In acest an se implinesc 20 de ani de la restabilirea functionarii autonome a profesiei de avocat si a consacrarii institutionale a independentei avocatului, prin Decretul-lege nr. 90/1990.
S-a dovedit ca activitatea avocatului constituie o garantie a sigurantei juridice si a stabilitatii pe baza de lege a raporturilor in legatura cu care avocatul este consultat ori in care este implicat.
Adoptarea de catre Parlamentul Romaniei a Codurilor de procedura penala si civila, esentiale pentru intreaga societate romaneasca, in preajma Zilei Avocatului, imi ofera prilejul de a multumi tuturor avocatilor care s-au implicat in dezbaterea si adoptarea noilor Coduri si ma obliga sa indemn Corpul avocatilor sa nu precupeteasca efortul ca implementarea noilor Coduri sa se faca prin implicarea efectiva a tuturor avocatilor!
Dragi Colegi,
Practica si teoria moderna repugna justificat sintagma a��avocat a�� auxiliar al justitieia��, deoarece aceasta sugereaza un statut de subordonare a avocatului fata de judecator. Un astfel de raport de subordonare nu este recunoscut de lege pentru relatiile dintre avocat si autoritatea judecatoreasca, chiar si in componenta sa de a��putere judecatoreascaa��!
Mentalitatile dependente inca de concepte politico-ideologice nedezvoltate pe baza independentei apararii obstructioneaza implicarea efectiva a avocatului in structura institutionala a sistemului judiciar.
Daca sistemul judiciar semnifica administrarea justitiei sau ceea ce se refera la aceasta activitate, organizata de stat, exercitata prin organe si instituitii specializate la care se raporteaza aplicarea oricaror remedii supletive ori compensatorii, Corpul avocatilor este un Ordin profesional conex cu sistemul instantelor judecatoresti, alcatuit din parteneri ai justitiei. Faptul ca avocatii sunt constituiti intr-un Corp de profesiune liberala nu schimba situatia.
Intr-o democratie bazata pe lege, Justitia trebuie sa functioneze astfel incat solutiile pronuntate sa se bazeze exclusiv pe probele dosarului si pe dispozitiile legii, fara inclinatii subiective (unele explicabile omeneste!) in raport de relatia personala reala sau presupusa a judecatorului cu avocatul . Infaptuirea acestui deziderat a rostuit si rostuieste inca sistemul interdictiilor in exercitarea profesiei!
Respectarea principiilor judiciare fundamentale ale statului de drept a�� autonomia justitiei si independenta judecatorilor a�� apte a genera si a permite impartialitatea a�� obiectiva, dar si subiectiva a�� a judecatorilor, adica neutralitatea fata de pozitia si interesele partilor litigante constituie un element indispensabil pentru asigurarea unei concurente profesionale loiale fara de care unitatea specifica unui Corp de avocati este puternic distorsionata.
Dupa 20 de ani de functionare autonoma a profesiei avocatii spera inca in realizarea plenara a increderii in judecator care, in conformitate cu particularitatile ierarhiei judiciare, nu are superior fata de care trebuie sa raspunda sau sa dea explicatii pentru decizia adoptata intr-un proces, in conditiile in care activitatea judecatorului se realizeaza intr-un sistem astfel organizat legal incat unicul remediu al greselii de judecata este utilizarea sistemului cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti.
Este o constanta a relatiei dintre a��magistratura de scauna�� si a��magistratura de baraa�� ca responsabilitatea judecatorului sa nu poata fi controlata in contradictoriu cu pretinsa a��victimaa�� a deciziei injuste!
Este cazul ca de Ziua Avocatului aceste raporturi principiale dintre avocati si magistrati sa fie reafirmate spre beneficiul triumfului, legii si al dreptatii, in conditiile in care solidaritatea dintre avocati cu interesul public si cu cel al cetateanului exclude orice conflict institutional!
Fie ca Ziua Avocatului sa constituie pentru profesia de avocat ocazia de a reflecta asupra semnificatiei Juramantului profesional si de a reconsidera, in raport de vremurile sub care traim, inclusiv modalitatea in care sunt oferite si acceptate prestatii avocatiale celor aflati in stare de nesiguranta a drepturilor fundamentale, inclusiv a celor ce vizeaza drepturile la remuneratie si pensii!
Congresul Avocatilor 2010, recent incheiat, a evidentiat ca organizarea conducerii profesiei pe plan national si pe plan local se dovedeste a fi inca greoaie. Este inca actual dezideratul ca organizarea profesiei sa devina cat mai flexibila, nebirocratica si cat mai putin nostalgica fata de formule de conducere administrativ-birocratica in regim de subordonare.
Si in acest domeniu mentalitatile nu s-au reformat pe deplin.
Congresul Avocatilor 2010 a reafirmat ca demnitatile profesionale trebuie sa se exercite cu dedicatie, fara ca exercitarea acestora sa fie a��ruda saraca a ocupatiilor profesionalea�� ori a��vesmant second-hand al timpului ploiosa�� pentru ca cel ales in conducerea profesiei sa sacrifice interesele acesteia pentru interesele sale personale!
De principiu, ceea ce alegi nesilit si voluntar sa faci, faci din placere!
Primii intre egali, membrii organelor de conducere a profesiei au obligatia morala de a provoca in Corpul profesional dezbateri reale pentru a se clarifica problemele esentiale privind dezvoltarea si evolutia profesiei. Ce vrea ea sa fie? Cum se raporteaza profesia la cetatean, la mediul in care actioneaza? Care este atitudinea avocatilor fata de propriile lor probleme? Care este atitudinea fata de coruptie, inclusiv fata de coruptia din propriul sistem? Este calea confruntarii institutionale solutia pentru ca viitorul profesiei sa se raporteze coerent la sistemul judiciar? Poate ramane indiferenta avocatilor situatia justitiei romane? Este justitia apanajul exclusiv al magistraturii, ori justitia apartine, in egala masura, si profesiilor juridice? Au avocatii o responsabilitate directa fata de cetateni, beneficiarii finali ai serviciului profesional avocatial, dar si ai actului de justitie, ca serviciu public? Daca membrii Corpului profesional al avocatilor ar opri abuziv acordarea asistentei juridice, indiferent de motivul pentru care o fac, sunt afectate interese de ordinul domeniului public?
Tacerea aristocratica a celui ales in organele profesiei de avocat fata de nevoia clarificarilor institutionale si de pozitie ale Corpului de avocati nu este un leac pentru boala indiferentei fata de interesele celor care ne aleg in dauna intereselor noastre personale!
Viitorul nu iarta!
Adaptarea la schimbari legislative frecvente si nevoia specializarii impun educatia juridica continua a avocatilor sub forma de cursuri juridice sau conferinte. Atitudinea celor alesi fata de necesitatea asigurarii cadrului organizatoric pentru realizarea educatiei juridice permanente a avocatilor la nivelul si exigentele avocaturii europene este decisiva pentru a asigura o prezenta activa a avocatului in dezvoltarea actuala si de perspectiva a societatii.
Examenul la primirea in profesie ori de definitivat arde prea multa energie a celor alesi in functia de decan sau consilier al baroului, care, ontologic, isi conserva pozitia in corp prin alegeri, inclusiv prin votul potential al celor examinati, si al a��sustinatorilora�� acestora!
In conditiile in care progresul semnifica si renuntarea la forme si formalitati care au servit evolutiei profesiei, presiunea pozitiva a competitiei profesionale va impinge inexorabil profesia in directia eliminarii oricarui arhaism institutional si profesional. Examenul la primirea in profesie, organizat de cei alesi sa conduca profesia, este treptat depasit prin decredibilizare datorata subiectivismului si caracterului discretionar al tratarii accesului in profesie!
Intr-un an electoral pentru majoritatea barourilor, dar si pentru organele de conducere a profesiei la nivel national a�� anul 2011 a�� toate problemele evocate mai sus sunt de actualitate!
Situatia avocaturii romane dupa 20 de ani de experienta a organizarii autonome si a functionarii independente este apreciata a�� din exteriorul profesiei a�� ca fiind aceea a unor juristi care, in marea lor majoritate, sunt a��intr-o jenanta stare de pauperizarea�� fata de care a��Consiliile barourilor si Uniunea nu au avut initiative eficacea�� (Revista Romana de Drept Privat nr. 5/2009, p. 170 si urm.)
Un specialist in analiza fenomenului judiciar roman, dar si a celui european, nota: a��Nu se poate accepta aceasta realitate cruda in care se accentueaza distanta dintre a��castaa�� celor cativa bogati si marea masa a celor cu venituri reduse a��a�� a��pentru ca marea a��majoritatea�� a avocatilor, in care tinerii ocupa ponderea, realizeaza venituri modeste, sunt abonati la a��oficiia��, care se afla in situatia jenanta de a nu-si putea achita nici macar taxele la barou, fara a avea o minima infrastructura de sediu si alergand zilnic de la o instanta la alta a��a�� (Revista Romana de Drept Privat nr. 5/2009, p. 170 si urm.)
Orice demers menit a identifica solutii pentru perceperea culturii apartenentei organizationale ca benefica pentru fiecare avocat, inclusiv sub aspectele ce tin de independenta economica reala a avocatului, fara de care independenta profesionala este iluzorie, trebuie sa aiba in vedere ca:
- intr-un stat democratic guvernat de lege, respectarea profesiei de avocat de catre autoritati este o conditie esentiala si un criteriu al aprecierii nivelului de juridicizare a societatii si a evolutiei statului de drept;
- buna exercitare a functiilor cu care sunt investiti avocatii este conditionata de formare profesionala pentru intarirea competentelor;
- protectia profesiei prin privilegiul competentelor functionale si profesionale vizeaza atat protectia fata de puteri administrative cat si fata de puterea jurisdictionala.
Profesia de avocat nu poate permite ca evolutia sa sa fie distorsionata de interese, care calca regula de drept, fie ele drapate in roba.
Cu atat mai mult, avocatii au dreptul de a refuza astfel de atitudini din partea alesilor lor!
Dragi colegi,
Cu ocazia Zilei Avocatului, urez tuturor avocatilor si celor alesi in demnitati profesionale sa aiba puterea de a rezista intr-o perioada istorica dificila pentru intreaga societate, prin intarirea legaturii institutionale ce reuneste avocatii intr-un Corp legal constituit, reazem si garant al perenitatii profesiei, dar si al apararii apararii!a��
Presedinte UNBR
Av. Florea Gh
MCP Cabinet avocati recruteaza avocat stagiar/definitiv 07 Feb 2022 | 2478
Codul muncii comentat 2022. Noua organizare a muncii. Editia a III-a, completata si revizuita 26 Jan 2022 | 2175
Firma de avocatura CMS Romania isi muta birourile la One Tower 10 Aug 2021 | 1536
Curs de dreptul mediului si o Clinica juridica. Inscrieri pana pe 22 august 10 Aug 2021 | 1328
13 iulie 2021 - Conferinta Nationala de Dreptul Muncii 15 Jun 2021 | 2129
INTERVIU | Drumul catre pensionare. Realitatea constituirii si distribuirii bugetului de pensii 06 May 2021 | 2435
Somatia europeana de plata. Modalitate de recuperare a creantelor transfrontaliere Sursa: av. Andreea Deaconu
Portal.Just.ro - Dreptul justitiabilului de a ii fi sterse datele cu caracter personal Sursa: MCP avocati
Calculul termenului de preaviz prin lumina Deciziei ICCJ nr. 8/20.05.2024 Sursa: MCP avocati
Oportunitatea - prerogativa angajatorului de a-si organiza activitatea. Rolul activ al instantei de judecata in aflarea adevarului Sursa: MCP avocati
Conditii privind incadrarea in grupe superioare de munca. Regasirea activitatilor prestate printre cele enumerate in Ordinul nr. 50/1990 si existenta conditiilor deosebite de munca la locul de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 2556 din data de 23 octombrie 2019
Actiune in constatarea grupei I de munca. Discriminarea prin raportare la alti salariati incadrati in grupa de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel PLOIESTI- Decizia civila nr. 2556/23.10.2019
Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale restante si a dobanzii legale aferente acestora Pronuntaţă de: Tribunalul BUZAU - Sentinta civila nr. 4471/08.08.2019
Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019