Proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor

Principalele reguli si mecanisme procedurale propuse prin proiect privesc:

A. Recursul in interesul legii

Este de amintit ca, recent, in Raportul intermediar catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene COM(2010)113 final din data de 23.03.2010, Comisia Europeana a accentuat disfunctionalitatile procedurii in vigoare privitoare la recursul in interesul legii

O modificare de substanta preconizata prin proiect vizeaza regandirea institutiei recursului in interesul legii, in acelasi scop, al eficientizarii si dinamizarii solutionarii acestei cai extraordinare de atac.

Astfel, prin proiect se propune largirea sferei persoanelor care pot sesiza Inalta Curte de Casatie si Justitie, dobandind calitate procesuala activa in aceasta materie si Avocatul Poporului, precum si colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In vreme ce, in prezent, asupra recursului in interesul legii Inalta Curte de Casatie si Justitie se pronunta in Sectiile Unite, prin proiect se propune crearea unui complet in alcatuirea caruia urmeaza a intra:

A� presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a�� care va fi si presedintele acestui complet;

A� presedintii sectiilor din cadrul acestei instante;

A� un numar de 20 de judecatori, din care 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit, precum si cate doi judecatori din cadrul celorlalte sectii.

Propunerea asigura, deopotriva:

A� reprezentativitatea tuturor sectiilor instantei supreme. O atare solutie se impune tinand seama si de faptul ca unele probleme de drept comporta aspecte pluri- sau interdisciplinare, reclamand prezenta in compunerea acestui complet a unui numar de judecatori din cadrul tuturor sectiilor instantei supreme;

A� specializarea completului. Din totalul numarului de judecatori a��pondereaa�� decisiva revine judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit.

In scopul optimizarii procedurii de solutionare a recursului in interesul legii, proiectul propune a��delegareaa�� unora dintre atributiile privind judecarea acestei cai extraordinare de atac unui judecator raportor sau, dupa caz, unui numar de trei judecatori raportori, insarcinati cu intocmirea unui raport asupra recursului in interesul legii - ce va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina in materie. Judecatorul sau, dupa caz, judecatorii raportori urmeaza a intocmi si motiva proiectul solutiei propuse a fi pronuntata in cadrul recursului in interesul legii.

Propunerea legislativa privitoare la intocmirea unui raport asupra recursului in interesul legii care sa cuprinda si solutia propusa este, de altfel, aplicata de facto in practica instantei supreme, fapt apreciat si in raportul Comisiei Europene, mai sus citat, ca fiind de natura sa determine simplificarea acestei institutii procedurale.

Pentru a inlatura deficientele constatate in prezent in ceea ce priveste durata solutionarii acestei cai extraordinare de atac, proiectul propune instituirea unor termene rezonabile cat priveste:

A� judecarea recursului in interesul legii: in termen de cel mult trei luni de la data sesizarii instantei;

A� motivarea: in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntarea deciziei; si

A� publicarea: in termen de cel mult 15 zile de la data motivarii deciziei.

B. Cauze civile

B.1. Competenta jurisdictionala

In scopul asigurarii celeritatii solutionarii proceselor si degrevarii instantelor superioare de solutionarea unor cauze de mica valoare, prin proiect se propune atribuirea, in competenta de prima si ultima instanta a judecatoriei, a solutionarii proceselor si cererilor evaluabile in bani, in valoare de pana la 2.000 lei.

B.2. Stramutarea proceselor

Proiectul propune reglementarea cazurilor in care, in aceeasi cauza, se poate introduce cerere de stramutare a procesului, astfel incat sa se evite formularea unor cereri abuzive, in scop dilatoriu. Astfel, se propune ca stramutarea procesului sa nu mai poata fi ceruta din nou, decat in cazul in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia. In acelasi scop, se mai propune reglementarea expresa a sanctiunii inadmisibilitatii cererilor de stramutare introduse pentru alte motive decat cele prevazute de lege sau de catre o persoana fara legitimare procesuala activa ori cu nerespectarea prevederilor art. 40¹ propuse a fi introduse prin proiect.

B.3. Comunicarea actelor de procedura

B.3.1. Comunicarea prin avocati

Proiectul preconizeaza si instituirea, ca modalitate alternativa si voluntara, a comunicarii actelor de procedura, indeplinite ulterior sesizarii instantei, intre avocati sau consilieri juridici. Aceasta modalitate de comunicare este, desigur, admisibila numai in cazul in care partile au avocat sau consilier juridic si consimt la aplicarea unei atare modalitati de comunicare . In scopul garantarii principiilor contradictorialitatii si dreptului la aparare, confirmarea primirii actului comunicat se face prin atestarea primirii fie pe insusi actul comunicat, fie prin orice alt inscris depus la dosarul cauzei.

B.3.2. Termenul in cunostinta

In materie procesual-civila, se mai preconizeaza extinderea intelesului notiunii de termen in cunostinta, aceasta urmand a include orice situatie in care se poate prezuma ca partea, primind citatia, cunoaste termenul.

Astfel, partea careia, personal sau prin reprezentant, i s-a inmanat citatia pentru un termen de judecata va fi prezumata ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata.

O atare conceptie procesuala va atrage:

A� reducerea duratei proceselor, prin eliminarea unui motiv frecvent de tergiversare a solutionarii cauzei, constand in indeplinirea repetata a procedurii de citare, desi partea, citata la termenele anterioare, are, prin ipoteza, cunostinta de existenta procesului;

A� responsabilizarea justitiabililor; precum si

A� scaderea costurilor procedurale, prin evitarea citarii partilor la fiecare termen.

In scopul garantarii dreptului la aparare si principiului contradictorialitatii, prin proiect se propune completarea cuprinsului citatiei cu o mentiune, in sensul ca, prin inmanarea citatiei pentru un termen de judecata, cel citat va fi prezumat ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata. In acelasi scop, se propune consacrarea a inca unei exceptii de la regula luarii termenului in cunostinta, constand in posibilitatea instantei de a dispune, pentru motive temeinice, citarea partii la fiecare termen (art. 153 alin. 2 pct. 5 din proiect).

Prin proiect se propune stabilirea competentei completului de judecata de a solutiona cererea de preschimbare atat a primului termen de judecata, cat si a termenelor de judecata ulterioare (art. 153 alin. 3 din proiect). Totodata, preschimbarea termenului de judecata va putea fi dispusa si din oficiu, fara citarea partilor, in cazul in care la termenul fixat instanta nu-si poate desfasura activitatea de judecata din cauza unor motive obiective; in aceasta ipoteza, insa, partile vor fi citate pentru noul termen de judecata fixat (art. 153 alin. 4 din proiect).

B.4. Scurtarea termenelor procedurale. Sporirea rolului activ al judecatorului

Prin proiect se propune instituirea, ca reguli de drept comun, a unora dintre solutiile normative ale procedurii de solutionare a litigiilor in materie comerciala (art. 720¹-720¹⁰ din Codul de procedura civila in vigoare), de natura sa o configureze ca procedura cu un grad sporit de eficacitate si celeritate.

Astfel, se preconizeaza instituirea obligatiei judecatorului de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta. Prin exceptie, cand considera necesar, instanta va putea fixa si termene mai indelungate (art. 132¹ alin. 1 teza a II-a din proiect).

De asemenea, in considerarea necesitatii sporirii rolului activ al judecatorului, se propune reglementarea, cu caracter general, a obligatiei acestuia de a dispune verificarea efectuarii procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen si, cand este cazul, de a ordona luarea masurilor de refacere a acestor proceduri. In afara de aceste masuri, instanta va putea dispune ca incunostintarea partilor sa se faca si telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare care asigura, dupa caz, transmiterea textului actului supus comunicarii ori instiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii actului, respectiv a instiintarii. Daca incunostintarea s-a facut telefonic, grefierul va intocmi un referat in care va arata modalitatea de incunostintare si obiectul acesteia (art. 132¹ alin. 2 din proiect). O asemenea modalitate procedurala suplimentara privind comunicarea actelor procedurale ori prezentarea la termen este menita sa contribuie la accelerarea solutionarii cauzelor.

Tot astfel, ar urma sa dobandeasca valenta de norma de drept comun a�� pentru solutionarea litigiilor in materie civila a�� si reglementarea speciala consacrata in prezent de art. 720⁶ alin. 2 teza a II-a din Codul de procedura civila privitoare la posibilitatea acordata instantei de a stabili, in sarcina partilor sau a reprezentantilor acestora, precum si a altor participanti la proces, indatoriri in ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul luat persoanelor juridice, asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei (art. 132¹ alin. 3 din proiect).

