Proiect Codul penal 2009. Guvernul a adoptat Codul penal

Raspunzand cerintelor procesului de monitorizare al Comisiei Europene, proiectul are ca punct de plecare necesitatea elaborarii unui nou Cod penal (2009),

care sa preia elementele ce pot fi mentinute din Codul in vigoare si din Legea nr. 301/2004 si sa le integreze pe baza unei conceptii unitare alaturi de elemente preluate din alte sisteme de referinta dar si din reglementarile adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spatiului de libertate, securitate si justitie.
Proiectul noului Cod penal urmareste indeplinirea urmatoarelor obiective:
1. crearea unui cadru legislativ coerent in materie penala, cu evitarea suprapunerilor inutile de norme in vigoare existente in actualul Cod penal si in legile speciale;
2. simplificarea reglementarilor de drept substantial, menita sa faciliteze aplicarea lor unitara si cu celeritate in activitatea organelor judiciare;
3. asigurarea satisfacerii exigentelor decurgand din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constitutie si de pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte;
4. transpunerea in cadrul legislativ penal national a reglementarilor adoptate la nivelul Uniunii Europene;
5. armonizarea dreptului penal material roman cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ca o premisa a cooperarii judiciare in materie penala bazata pe recunoastere si incredere reciproca.

Prin atingerea obiectivelor mentionate se va realiza racordarea legislatiei penale nationale la exigentele contemporane ale principiilor fundamentale ale dreptului penal.
De asemenea, in plan social, simplificarea reglementarilor de drept substantial, coroborata cu modificarile preconizate in proiectul Codului de procedura penala, ar trebui sa conduca la asigurarea previzibilitatii legii penale, precum si la cresterea increderii generale in actul de justitie penala.

In elaborarea proiectului s-a urmarit pe de o parte, valorificarea traditiei legislatiei penale romane, iar pe de alta parte racordarea la curentele de reglementare actuale ale unor sisteme juridice de referinta in dreptul penal european. Aceste doua directii avute in vedere la elaborarea proiectului au putut fi conciliate tocmai prin analiza atenta a evolutiei legislatiei penale romane. Astfel, in valorificarea traditiei legislatiei noastre penale s-a pornit de la prevederile Codului penal din 1936, multe dintre ele mentinute si de Codul penal in vigoare. Asa cum este cunoscut, codul din 1936 a avut doua surse de inspiratie principale � codul penal italian si codul penal din Transilvania (in esenta, de inspiratie austriaca). In acelasi timp, este o realitate ca, in prezent, reglementarile penale cu cea mai larga influenta in dreptul european apartin in continuare spatiului german si italian. Convergenta reglementarilor propuse de proiect cu cele din aceste legislatii, si cu cele pe care ele le-au inspirat (dreptul spaniol, elvetian, portughez), a permis valorificarea creativa a traditiei nationale concomitent cu realizarea unor reglementari racordate la tendintele actuale ale dreptului penal european. Fidelitatea fata de traditia italo-germana nu presupune insa preluarea unor dispozitii din aceste legislatii in forma in care ele se regaseau la momentul elaborarii Codului penal din 1936, ci, dimpotriva, luarea in considerare a evolutiilor intervenite in aceste sisteme, a teoriilor si reglementarilor moderne dezvoltate intre timp .
Pentru toate aceste considerente, membrii comisiei nu s-au raliat optiunii comisiei de elaborare a Legii nr. 301/2004, care a adoptat modelul francez (abandonat de legiuitorul nostru penal in 1936) ca principala sursa de inspiratie pentru reglementarile nou introduse. Aceasta orientare a comisiei de elaborare a proiectului nu a presupus insa in nici un caz ignorarea solutiilor adoptate de alte sisteme europene, cum este cazul dreptului francez, belgian, olandez sau cel al unora dintre tarile scandinave.
Au fost, in egala masura, pastrate o serie de institutii specifice legislatiei penale romane, unele introduse prin Codul penal in vigoare, care si-au dovedit functionalitatea (spre exemplu, a fost mentinuta participatia improprie, desi majoritatea legislatiilor opereaza in aceste ipoteze cu institutia autorului mediat). Nu in ultimul rand, au fost preluate din Legea nr. 301/2004, dar mai ales din anteproiectul intocmit de Institutul de Cercetari Juridice care a stat la baza elaborarii proiectului respectivei legi, o serie de elemente in acord cu tendintele actuale ale legislatiilor penale europene (renuntarea la institutia pericolului social, consimtamantul victimei etc.).
Proiectul noului Codului penal cuprinde, urmandu-se structura consacrata, doua parti: partea generala si partea speciala.
Partea generala reuneste regulile aplicabile ansamblului infractiunilor reglementate de legislatia penala, indiferent de natura acestora, delimitand cadrul general de aplicare a legii penale, definind infractiunea, stabilind trasaturile sale generale si elementele constitutive, reglementand totodata conditiile generale de tragere la raspundere penala, sanctiunile si modul lor de aplicare.
Partea speciala, care cuprinde principalele infractiuni, grupate in functie de valorile sociale a caror ocrotire se realizeaza prin incriminare. Au fost avute in vedere, spre a fi incluse in partea speciala a Codului, categoriile de infractiuni cu care practica judiciara se confrunta in mod frecvent, cele prin care se aduce atingere unor valori sociale fundamentale pentru o societate democratica, dar si faptele a caror incriminare este impusa de dezvoltarea societatii contemporane.
In ceea ce priveste partea speciala, sub aspectul sistematizarii, s-a renuntat la structura codurilor penale anterioare, fiind reglementate mai intai infractiunile care aduc atingere persoanei si drepturilor acesteia si abia dupa aceea infractiunile care aduc atingere atributelor statului. Aceasta structura se regaseste la majoritatea codurilor europene recente Austria, Spania, Franta, Portugalia, etc. si reflecta conceptia actuala privind locul individului si al drepturilor si libertatilor acestuia in ierarhia valorilor care se bucura de protectie, inclusiv prin mijloace penale.

Textul integral al Codului Penal 2009, Publicat in MO este disponibil AICI

Vezi Proiectul Codului Penal: