Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege
Art. 1 Prezenta lege stabileste exigentele de siguranta obligatorii pentru toti detinatorii cu orice titlu ai digurilor de aparare impotriva inundatiilor. Art. 2 (1) Drepturile de realizare si de exploatare in siguranta a digurilor de aparare impotriva inundatiilor se exercita in conformitate cu prevederile prezentei legi, ale actelor normative din domeniile apelor, protectiei mediului, calitatii in constructii, precum si cu prevederile conventiilor internationale la care Romania este parte. (2) Respectarea exigentelor de performanta referitoare la siguranta digurilor de aparare impotriva inundatiilor este obligatorie in toate etapele de realizare si de exploatare a acestora: proiectare, executie, exploatare in perioada de executie, punere in functiune, exploatare curenta, conservare, postutilizare sau dezafectare. (3) Detinatorii de diguri de aparare impotriva inundatiilor, cu orice titlu, denumiti in continuare detinatori, sunt direct responsabili de realizarea si de mentinerea sigurantei in exploatare a acestora, in conformitate cu prevederile prezentei legi. (4) Digurile de aparare impotriva inundatiilor existente, pentru care nu exista sau nu este cunoscut un detinator, se preiau, in conditiile legii, de catre autoritatea publica locala pe teritoriul careia se gasesc acestea, la solicitarea autoritatii publice centrale din domeniul apelor. (5) Evaluarea starii de siguranta in exploatare a digurilor de aparare impotriva inundatiilor se realizeaza de catre experti, in baza unei proceduri elaborate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor si aprobate prin ordin al conducatorului acesteia. (6) Expertii care evalueaza starea de siguranta in exploatare a digurilor de aparare impotriva inundatiilor sunt atestati de autoritatea publica centrala din domeniul apelor. (7) Atestarea expertilor prevazuti la alin. (5) si (6) se efectueaza in baza unui regulament care se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor. Art. 3 In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) dig de aparare impotriva inundatiilor, denumit in continuare dig - orice lucrare hidrotehnica avand o structura existenta sau propusa, realizata din materiale pamantoase, anrocamente, beton ori alte materiale, dispusa de-a lungul unui curs de apa, al malului unui lac sau al tarmului marii, cu scopul protejarii impotriva inundatiilor a unor localitati, a unor obiective socioeconomice sau terenuri, inclusiv terenul de fundare, zona de protectie, constructiile si instalatiile-anexa aferente; b) categorie de importanta a digurilor - clasificare bazata pe cuantificarea riscului asociat unui dig, utilizandu-se un sistem de criterii, indici si notari, conform unei metodologii de incadrare in categorii de importanta pentru aceste tipuri de lucrari; c) dig cu risc sporit - dig care este declarat de autoritatea publica centrala din domeniul apelor ca fiind cu potential ridicat privind consecintele produse, in cazul cedarii, asupra populatiei, proprietatii si mediului social, economic sau inconjurator. Art. 4 (1) Se infiinteaza Comisia Nationala pentru Siguranta Digurilor, denumita in continuare CONSIDIG, organism consultativ care functioneaza pe langa autoritatea publica centrala din domeniul apelor. (2) CONSIDIG este constituita din reprezentanti ai autoritatilor publice centrale din domeniile apelor, lucrarilor publice, imbunatatirilor funciare, transporturilor si infrastructurii, administratiei si internelor, ai detinatorilor de diguri, ai institutelor de cercetare si proiectare, ai societatilor de constructii din domeniu, din invatamantul superior tehnic de constructii hidrotehnice si de imbunatatiri funciare si are drept scop coordonarea realizarii reglementarilor si normelor tehnice referitoare la siguranta digurilor, precum si coordonarea, indrumarea si urmarirea activitatii de supraveghere a digurilor in vederea exploatarii in siguranta a acestora. (3) Structura, atributiile specifice, componenta si dotarea CONSIDIG se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Siguranta Digurilor, care se elaboreaza de autoritatea publica centrala din domeniul apelor si se aproba prin ordin al conducatorului acesteia, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Art. 5 (1) Avizarea documentatiilor de evaluare a starii de siguranta a digurilor aflate in exploatare si verificarea respectarii exigentelor de performanta referitoare la siguranta in exploatare a proiectelor de realizare a digurilor noi sau de punere in siguranta a digurilor aflate in exploatare se realizeaza de catre o comisie de avizare organizata pe langa autoritatea publica centrala din domeniul apelor, aflata in coordonarea CONSIDIG. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru lucrarile incadrate in categoriile de importanta C si D, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1), conducatorul autoritatii publice centrale din domeniul apelor poate stabili, prin ordin, ca avizarea sa fie efectuata de comisii de avizare teritoriale organizate de Administratia Nationala -Apele Romane". (3) Comisiile de avizare prevazute la alin. (1) si (2) sunt infiintate conform Instructiunilor de organizare si functionare a comisiilor de avizare a documentatiilor de evaluare a starii de siguranta in exploatare a digurilor de aparare impotriva inundatiilor, elaborate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, avizate de CONSIDIG si aprobate prin ordin al conducatorului acestei autoritati. (4) Comisiile de avizare prevazute la alin. (1) si (2) emit avize in care sunt precizate concluziile si recomandarile expertilor si ale propriilor membri referitoare la starea de siguranta a lucrarilor analizate. Art. 6 (1) In functie de criteriile stabilite prin Metodologia de incadrare in categorii de importanta a digurilor de aparare impotriva inundatiilor, digurile sau sectoarele de diguri se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii de importanta: a) dig de importanta exceptionala (A); b) dig de importanta deosebita (B); c) dig de importanta normala (C); d) dig de importanta redusa (D). (2) Metodologia prevazuta la alin. (1) se elaboreaza de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, se avizeaza de CONSIDIG si se aproba prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor si al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul imbunatatirilor funciare. (3) Incadrarea in categorii de importanta a digurilor reprezinta o obligatie legala a proiectantilor pentru lucrarile noi, respectiv a detinatorilor, in cazul digurilor aflate in exploatare, si este utilizata pentru: a) stabilirea tipului de urmarire a comportarii in timp a digurilor - speciala sau curenta - in conformitate cu rigorile impuse de sistemul calitatii in constructii; b) ierarhizarea digurilor in vederea stabilirii programelor de evaluare a starii de siguranta in exploatare a acestora; c) stabilirea listei cuprinzand digurile cu risc sporit; d) stabilirea atributiilor de verificare si control al digurilor care revin autoritatii publice centrale din domeniul lucrarilor publice si, respectiv, al apelor; e) stabilirea obligatiilor ce revin detinatorilor, referitoare la siguranta in exploatare a digurilor, in vederea luarii masurilor corespunzatoare pentru reducerea riscului. (4) La stabilirea categoriei de importanta a digurilor, detinatorii sau, dupa caz, proiectantii acestor tipuri de lucrari vor tine seama de: a) caracteristicile tehnice si functionale ale digurilor; b) necesitatea protectiei populatiei, a proprietatii si a mediului social, economic sau inconjurator impotriva efectelor negative potentiale produse in cazul cedarii digurilor; c) cuantificarea efectelor negative potentiale ale unui incident sau accident la digul respectiv; d) impactul socioeconomic si de mediu in cazul indisponibilitatii unui dig; e) modul in care digul este proiectat, construit, exploatat, inspectat tehnic periodic, reparat, conservat, postutilizat sau dezafectat. (5) Incadrarea intr-o categorie de importanta a unui dig se analizeaza si se valideaza de catre comisia de avizare in competenta careia se afla lucrarea. (6) In scopul protectiei populatiei, a proprietatii si a mediului social, economic sau inconjurator, CONSIDIG are drept de control asupra stabilirii categoriei de importanta si, dupa caz, de modificare a acesteia pentru oricare dintre digurile din Romania. Art. 7 (1) Stabilirea exigentelor de performanta care definesc sistemul calitatii in domeniul constructiilor de diguri, procedurile si reglementarile tehnice, precum si controlul respectarii acestora sunt realizate prin grija autoritatii publice centrale din domeniul lucrarilor publice. (2) Reglementarile si procedurile cu caracter general aferente sistemului calitatii in domeniul constructiilor de diguri se stabilesc prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul lucrarilor publice si al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul imbunatatirilor funciare. (3) Normele tehnice aferente sistemului calitatii in constructiile de diguri se elaboreaza prin grija autoritatii publice centrale din domeniul lucrarilor publice si se aproba prin ordin comun al conducatorilor autoritatilor mentionate la alin. (2). (4) Normele tehnice specifice pentru urmarirea comportarii in timp a digurilor se elaboreaza prin grija autoritatii publice centrale din domeniul lucrarilor publice si se aproba prin ordin comun al conducatorilor autoritatilor mentionate la alin. (2).
