functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in sensul respingerii candidaturii sale.

Precizez ca sunt indreptatita sa formulez prezenta plangere prealabila, intrucat la data de 06.08.2010 mi-am depus scrisoarea de candidatura pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, din partea curtilor de apel, candidatura mea fiind admisa.

judecator
Dana Cristina Girbovana��