Tinand seama de faptul ca procesul civil este, in esenta, un proces al intereselor private, iar partile au in primul rand indatorirea si responsabilitatea de a-si proba pretentiile si apararile, prin proiect se propune si clarificarea dispozitiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedura civila privitoare la posibilitatea instantei de a dispune administrarea probelor pe care le considera necesare. Astfel, daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele (art. 129 alin. 5 teza a II-a din proiect). De asemenea, judecatorul va putea, chiar din oficiu, sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le va putea ordona chiar daca partile se impotrivesc (art. 129 alin. 5 teza a III-a din proiect).

Ca atare, nu se va putea obtine desfiintarea ori casarea unei hotarari pentru simplul motiv ca instantele de fond nu au manifestat rol activ in materie probatorie, in conditiile in care partile nu au propus probele necesare in termenele si conditiile prevazute de lege (art. 129 alin. 5¹ din proiect). Responsabilizarea partilor va duce la o mai buna calitate a actului de justitie si va preveni reluarea ciclului procesual, aglomerarea instantelor si prejudicierea dreptului partilor la un proces echitabil.

Ca masura destinata asigurarii celeritatii solutionarii cauzei, prin proiect se propun unele reglementari noi si in materia expertizei. Astfel, dupa numirea expertului, instanta va convoca o audiere, in sedinta publica, in cadrul careia va solicita expertului sa se pronunte cu privire la cuantumul estimativ al lucrarii ce urmeaza a fi efectuata, precum si cu privire la durata de timp necesara efectuarii expertizei, pozitia partilor urmand a fi consemnata in incheiere . Tinand seama de pozitia expertului si a partilor, instanta va fixa termenul de depunere a raportului de expertiza, precum si conditiile de plata a cheltuielilor necesare efectuarii expertizei (art. 201 alin. 1 tezele I, a II-a si a III-a din proiect).

B.5. Regimul invocarii exceptiei de necompetenta

Proiectul propune clarificarea legislativa a distinctiei intre necompetenta de ordine publica si, respectiv, necompetenta de ordine privata, precum si modificarea regimului invocarii exceptiilor de necompetenta.

Astfel, se preconizeaza ca exceptia de necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica sa poata fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.

Necompetenta de ordine privata va putea fi invocata doar de catre parat prin intampinare sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Desigur, necompetenta generala a instantelor judecatoresti va putea fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.

Solutiile propuse dau expresie prevalentei interesului in solutionarea cu celeritate a procesului, in raport cu formalismul regulilor de competenta, dar si ideii de responsabilizare a partilor pentru clarificarea, in termen cat mai scurt, a elementelor procesuale cu efect dirimant.

Tot in scopul solutionarii cu celeritate a cauzei, prin proiect se mai propune si o alta modificare in materia exceptiei de necompetenta, constand in eliminarea caii de atac a recursului ce poate fi exercitata, de lege lata, impotriva hotararii prin care instanta se declara necompetenta. Astfel, daca instanta se declara necompetenta, hotararea nu va mai fi supusa niciunei cai de atac, dosarul urmand a fi trimis de indata instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent (art. 158 alin. 3 din proiect).

B.6. Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii

Prin dispozitiile propuse la art. 281^2bis din proiect este eliminat concursul actual, nejustificat, dintre posibilitatea de a cere completarea hotararii, pe de-o parte, si posibilitatea de a formula apel sau recurs, pe de alta parte, daca instanta a omis sa se pronunte asupra unei cereri deduse judecatii. De vreme ce, de lege lata, admiterea apelului ori a recursului ar duce la trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta, nu se justifica ca procesul sa ajunga mai intai in fata instantei superioare de control si abia apoi sa se intoarca la prima instanta pentru completarea judecatii, in loc sa se ceara direct completarea hotararii.

Solutia propusa elimina o cauza frecventa a trimiterii procesului spre rejudecare de catre instanta de apel ori de recurs, fiind de natura sa evite tergiversari ale judecatii, imputabile instantelor.

Prin urmare, nepronuntarea asupra unei cereri deduse judecatii nu constituie un motiv de ordine publica, care ar putea fi luat in considerare din oficiu de instanta de apel. Partea care se considera prejudiciata prin nesolutionarea cererii deduse judecatii trebuie sa ceara primei instante remedierea omisiunii si completarea hotararii. In caz contrar, partea va putea ataca cu apel hotararea pronuntata numai cu privire la punctele litigioase efectiv solutionate prin aceasta hotarare, ceea ce corespunde adagiului tantum devolutum quantum judicatum.

B.7. Apelul

In prezent, trimiterile repetate spre rejudecare constituie o cauza majora de prelungire a duratei proceselor si de depasire a termenului rezonabil de solutionare a cauzelor. Trimiterile repetate spre rejudecare au fost sanctionate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Carstea si Grecu c. Romaniei, remarcandu-se, in mod agravant, ca trimiterile spre rejudecare (3 in cauza) a��puteau continua la nesfarsit, intrucat nicio dispozitie legala nu le putea pune capata��.

De aceea, se propune modificarea reglementarii de lege lata (art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civila) privitoare la desfiintarea hotararii apelate de catre instanta de apel si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante. Astfel, in cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotararea atacata si va judeca procesul, evocand fondul . Cu toate acestea, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, in cazul in care partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare. In aceasta ultima ipoteza, trimiterea spre rejudecare va putea fi dispusa o singura data in cursul procesului.

Propunerile mai sus amintite consacra o solutie judicioasa, care da eficienta caracterului devolutiv al apelului si evita prelungirea excesiva a ciclului procesual si aglomerarea jurisdictiilor. Totodata, aceste propuneri vin si in intampinarea indeplinirii obligatiei impuse Romaniei de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in sensul remedierii unei deficiente structurale a sistemului procedural intern.

B.8. Recursul

Si in materia recursului, se propun unele modificari de substanta .

In primul rand, in cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere, vor fi admisibile orice probe prevazute de lege (art. 315 alin. 3¹ din proiect).

Solutia casarii cu trimitere spre rejudecare se impune doar in cazul in care judecata in fond lipseste efectiv. Modificarea propusa urmareste sa evite situatia in care, desi prima instanta ori instanta de apel au judecat in fond, instanta de recurs trimite spre rejudecare pentru ca sunt necesare probe noi, altele decat inscrisurile, a��fortandu-sea�� astfel prevederile art. 312 alin. 5 din Codul de procedura civila in vigoare.

O a doua propunere vizeaza limitarea posibilitatii instantei de recurs de a dispune, in mod repetat, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare. Astfel, solutia casarii cu trimitere va putea fi dispusa o singura data in cursul procesului. In cazul unei noi casari, dupa rejudecarea cauzei potrivit alin. 5, precum si dupa judecarea cauzei in cazul casarii pentru lipsa de competenta, tribunalele si curtile de apel vor rejudeca cauza in fond (art. 312 alin. 6¹ din proiect).

B.9. Cauze privind conflictele de munca si de asigurari sociale. Compunerea instantei

Tinand seama de semnalele primite din practica judiciara si de necesitatea diminuarii volumului de activitate a judecatorilor care intra in compunerea instantelor competente sa solutioneze, in prima instanta, cauzele privind conflictele de munca si asigurari sociale, prin proiect se propune ca in compunerea completului pentru judecarea cauzelor amintite sa intre un singur judecator, precum si 2 asistenti judiciari.

B.10. Cauze in materie contraventionala

Prin proiect se propune si eliminarea caii de atac a recursului impotriva hotararii prin care judecatoria solutioneaza plangerea formulata impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii. In consecinta, plangerile, in materie contraventionala, de competenta judecatoriei, urmeaza a fi solutionate de catre aceasta instanta, in prima si ultima instanta.

O evaluare a volumului acestor cauze in activitatea judecatoriilor, la nivelul anului 2009, releva faptul ca numarul plangerilor contraventionale se ridica la 174.032, dintre acestea, ponderea cea mai mare vizand plangerile formulate impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale in domeniul circulatiei pe drumurile publice prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

B.11. Executarea silita

B.11.1. Incuviintarea executarii silite

Tinand seama ca, in practica executionala, dupa reintroducerea controlului judecatoresc al inceperii executarii silite a�� ca urmare a declararii neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 373¹ din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006 a��, s-a constatat inregistrarea unei durate excesive (in unele cazuri de 2-3 luni) a procedurii de incuviintare a executarii silite, prin proiect se instituie unele solutii legislative menite sa accelereze aceasta procedura necontencioasa si, pe cale de consecinta, sa fluidizeze si procedura de executare silita propriu-zisa.

Astfel, in primul rand, din considerente vizand respectarea principiului repartizarii aleatorii a cauzelor si asigurarea solutionarii cu celeritate a cererilor de incuviintare a executarii silite, se propune atribuirea competentei in materie instantei de executare (art. 373¹ alin. 2 din proiect).

Prin proiect se mai propune reglementarea unui termen scurt a�� de maximum 3 zile a�� atat pentru sesizarea instantei de executare de catre executorul judecatoresc, cat si pentru incuviintarea executarii silite de catre aceasta instanta.

O alta prevedere de natura sa accelereze procedura de executare silita vizeaza reglementarea expresa a posibilitatii executorului judecatoresc de a proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv. Aceasta, intrucat in practica, in unele cazuri instanta de executare incuviinteaza modalitatea de executare, iar nu executarea obligatiei stabilite prin titlul executoriu. In plus, se mai preconizeaza ca incuviintarea executarii silite sa cuprinda, in sfera sa, si executarea obligatiilor stabilite prin titlurile executorii (cu titlu de exemplu procesele-verbale prin care se stabileste cuantumul cheltuielilor de executare) care vor fi emise de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita, astfel incuviintate.

Proiectul mai propune amendarea procedurii de incuviintare a executarii silite, in sensul precizarii ipotezelor in care instanta de executare poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite.

In sfarsit, se mai propune instituirea obligatiei executorului judecatoresc de a-l informa pe debitor cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare, propunere care indeplineste o dubla functie: pe de o parte, informativa, asigurand astfel previzibilitatea activitatii de executare silita, iar, pe de alta parte, de a-l incuraja pe debitorul urmarit sa dea lamuririle necesare in legatura cu bunurile si veniturile urmaribile, precum si sa consimta la o executare de bunavoie a obligatiilor stabilite prin titlu executoriu.

B.11.2. Alte reglementari privind executarea silita

In vederea evitarii executarilor silite abuzive si efectuarii unor cheltuieli de executare excesive in raport cu valoarea creantei, prin proiect se propune ca urmarirea imobiliara pentru creante a caror valoare nu depaseste 5.000 de lei sa nu poata fi efectuata, decat daca debitorul nu are alte bunuri urmaribile sau daca are bunuri urmaribile, dar acestea nu pot fi valorificate (art. 488 alin. 4 din proiect).

Totodata, proiectul, din ratiuni umanitare si de protectie sociala, instituie si interdictia evacuarii din imobilele cu destinatie de locuinta intre data de 1 decembrie si pana la data de 1 martie a anului urmator. Prin exceptie, se va putea proceda la evacuare in cazul in care creditorul face dovada, in conditiile legislatiei locative, ca el si familia sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare in care s-ar putea muta de indata. Dispozitiile mai sus mentionate nu vor fi aplicabile in cazul evacuarii persoanelor care ocupa abuziv, pe cai de fapt, fara niciun titlu, o locuinta, si nici celor care au fost evacuati pentru ca pun in pericol relatiile de convietuire sau tulbura in mod grav linistea publica (art. 578¹ din proiect).

Prin proiect se mai propune si extinderea sferei competentei teritoriale a executorilor judecatoresti la nivelul circumscriptiei curtii de apel.

B.12. Medierea

Pentru stimularea partilor de a incerca solutionarea unor conflicte in afara cadrului judiciar, proiectul prevede expres posibilitatea instantei ca, in materie comerciala si in cauzele de divort, inclusiv in cazul in care din casatorie au rezultat copii minori,sa recomande partilor medierea. Elementul de noutate consta in aceea ca, atunci cand o asemenea recomandare exista, partile vorparticipa la o sedinta gratuita de informare asupra avantajelor acestei proceduri, la finalul careia pot lua decizia de a continua solutionarea litigiului prin mediere sau de a reveni in instanta.

C. Cauze penale

C.1. Modificarile si completarile aduse la Codul de procedura penala

C.1.1. Reducerea competentei privind judecarea cauzelor in prima instanta de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie

In vederea asigurarii desfasurarii cu celeritate a proceselor penale si a reducerii numarului de cauze aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se modifica art. 28¹, art. 28² si art. 29 din Codul de procedura penala. Modificarile pastreaza competenta personala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in conformitate cu prevederile constitutionale a�� art. 72, alin. (2), art. 96, alin. (4) si art. 109, alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata si elimina unele cazuri de competenta personala, in scopul degrevarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru asigurarea rolului sau de unificare a practicii judiciare.

C.1.2. Regandirea competentelor tribunalului si a curtilor de apel

Tribunalul va judeca in principal in prima instanta si ca exceptie, ca instanta de recurs in materia masurilor preventive, a liberarii provizorii sau a masurilor asiguratorii, a hotararilor penale pronuntate de tribunalul militar in materia executarii hotararilor penale sau a reabilitarii, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege. Se realizeaza astfel o degrevare a tribunalului de judecarea apelurilor sau a recursurilor formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie.

In vederea asigurarii unei jurisprudente unitare, curtile de apel vor judeca toate recursurile formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii (aceste sentinte fiind supuse numai recursului), precum si apelurile formulate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale.

C.1.3. Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile

In vederea asigurarii unui cadru coerent cu privire la solutionarea laturii civile, a fost reglementata expres posibilitatea tranzactiei, medierii si recunoasterii pretentiilor civile, precum si efectele acestora.

In cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii. Inculpatul, cu acordul partii responsabile civilmente, poate recunoaste, in tot sau in parte, pretentiile partii civile. In cazul recunoasterii pretentiilor civile, instanta obliga la despagubiri in masura recunoasterii. Cu privire la pretentiile civile nerecunoscute, pot fi administrate probe.

C.1.4. Modificarea dispozitiilor privitoare la chestiunile prealabile in procesul penal

Modificarea art. 44 are ca scop eliminarea uneia dintre cauzele de prelungire a judecatii dosarelor penale, ca urmare a invocarii exceptiei de nelegalitate in fata instantei penale. Aceasta modificare permite instantei penale sa se pronunte cu privire la orice chestiune prealabila sau exceptie de nelegalitate de care depinde solutionarea cauzei.

C.1.5. Stramutarea

In materia stramutarii, Inalta Curte de Casatie si Justitie va putea dispune stramutarea judecarii cauzei numai la una dintre instantele din circumscriptia aceleiasi curti de apel sau din circumscriptia unei curti de apel invecinate acesteia. Stramutarea judecarii cauzei de la o curte de apel se face la una dintre curtile de apel dintr-o circumscriptie invecinata.

Astfel se elimina aleatoriul in stabilirea instantei la care se dispune stramutarea .

Instanta de la care a fost stramutata cauza, precum si instanta la care s-a stramutat cauza vor fi instiintate de indata despre admiterea cererii de stramutare .

C.1.6. Ancheta sociala in cazul expertizei psihiatrice a minorului

Intrucat nu mai exista baza legala pentru ca autoritatea tutelara sa efectueze anchete sociale la cererea organelor de urmarire penala sau a instantei, ca urmare a modificarii art. 482 din Codul de procedura penala a�� prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, in unele judete se refuza efectuarea lor. Pe de alta parte, serviciile de medicina legala nu pot intocmi expertiza psihiatrica a minorului pentru a i se stabili discernamantul fara aceasta ancheta sociala, situatie care in practica duce la blocarea cauzelor cu minori in care este necesar a se stabili daca acestia au discernamantul necesar pentru a raspunde penal.

C.1.7. Solutionarea cererii de liberare provizorie de un singur judecator

Pentru celeritatea solutionarii cauzelor, s-a completat art. 160⁶ cu un alineat nou, prin care in cursul urmaririi penale cererea de liberare provizorie se solutioneaza de un singur judecator.

C.1.8. Tipuri de expertize ce pot fi realizate in materia interceptarilor comunicatiilor

Modificarea urmareste sa asigure reflectare a tuturor categoriilor de expertize ce pot fi realizate in materia interceptarilor comunicatiilor, respectiv expertiza tehnica si expertiza criminalistica, fiind inlaturata limitarea existenta in prezent cu referire numai la expertiza tehnica .

C.1.9. Modificarile aduse reprezentarii in procesul penal

Prin modificarea adusa art. 174 se urmareste evitarea prelungirii judecarii cauzelor in care numarul partilor vatamate sau partilor civile este foarte mare, cu asigurarea in acelasi timp a unei aparari efective si concrete a drepturilor acestora.

C.1.10. Modificarile aduse pentru eficientizarea institutiei mandatului de aducere

Modificarea alin. (3¹) al art. 184 vizeaza cazul in care invinuitul, inculpatul, partea vatamata, partea responsabila civilmente sau martorul refuza sa se supuna mandatului de aducere sau incearca sa fuga, situatie in care va fi adus prin constrangere in fata organelor de urmarire penala sau a instantei.

C.1.11. Dreptul de acces direct al instantelor si parchetelor la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat

Modificarile propuse vizeaza recunoasterea dreptului de acces direct al parchetelor si instantelor de judecata la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat (de exemplu, Serviciul de Evidenta Informatizata a Populatiei, Registrul Comertului, Administratia Nationala a Penitenciarelor, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara), in vederea realizarii cu celeritate a procedurii de citare, a comunicarii actelor de procedura, sau a aducerii cu mandat la desfasurarea procedurilor.

Consultă un avocat online