Art. 8 (1) Este obligatoriu sa se obtina de la autoritatea publica centrala din domeniul apelor acordul privind respectarea exigentelor de performanta referitoare la siguranta digurilor, denumit in continuare acord, in urmatoarele situatii: a) pentru proiecte de realizare a unor diguri noi; b) pentru interventii constructive care refac parametrii de baza ai digurilor aflate in exploatare, in vederea punerii in siguranta a acestora; c) pentru interventii constructive care modifica parametrii de baza ai digurilor aflate in exploatare, in vederea punerii in siguranta a acestora; d) pentru trecerea in conservare, postutilizarea sau dezafectarea digurilor aflate in exploatare. (2) Acordul se solicita de titularul de investitie, in cazul proiectelor de realizare a unor diguri noi, si de catre detinator, in toate celelalte cazuri. (3) Acordul se refera la incadrarea in categorii de importanta a digului, la adaptarea solutiilor de proiectare la conditiile de amplasament, la respectarea normelor si reglementarilor legale privind siguranta digurilor, precum si a celor mai bune practici in domeniu. (4) Acordul este necesar pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor care conditioneaza ulterior emiterea autorizatiei de construire. (5) Acordul se emite de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, in baza avizului favorabil al comisiei de avizare prevazute la art. 5 alin. (1). (6) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), pentru lucrarile incadrate in categoriile de importanta C si D, conducatorul autoritatii publice centrale din domeniul apelor poate stabili, prin ordin, ca acordul sa fie emis de unitatile teritoriale ale Administratiei Nationale -Apele Romane", in baza avizului favorabil al comisiilor de avizare teritoriale. (7) Acordul se solicita de la autoritatea publica centrala din domeniul apelor sau, dupa caz, de la unitatile teritoriale ale Administratiei Nationale -Apele Romane", in competenta careia se afla lucrarea, denumite in continuare autoritati competente, in conformitate cu Procedura de emitere a acordului privind respectarea exigentelor de performanta referitoare la siguranta digurilor de aparare impotriva inundatiilor. (8) Acordul isi mentine valabilitatea pe toata durata executiei lucrarilor, dar nu mai mult de 5 ani, cu conditia respectarii prevederilor cuprinse in acesta. Daca timp de 2 ani de la data emiterii executia nu a inceput, acordul isi pierde valabilitatea. (9) Reinnoirea acordului este posibila numai la cerere si numai daca se respecta integral prevederile cuprinse in actul de reglementare emis anterior. In caz contrar, este necesara obtinerea unui alt acord. Solicitarea de reinnoire se face de detinator, la autoritatea competenta, cu cel putin 60 de zile inainte de data expirarii acordului initial, in conformitate cu prevederile legale. (10) In cazul in care s-au produs evenimente de natura sa modifice conditiile de siguranta ale lucrarilor proiectate si/sau in curs de executie, acordul isi pierde valabilitatea, iar detinatorul este obligat sa obtina un alt acord de la autoritatea competenta, in conformitate cu prevederile legale. Art. 9 (1) Pentru digurile aflate in exploatare, detinatorul este obligat sa obtina de la autoritatea publica centrala din domeniul apelor o autorizatie de functionare in conditii de siguranta, denumita in continuare autorizatie. (2) Autorizatia certifica indeplinirea exigentelor de performanta referitoare la siguranta in exploatare si conditioneaza obtinerea autorizatiilor de gospodarire a apelor si, respectiv, de protectie a mediului. (3) Autorizatia se emite de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, in baza avizului favorabil al comisiei de avizare. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), pentru lucrarile incadrate in categoriile de importanta C si D, conducatorul autoritatii publice centrale din domeniul apelor poate stabili, prin ordin, ca autorizatia sa fie emisa de unitatile teritoriale ale Administratiei Nationale -Apele Romane", in baza avizului favorabil al comisiei de avizare teritoriale. (5) Autorizatia se solicita de la autoritatea publica centrala din domeniul apelor sau, dupa caz, de la unitatile teritoriale ale Administratiei Nationale -Apele Romane", in competenta careia se afla lucrarea, in conformitate cu Procedura de emitere a autorizatiei de functionare in conditii de siguranta a digurilor de aparare impotriva inundatiilor. (6) Autorizatia se emite pe o durata determinata de maximum 10 ani, durata fiind stabilita de autoritatea competenta, si se reinnoieste, la cerere, la expirarea perioadei pentru care a fost emisa. Solicitarea de reinnoire se face de detinator cu cel putin 90 de zile inainte de data expirarii autorizatiei initiale, in conformitate cu prevederile legale. (7) In cazul producerii unor accidente sau incidente care afecteaza conditiile de functionare in siguranta a digului, autorizatia isi pierde valabilitatea, iar detinatorul este obligat sa obtina o alta autorizatie de la autoritatea competenta, in conformitate cu prevederile legale. Art. 10 Procedura de emitere a acordului privind respectarea exigentelor de performanta referitoare la siguranta digurilor de aparare impotriva inundatiilor si Procedura de emitere a autorizatiei de functionare in conditii de siguranta a digurilor de aparare impotriva inundatiilor se elaboreaza de autoritatea publica centrala din domeniul apelor si se aproba prin ordin al conducatorului acesteia. Art. 11 Tarifele pentru emiterea avizelor, acordurilor si autorizatiilor, care vor acoperi cheltuielile de functionare ale comisiilor de avizare si ale CONSIDIG, se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. 12 (1) Indeplinirea conditiilor de exploatare in siguranta prevazute in avizele, acordurile si autorizatiile emise conform prevederilor prezentei legi este obligatorie. (2) Realizarea fara acord a unor lucrari in situatiile prevazute la art. 8 alin. (1) este interzisa. (3) Exploatarea digurilor fara autorizatie este interzisa. Art. 13 (1) Detinatorii de diguri sunt obligati sa urmareasca comportarea in timp a lucrarilor pe baza unor proiecte de urmarire speciala sau a unor instructiuni de urmarire curenta elaborate prin grija proprie, conform reglementarilor in vigoare. (2) Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor este obligatorie pe intreaga perioada de executie, punere in functiune, exploatare, reabilitare, conservare, postutilizare sau dezafectare. (3) Nerespectarea prevederilor proiectului de urmarire speciala sau a instructiunilor de urmarire curenta a comportarii in timp a lucrarii atrage suspendarea autorizatiei pe o perioada de pana la 90 de zile, timp in care detinatorul va realiza conformarea. (4) Activitatea de urmarire a comportarii in timp a digurilor se organizeaza pe 3 niveluri, astfel: a) nivelul I, cuprinzand observatiile directe, masuratorile la sistemele prevazute pentru urmarirea comportarii in timp si interpretarea primara a rezultatelor, realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice; b) nivelul II, cuprinzand sinteza observatiilor directe, a masuratorilor si a inspectiilor tehnice periodice, precum si interpretarea acestora din punctul de vedere al sigurantei lucrarii, realizate, prin grija detinatorului, de specialisti care intocmesc rapoarte sintetice; c) nivelul III, cuprinzand analiza si avizarea rapoartelor de sinteza realizate de comisii de urmarire a comportarii in timp a digurilor, organizate de detinatorii acestora, cu avizul CONSIDIG. In cazul detinatorilor care nu organizeaza comisii proprii de urmarire a comportarii in timp a digurilor, analiza si avizarea rapoartelor de sinteza vor fi realizate fie de comisiile de urmarire a comportarii in timp a digurilor aprobate ale altor detinatori, fie de grupuri de specialisti constituite sub coordonarea si cu avizul CONSIDIG. (5) La sfarsitul fiecarui an, comisiile de urmarire a comportarii in timp a digurilor organizate de detinatorii acestora vor transmite rapoarte de activitate la CONSIDIG, spre analiza si avizare, precum si la Comitetul Ministerial pentru Situatii de Urgenta al autoritatii publice centrale din domeniul apelor. (6) Concluziile analizelor rapoartelor de sinteza ale comisiilor de urmarire a comportarii in timp a digurilor se materializeaza prin decizii ale conducatorilor unitatilor respective si devin obligatorii pentru detinatori. Art. 14 Pentru prevenirea unor accidente sau a unor avarii datorate sabotajelor, vandalismului ori unor actiuni iresponsabile, detinatorii de diguri care apara zone populate si/sau obiective socioeconomice importante sunt obligati sa organizeze si sa realizeze un sistem de securitate si paza a lucrarilor, avizat de institutiile abilitate ale autoritatii publice centrale din domeniul administratiei si internelor. Art. 15 Trecerea in conservare, postutilizarea sau dezafectarea unui dig se realizeaza potrivit Procedurii de trecere in conservare, postutilizare sau dezafectare a digurilor de aparare impotriva inundatiilor, care se elaboreaza de autoritatea publica centrala din domeniul apelor si se aproba prin ordin al conducatorului acesteia. Art. 16 (1) Detinatorii de diguri au obligatia de a declara public caracteristicile generale, categoria de importanta si gradul de risc asociat digurilor. Declaratia si inventarierea se efectueaza conform Procedurii de inventariere a digurilor de aparare impotriva inundatiilor, care se elaboreaza de autoritatea publica centrala din domeniul apelor si se aproba prin ordin al conducatorului acesteia. (2) Inventarierea digurilor, inclusiv a zonelor de protectie ale acestora, se realizeaza sub coordonarea autoritatii publice centrale din domeniul apelor in baza declaratiilor detinatorilor de diguri, efectuate conform prevederilor alin. (1), se centralizeaza in Registrul National al Digurilor din Romania, denumit in continuare REDIG, si se actualizeaza la fiecare 5 ani sau dupa producerea unor viituri importante. (3) REDIG se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor si se publica pe site-urile autoritatilor publice centrale din domeniile apelor si imbunatatirilor funciare. (4) Inventarierea digurilor aflate in exploatare si intocmirea REDIG se realizeaza in termen de 3 ani de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 17 (1) Controlul indeplinirii exigentelor de performanta si al respectarii prevederilor legale aferente sigurantei digurilor se efectueaza de catre autoritatea publica centrala din domeniul apelor, prin personal imputernicit. (2) Controlul prevazut la alin. (1) se va desfasura prin actiuni anuale sau dupa producerea unor viituri importante, pe baza unei tematici elaborate si aprobate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, in baza avizelor CONSIDIG si ale Comitetului Ministerial pentru Situatii de Urgenta al autoritatii publice centrale din domeniul apelor. Art. 18 In scopul indeplinirii atributiilor de control, personalul imputernicit al autoritatii publice centrale din domeniul apelor are dreptul: a) de acces la diguri, indiferent de detinatorul si destinatia acestora, pentru a face constatari privind respectarea prevederilor prezentei legi si ale reglementarilor ce decurg din aceasta; b) de a controla existenta si starea sistemelor prevazute pentru urmarirea comportarii in timp a digurilor, in conformitate cu prevederile proiectelor de urmarire speciala sau ale instructiunilor de urmarire curenta a comportarii in timp a lucrarilor; c) de a constata contraventii si de a propune sanctiuni conform competentelor acordate. Art. 19 Pentru efectuarea controlului in unitatile cu regim special de acces, precum si in zonele de frontiera, persoanele prevazute la art. 18 vor primi aprobare si din partea autoritatii publice centrale care coordoneaza unitatile respective sau, dupa caz, din partea conducatorului unitatii respective.
Art. 20 Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala, dupa caz. Art. 21 Constituie contraventii urmatoarele fapte: a) exploatarea digurilor fara autorizatie, fara proiecte de urmarire speciala sau instructiuni de urmarire curenta a comportarii in timp a lucrarilor; b) nerespectarea prevederilor acordului sau ale autorizatiei; c) nerealizarea sistemului de securitate si paza prevazut de prezenta lege. Art. 22 (1) Contraventiile prevazute la art. 21, savarsite de persoane fizice sau juridice, se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 50.000 lei. (2) Cuantumul amenzilor se actualizeaza periodic, prin hotarare a Guvernului. Art. 23 Constituie infractiuni urmatoarele fapte: a) lipsa acordului pentru situatiile prevazute la art. 8 alin. (1); b) exploatarea digurilor fara autorizatie, punand in pericol populatia, proprietatea ori mediul social, economic sau inconjurator; c) nedeclararea digului detinut si a caracteristicilor acestuia sau declararea eronata a caracteristicilor digului in scopul obtinerii de avantaje de orice natura; d) neindeplinirea masurilor stabilite prin expertize avizate de comisiile competente, daca fapta pune in pericol siguranta constructiei si produce urmari grave pentru populatie, proprietate ori pentru mediul social, economic sau inconjurator; e) deteriorarea sau distrugerea cu intentie a digurilor, precum si a sistemelor de urmarire a comportarii in timp montate la diguri si/sau in zonele de protectie ale acestora; f) realizarea unor constructii, depozite, amenajari sau a altor activitati in ampriza digurilor ori in zonele de protectie ale acestora. Art. 24 Infractiunile prevazute la art. 23 se pedepsesc cu amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei sau cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Art. 25 Constatarea contraventiilor prevazute la art. 21 si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 22 se fac de catre personalul imputernicit din cadrul autoritatii publice centrale din domeniul apelor sau al Administratiei Nationale -Apele Romane". Art. 26 Prevederile art. 21 si 22 referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 27 Infractiunile prevazute in prezenta lege se constata de organele de cercetare penala direct sau la sesizarea personalului imputernicit din cadrul autoritatii publice centrale din domeniul apelor ori al Administratiei Nationale -Apele Romane".
Art. 28 Detinatorii de diguri aflate in exploatare la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi sunt obligati sa isi autorizeze toate digurile din patrimoniu in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Art. 29 Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...
Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...
Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006 Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...
Acordarea despagubirilor pe durata suspendarii contractului individual de munca Sursa: MCP avocati
Poate un cetatean Non-UE, care lucreaza in Romania, sa fie detasat intr-un alt stat UE? Sursa: EuroAvocatura.ro
Somatia europeana de plata. Modalitate de recuperare a creantelor transfrontaliere Sursa: av. Andreea Deaconu
Portal.Just.ro - Dreptul justitiabilului de a ii fi sterse datele cu caracter personal Sursa: MCP avocati
Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte Sursa: MCP avocati
Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale Sursa: MCP avocati
Punctele de stabilitate in Noua lege a pensiilor. Clarificari si Reglementari Sursa: MCP avocati
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti