INTEGRAL: Proiect de lege privind executarea pedepselor. 2009

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

TITLUL I

Dispozitii generale

ART. 1

Legalitatea executarii pedepselor

Executarea pedepselor se realizeaza in conformitate cu dispozitiile Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale prezentei legi.

ART. 2

Temeiul executarii pedepselor

Pedepsele se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti de condamnare ramase definitive.

ART. 3

Respectarea demnitatii umane

Pedepsele se executa in conditii care sa asigure respectarea demnitatii umane, ocrotirea drepturilor si a libertatilor fundamentale.

ART. 4

Interzicerea supunerii la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente

(1) Se interzice supunerea oricarei persoane aflate in executarea unei pedepse la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.

(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.

ART. 5

Interzicerea discriminarii in executarea pedepselor

(1) In timpul executarii pedepselor este interzisa orice forma de discriminare pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectare HIV/SIDA, apartenenta la o categorie defavorizata sau alte temeiuri.

(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.

ART.6

Exercitarea drepturilor

Persoanele private de libertate isi exercita toate drepturile civile si politice, cu exceptia celor care au fost interzise, potrivit legii, prin hotararea de condamnare, precum si a celor a caror neexercitare sau exercitare restransa rezulta inerent din privarea de libertate ori din ratiuni de mentinere a sigurantei locurilor de detinere.

TITLUL II

Executarea hotararilor judecatoresti si supravegherea privarii de libertate

ART. 7

Judecatorul delegat cu executarea hotararilor judecatoresti

(1) Executarea pedepselor se desfasoara sub autoritatea judecatorului delegat cu executarea hotararilor judecatoresti, din cadrul instantei de executare, desemnat anual de presedintele acelei instante.

(2) Activitatea judecatorului delegat cu executarea hotararilor judecatoresti se desfasoara la sediul instantei.

ART.8

Punerea in executare a hotararilor judecatoresti

(1) Judecatorul delegat cu executarea a hotararilor judecatoresti procedeaza la punerea in executare a acestora dupa cum urmeaza:

a) emite si comunica mandatul de executare si ordinul prin care interzice condamnatului sa paraseasca tara organelor competente;

b) tine evidenta amanarilor si intreruperilor de executare a pedepselor;

c) verifica periodic daca se mai mentin conditiile care au justificat intreruperea sau amanarea executarii pedepselor si emite, dupa caz, adresele de revenire;

d) sesizeaza instanta de executare, prin referat, daca la punerea in executare a hotararii sau in cursul executarii se iveste vreo nelamurire sau impiedicare la executare;

e) pentru cazurile de obiectii privind identitatea intre persoana mentionata in mandate si persoana arestata, procedeaza potrivit art.551 Cod procedura penala;

f) ia masurile necesare rezolvarii cererilor ivite in cursul executarii masurii de siguranta a internarii medicale, a restituirii lucrurilor si valorificarii celor neridicate si executa dispozitiile hotararii care declara un inscris ca fiind fals;

g) controleaza executarea masurilor de supraveghere si obligatiilor dispuse potrivit Codului penal;

h) exercita celelalte atributii prevazute de prezenta lege, de Codul de procedura penala si de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

(2) Prevederile alin.(1) se aplica in mod corespunzator si in cazul executarii masurilor educative privative de libertate, a masurilor educative neprivative de libertate precum si sau a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

ART.9

Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate

(1) Supravegherea executarii pedepselor privative de libertate, a masurilor educative privative de libertate si a masurilor preventive privative de libertate se asigura de catre un judecator din cadrul judecatoriilor, anume desemnat in acest sens de presedintele curtii de apel in circumscriptia careia functioneaza un penitenciar, un centru de retinere si arestare preventiva sau un centru de arestare preventiva, un centru educativ sau un centru de detentie, denumit judecator de supraveghere a privarii de libertate.

(2) Presedintele curtii de apel desemneaza, pentru un termen de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii, unul sau mai multi judecatori de supraveghere a privarii de libertate, cu acordul scris al judecatorilor. Presedintele curtii de apel desemneaza, totodata, judecatori supleanti ai judecatorului de supraveghere din randul judecatorilor de la judecatoria in a carei raza se afla penitenciarul sau centrul. De asemenea, presedintele curtii de apel desemneaza grefieri si grefieri supleanti in vederea exercitarii atributiilor judiciare si a celorlalte atributii ale judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.

(3) Desemnarea judecatorilor de supraveghere a privarii de libertate se face, cu precadere, dintre judecatorii care au urmat cel putin un curs de pregatire in domeniul dreptului executional penal sau au indeplinit calitatea de judecator delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

(4) Activitatea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se desfasoara, de regula, la penitenciar. Administratia penitenciarului sau, dupa caz, a centrului este obligata sa ofere judecatorului spatii special amenajate si dotate cu mijloacele materiale necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii acestuia si sa ii asigure transportul la penitenciar sau centru. In cazul exercitarii atributiilor judiciare ale judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, mijloacele materiale si transportul la instanta se pun la dispozitie de catre instanta.

(5) Pe durata exercitarii atributiilor privind supravegherea privarii de libertate, judecatorii nu pot desfasura alte activitati decat cele stabilite de prezenta lege si asigura permanenta in desfasurarea activitatii.

(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate asigura legalitatea in executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dupa cum urmeaza:

a) verifica periodic modul si conditiile in care se executa pedepsele si masurile privative de libertate;

b) solutioneaza, potrivit competentelor, contestatiile formulate de persoanele detinute, retinute, arestate preventiv sau internate intr-un centru educativ sau de detentie cu privire la modul de exercitare de catre acestea a drepturilor prevazute de prezenta lege;

c) solutioneaza, potrivit competentelor, contestatiile formulate de persoanele detinute, retinute, arestate preventiv sau internate intr-un centru educativ sau de detentie cu privire la stabilirea si schimbarea regimului de executare stabilit sau masurile sanctionatorii aplicate;

d) participa la sedintele comisiei de liberare conditionata;

e) solutioneaza comisiile rogatorii;

f) exercita orice alte atributii prevazute de prezenta lege.

ART. 10

Atributiile de verificare a modului si conditiilor in care se executa pedepsele si masurile privative de libertate

(1) Verificarea periodica a modului si conditiilor in care se executa pedepsele si masurile privative de libertate se face de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate prin:

a) vizite periodice precum si prin vizite inopinate in locurile in care se executa efectiv sau de care depinde executarea pedepselor sau a masurilor privative de libertate din penitenciarul sau din centrele de retinere si arestare preventiva, centrele de arestare preventiva, centrele educative sau de detentie aflate in competenta sa de supraveghere;

b) solicitarea de acte, date si informatii de la administratia penitenciarului sau a centrului;

c) purtarea de corespondenta sau dialog direct cu persoanele private de libertate, persoanele arestate preventiv sau internate sau cu organizatiile neguvernamentale de profil;

d) primirea de informari saptamanale de la administratia penitenciarului, a centrelor de retinere si arestare preventiva, a centrelor de arestare preventiva, a centrelor educative sau de detentie privind evenimentele petrecute si rapoartele de incident intocmite in penitenciarele sau centrele aflate in competenta sa de supraveghere.

(2) In activitatea de verificare periodica a modului si conditiilor in care se executa pedepsele si masurile privative de libertate, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate emite dispozitii cu caracter obligatoriu pentru directorul penitenciarului sau pentru seful centrului de retinere si arestare preventiva, al centrului de arestare preventiva, al centrului educativ si de detentie. Nerespectarea acestor dispozitii este sanctionata potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.

(3) Atributiile prevazute la alin. (1) si (2) se exercita de catre judecatorul supleant in zilele in care judecatorul de supraveghere a privarii de libertate exercita, la sediul judecatoriei, atributiile prevazute de art. 9 alin. (6) lit. b), c) si e).

ART. 11

Atributiile judiciare ale judecatorului de supraveghere a privarii de libertate

(1) In exercitarea atributiilor sale judiciare, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza, in cadrul sedintelor de judecata care se desfasoara saptamanal, la sediul judecatoriei in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, centrul de retinere si arestare preventiva, centrul de arestare preventiva, centrul educativ sau centrul de detentie, contestatiile prevazute la art. 9 alin. (6) lit. b) si c) formulate de catre persoanele private de libertate sau internate precum si cererile de comisie rogatorie.

(2) In cazuri exceptionale si urgente, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate stabili inca o zi de judecata in afara celei prevazute la alin. (1).

(3) Procedurile se desfasoara in fata judecatorului de supraveghere a privarii de libertate potrivit prevederilor prezentei legi completate in mod corespunzator cu cele din Codul de procedura penala privitoare la judecata in prima instanta. Sentinta prin care se solutioneaza contestatia este definitiva.

ART. 12

Competenta de solutionare a contestatiilor

(1)Contestatiile prevazute la art. 9 alin. (6) lit. b) si c) se solutioneaza de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate din penitenciarul sau centrul in care se afla detinut, arestat sau internat contestatorul.

(2)Contestatiile prevazute la art. 9 alin. (6) lit. b) si c) se solutioneaza de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate din penitenciarul sau centrul unde se afla detinut, arestat sau internat contestatorul chiar daca sunt indreptate impotriva unei masuri dispuse de catre un alt penitenciar sau centru.

(3)In cazul prevazut la alin. (2) judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate solicita inscrisuri de la administratia penitenciarului care a dispus masura contestata, poate cere audierea martorilor prin comisie rogatorie, putand administra orice alte probe necesare pentru solutionarea contestatiilor.

TITLUL III

Executarea pedepsei amenzii

ART. 13

Modul de executare a pedepsei amenzii

(1) Executarea pedepsei amenzii in cazul nerespectarii termenului de achitare integrala a acesteia, sau a unei rate, cand plata amenzii a fost esalonata, se face potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Executorii fiscali au obligatia sa comunice instantei de executare, la data achitarii integrale a amenzii, executarea acesteia si sa instiinteze instanta cu privire la orice imprejurare care impiedica executarea.

(3) In cazul in care s-a dispus inlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea unei muncii neremunerate in folosul comunitatii, instanta de executare trimite o copie de pe hotarare serviciului de probatiune competent care stabileste, in acest scop, anual, lista activitatilor in folosul comunitatii care pot fi executate in circumscriptia in care isi exercita competenta teritoriala, pe baza comunicarilor efectuate de autoritatile administratiei publice locale, de institutiile publice la nivel local si de organizatiile neguvernamentale de profil.

(4) Supravegherea si controlul executarii muncii neremunerate in folosul comunitatii se efectueaza de serviciul de probatiune competent si de persoanele imputernicite in acest scop de serviciul de probatiune.

(5) Munca neremunerata in folosul comunitatii se executa intr-un interval de cel mult 180 de zile, iar programul zilnic de munca, in zilele lucratoare, nu poate depasi 3 ore pe zi, in cazul condamnatilor care desfasoara o activitate remunerata sau urmeaza cursuri de invatamant ori de calificare profesionala.

(6) Programul zilnic de munca in zilele nelucratoare sau in cazul persoanelor care nu desfasoara o activitate remunerata ori nu urmeaza cursuri de invatamant sau de calificare profesionala nu poate depasi 8 ore. Munca neremunerata in folosul comunitatii nu poate fi executata in zilele de duminica si in zilele declarate, potrivit legii, sarbatori legale.

(7) Munca neremunerata in folosul comunitatii se executa cu respectarea prevederilor legale privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locurile de munca. Munca neremunerata in folosul comunitatii nu poate fi executata in timpul noptii sau in locuri vatamatoare, periculoase ori care prezinta un grad de risc pentru sanatatea sau integritatea persoanelor condamnate.

(8) Daca persoana condamnata nu executa obligatia de munca neremunerata in folosul comunitatii in conditiile stabilite de instanta, serviciul de probatiune sesizeaza instanta de executare pentru a se dispune inlocuirea zilelor-amenda neexecutate prin munca in folosul comunitatii cu un numar corespunzator de zile cu inchisoare.

(9) Dupa executarea obligatiei muncii neremunerate in folosul comunitatii, autoritatea administratiei publice locale care gestioneaza serviciul public, institutia publica la nivel local unde persoana condamnata a executat munca neremunerata in folosul comunitatii sau, dupa caz, organizatia neguvernamentala de profil are obligatia de a comunica instantei si persoanei condamnate un document care atesta ca munca neremunerata in folosul comunitatii a fost executata.

TITLUL IV

Executarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse de instanta potrivit Codului penal

ART. 14

Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse potrivit Codului penal

(1) Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor prevazute in Codul penal, care pot fi dispuse in cazul amanarii aplicarii pedepsei, suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau liberarii conditionate se asigura de judecatorul delegat cu executarea hotararilor judecatoresti, prin intermediul consilierilor serviciului de probatiune ori a politiei de proximitate in circumscriptia caruia se afla domiciliul, resedinta sau locuinta persoanei condamnate.

(2) In executarea masurilor de supraveghere judecatorul delegat cu executarea hotararilor judecatoresti procedeaza dupa cum urmeaza:

a) aduce la cunostinta persoanei fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei coordonatele serviciului de probatiune competent;

b) aduce la cunostinta persoanei fata de care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere ori liberarea conditionata coordonatele serviciului de probatiune si ale ofiterului din cadrul politiei de proximitate desemnat pentru cazul sau.

(3) Pe durata amanarii aplicarii pedepsei, suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau liberarii conditionate persoana condamnata poate solicita asistenta si consiliere, care se acorda, potrivit legii, de consilierii serviciului de probatiune sau de catre persoanele specializate desemnate de catre serviciul de probatiune. Persoana condamnata, daca considera necesar, poate apela si la serviciile unui avocat, potrivit legii.

(4) Daca ofiterul din cadrul politiei de proximitate sau consilierul de probatiune constata ca persoana condamnata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse de instanta solicita judecatorului delegat cu executarea hotararilor judecatoresti sau procurorului revocarea amanarii aplicarii pedepsei, suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau a liberarii conditionate. Judecatorul delegat cu executarea hotararilor judecatoresti sau, dupa caz, procurorul, poate sesiza instanta potrivit art. 576, art. 577 sau art. 582 din Codul de procedura penala.

ART. 15

Sesizarea instantei de catre judecatorul delegat cu executarea hotararilor judecatoresti in cazul nerespectarii masurilor de supraveghere si obligatiilor dispuse de catre instanta ori in alte situatii.

Judecatorul delegat cu executarea hotararilor judecatoresti, din oficiu sau la propunerea consilierilor serviciului de probatiune ori, dupa caz, a politiei de proximitate, sesizeaza instanta de executare in situatia nerespectarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse potrivit Codului penal in cazul amanarii aplicarii pedepsei, suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, liberarii conditionate, ori in alte situatii incidente, solicitand dupa cum urmeaza:

a) revocarea masurii in cazurile prevazute de art. 88, 96, 104 Cod penal,

b) modificarea sau incetarea unor obligatii in cazurile prevazute de art. 87, 95, 103, 123 Cod penal,

c) anularea masurii in cazurile prevazute de art. 89, 97, 105 Cod penal.

Art. 16

Sesizarea instantei de catre judecatorul delegat cu executarea hotararilor judecatoresti in cazul nerespectarii conditiilor de executare a masurilor educative sau obligatiilor impuse

Judecatorul delegat cu executarea hotararilor judecatoresti, din oficiu sau la propunerea consilierilor serviciului de probatiune, sesizeaza instanta de executare solicitand prelungirea sau inlocuirea masurilor educative neprivative de libertate luate fata de minori.

ART. 17 Termenul de sesizare a instantei de executare

Judecatorul delegat cu executarea hotararilor judecatoresti este obligat sa sesizeze instanta de executare intr-un termen de 3 zile care curge de la data la care a fost sesizat de catre serviciul de probatiune, de catre politia de proximitate sau a luat cunostinta in orice mod despre incidenta situatiilor prevazute in art. 15 si art. 16.

ART. 18

Executarea masurilor de supraveghere si obligatiilor prevazute in Codul penal in cadrul organizatiilor neguvernamentale

(1) Serviciile de probatiune pot incredinta executarea masurilor de supraveghere si obligatiilor prevazute in Codul penal in cadrul organizatiilor neguvernamentale de profil, in conditiile prevazute de Regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(2) Lista organizatiilor neguvernamentale de profil in cadrul carora pot fi executate masurile de supraveghere si obligatiile prevazute in Codul penal este stabilita de catre serviciul de probatiune si se actualizeaza anual.

(3) In gestionarea executarii masurilor de supraveghere si obligatiilor prevazute in Codul penal, organizatiile neguvernamentale de profil transmit rapoarte periodice sau ori de cate ori este necesar serviciilor de probatiune.

(4) Organizatiile neguvernamentale care fac dovada ca desfasoara activitati specifice de natura celor ce pot fi dispuse de organele judiciare ca masuri de supraveghere sau obligatii prevazute in Codul penal, vor putea beneficia de subventii de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale, in conditiile legii.

TITLUL V

Executarea pedepselor privative de libertate

Capitolul I

Organizarea executarii pedepselor privative de libertate

ART. 19

Penitenciarele

(1) Pedeapsa detentiunii pe viata si a inchisorii se executa in locuri anume destinate, denumite penitenciare.

(2) Penitenciarele se infiinteaza prin hotarare a Guvernului, au personalitate juridica si sunt in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

(3) Organizarea si functionarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

(4) In cadrul penitenciarelor se pot infiinta, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, sectii interioare sau exterioare ale penitenciarelor, in raport cu regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate si cerintele speciale de protectie a anumitor categorii de persoane condamnate.

(5) Administratia Nationala a Penitenciarelor stabileste penitenciarul in care persoana condamnata va executa pedeapsa privativa de libertate. La stabilirea penitenciarului se va avea in vedere ca acesta sa fie situat cat mai aproape de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate.

(6) Construirea penitenciarelor sau a obiectivelor din cadrul acestora se poate realiza din fonduri publice sau prin parteneriat public-privat.

ART. 20

Penitenciarele speciale si sectiile speciale de arestare preventiva

(1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot infiinta penitenciare speciale, in conditiile art. 19 alin. (2), dupa cum urmeaza:

a) penitenciare pentru tineri;

b) penitenciare pentru femei;

c) penitenciare-spital.

(2) In cadrul penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale de arestare preventiva, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

(3) In sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare pot fi detinute numai persoanele condamnate printr-o hotarare definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, care sunt cercetate in stare de arest preventiv in alta cauza, precum si persoanele arestate preventiv aflate in curs de judecata.

(4) In cadrul penitenciarelor, prin decizie a directorului Administratiei Nationale a Penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale pentru femei, tineri, sectii medicale, precum si alte sectii speciale.

ART. 21

Comisia pentru stabilirea, schimbarea si individualizarea administrativa a regimului de executare a pedepselor privative de libertate

(1) In fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, schimbarea si individualizarea administrativa a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul penitenciarului, care exercita atributiile de presedinte al comisiei, seful serviciului pentru aplicarea regimurilor, medicul penitenciarului, seful serviciului educatie si seful serviciului asistenta psihosociala.

(2) Secretariatul comisiei prevazuta la alin. (1) se asigura de catre seful serviciului evidenta din penitenciarul respectiv.

ART. 22

Administratia Nationala a Penitenciarelor

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutia publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, avand ca scop coordonarea si controlul activitatii unitatilor care se organizeaza si functioneaza in subordinea sa.

(2) Organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

(3) Conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor este asigurata de un director general, numit prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

(4) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite.

(5) Finantarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se asigura din subventii acordate de la bugetul de stat si din venituri proprii.

(6) Veniturile obtinute de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor potrivit art. 76 din munca prestata de catre persoanele condamnate vor fi folosite de regula pentru imbunatatirea conditiilor de detentie.

ART. 23

Siguranta penitenciarelor

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor, precum si masurile de paza, supraveghere, escortare, mentinere si restabilire a ordinii si disciplinei in randul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate si a persoanelor arestate preventiv, detinute in centrele de arestare preventiva sau in sectiile speciale din penitenciare, cu respectarea demnitatii persoanei private de libertate.

(2) Masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

(3) Penitenciarele trebuie sa dispuna de amenajarile, dispozitivele, personalul si mijloacele tehnice necesare pentru supravegherea si controlul perimetrelor, al spatiilor interioare si al cailor de acces, precum si de armamentul si munitia necesare.

(4) In cazul manifestarilor care tulbura ordinea si linistea publica din cadrul penitenciarelor sau pun in pericol viata ori integritatea corporala a persoanelor sau securitatea bunurilor si care depasesc posibilitatile de interventie ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, poate fi solicitat sprijinul Ministerului Administratiei si Internelor.

(5) In indeplinirea atributiunilor ce ii revin, personalul din penitenciare poate folosi mijloacele tehnice din dotare, in conditiile legii. Armamentul poate fi folosit numai in situatii exceptionale, potrivit legii.

(6) Folosirea armamentului este adusa de indata la cunostinta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate pentru a decide cu privire la aceasta prin dispozitie cu caracter obligatoriu.

ART.24

Aplicarea masurilor de siguranta si securitate

(1)La primirea in locurile de detentie, persoana condamnata sau arestata preventiv este evaluata din punct de vedere al riscului pe care il prezinta pentru comunitate in cazul unei eventuale evadari, precum si pentru siguranta altor condamnati, a locului de detinere sau a personalului locului de detinere, a persoanelor care o viziteaza ori pentru sine, stabilindu-se masurile de siguranta si securitate ce se impun in cazul sau.

(2) Masurile de siguranta care se aplica fiecarei persoane condamnate sau arestate sunt cele minime necesare asigurarii in bune conditii a privarii de libertate.

(3) Masurile speciale de siguranta si securitate se aplica numai in situatii exceptionale, in cazurile si conditiile stabilite prin Regulamentul prevazut la art. 23 alin. (2). Aceste masuri se aplica individual persoanelor condamnate sau arestate preventiv, fiind interzisa aplicarea acestor masuri unor grupuri de persoane private de libertate.

(4) Prezenta trupelor speciale de interventie in penitenciar este permisa numai in situatii exceptionale, pe durata limitata, potrivit legii, si este adusa la cunostinta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.

(5) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate decide incetarea prezentei trupelor de interventie prin dispozitie cu caracter obligatoriu.

ART.25

Utilizarea mijloacelor de constrangere fizica

(1) Folosirea lanturilor, camasilor de forta sau piroanelor in locurile de detentie este interzisa.

(2) Folosirea catuselor sau a altor mijloace de constrangere fizica nu este permisa decat in situatii exceptionale in care alte masuri dispuse nu au dat rezultate si daca a intervenit una din urmatoarele situatii:

a) se impune ca precautie impotriva riscului de evadare in timpul transportului persoanei private de libertate;

b) se impune pentru a proteja persoana respectiva de autovatamare sau de vatamare a altor persoane ori pentru a preveni producerea de pagube serioase.

(3) Folosirea mijloacelor de constrangere fizica este permisa numai pe durata pentru care aceasta este strict necesara.

(4) Pe durata prezentei persoanelor private de libertate in fata organelor judiciare nu se aplica mijloace de constrangere fizica decat in cazul in care organele judiciare respective apreciaza ca aplicarea acestor mijloace este strict necesara pentru ordinea publica sau pentru buna administrare a actului de justitie.

ART.26

Portul armelor de foc

(1) Portul armelor de foc sau al altor arme letale este permis personalului care asigura protectia externa a penitenciarelor sau executa misiuni de paza si escortare a persoanelor private de libertate in afara penitenciarelor, in cazurile si conditiile prevazute de regulamentul prevazut la art. 23 alin. (2).

(2) Portul armelor de foc sau al altor arme letale este interzis pentru personalul care vine in contact direct cu persoanele private de libertate in perimetrul penitenciarului, in afara situatiilor exceptionale in care acesta este necesar pentru a putea face fata unor incidente determinate precum tentativele de evadare ori violentele intre condamnati sau impotriva personalului penitenciarului.

ART. 27

Protectia martorilor care executa pedepse privative de libertate

Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului au obligatia de a asigura, in conditiile legii, protectia si asistenta martorului aflat in stare de pericol si ale martorului protejat care executa o pedeapsa privativa de libertate sau este arestat preventiv.

Capitolul II

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

ART. 28

Dispozitii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate.

(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate au la baza sistemul progresiv, persoanele condamnate putand trece dintr-un regim in altul, in conditiile prevazute de prezenta lege.

(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie sa asigure respectarea si protejarea vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor private de libertate, a drepturilor si libertatilor acestora, fara sa le cauzeze suferinte fizice sau sa le injoseasca.

(4) Persoanele condamnate executa pedepsele cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea in sectii anume destinate in cadrul penitenciarelor, in functie de regimul de executare stabilit potrivit prezentei legi.

ART. 29

Felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate

(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt:

a) regimul de maxima siguranta;

b) regimul inchis;

c) regimul semideschis;

d) regimul deschis.

(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de desfasurare a activitatilor si conditiile de detentie.

(3) Regimul executarii pedepselor privative de libertate se bazeaza pe posibilitatea condamnatilor de a presta, cu acordul lor, o munca utila, daca sunt apti pentru munca, pe educarea condamnatilor, pe respectarea de catre acestia a ordinii interioare a locurilor de detinere, precum si pe stimularea si recompensarea celor staruitori in munca, disciplinati, si care dau dovezi temeinice de indreptare.

(4)Toate mijloacele folosite in cadrul regimului executarii pedepselor privative de libertate au ca scop reintegrarea in societate a celor condamnati si prevenirea savarsirii de noi infractiuni de catre acestia.

ART. 30

Regimul de maxima siguranta

(1) Regimul de maxima siguranta se aplica provizoriu persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, de la primirea acestora in penitenciar si pana la stabilirea, potrivit prezentei legi, a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Regimul de maxima siguranta se aplica persoanelor condamnate carora comisia prevazuta la art. 21 le-a stabilit acest regim.

(2) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in grupuri mici, in spatii anume stabilite, de regula, in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua.

(3) Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane condamnate:

a) persoanele care au implinit varsta de 60 de ani;

b) femeile insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an;

c) persoanele incadrate in gradul I de invaliditate, precum si cele cu afectiuni locomotorii grave.

(4) Persoanele condamnate prevazute la alin. (3) lit. a) executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis. Persoanele condamnate prevazute la alin. (3) lit. b) si c) executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis, pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta.

ART. 31

Regimul inchis

(1) Regimul inchis se aplica provizoriu persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani, de la primirea acestora in penitenciar si pana la stabilirea, potrivit prezentei legi, a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Regimul inchis se aplica persoanelor condamnate carora comisia prevazuta la art. 21 le-a stabilit acest regim.

(2) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere.

(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis pot presta munca si desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala si in afara penitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.

ART. 32

Regimul semideschis

(1) Regimul semideschis se aplica provizoriu persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani, de la primirea acestora in penitenciar si pana la stabilirea, potrivit prezentei legi, a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Regimul semideschis se aplica persoanelor condamnate carora comisia prevazuta la art. 21 le-a stabilit acest regim.

(2) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone din interiorul locului de detinere stabilite prin Regulamentul de ordine interioara al penitenciarului respectiv, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala sub supraveghere, in grupuri, in spatii din interiorul penitenciarului care raman deschise in timpul zilei.

(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis pot presta munca si desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala si in afara penitenciarului, sub supraveghere.

ART. 33

Regimul deschis

(1) Regimul deschis se aplica provizoriu persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an. Regimul deschis se aplica persoanelor condamnate carora comisia prevazuta la art. 21 le-a stabilit acest regim.

(2) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului, pot presta munca si pot desfasura activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in afara penitenciarului, fara supraveghere.

ART. 34

Stabilirea provizorie a regimului de executare a pedepselor privative de libertate si evaluarea necesitatii transferului intr-un alt penitenciar.

(1) Regimul provizoriu de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste de catre directorul penitenciarului, la primirea in penitenciar, potrivit prevederilor art.30 - 33.

(2) In termen de 10 zile de la primirea in penitenciar, directorul penitenciarului evalueaza situatia condamnatului in raport cu pedeapsa sau pedepsele ce trebuie executate, varsta si personalitatea acestuia, precum si cu distanta dintre penitenciar si familia condamnatului, apreciind, dupa consultarea prealabila a condamnatului, daca este necesar transferul intr-un alt penitenciar. Transferul se decide, in termen de 15 zile de la primirea in penitenciar, de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor.

ART. 35 Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate

(1) Comisia prevazuta la art. 21 constituita in fiecare penitenciar stabileste regimul de executare a pedepsei privative de libertate, pentru fiecare persoana condamnata, dupa ce se decide, potrivit art. 34, mentinerea in primul penitenciar. Daca se decide transferul, regimul este stabilit de catre comisia din penitenciarul in care s-a dispus transferul.

(2) Comisia stabileste regimul de executare a pedepselor privative de libertate in cel mult 20 de zile de la data dispozitiei prin care se decide mentinerea in primul penitenciar sau, dupa caz, de la data transferului.

(3) Criteriile de stabilire a regimului de executare a pedepsei sunt urmatoarele:

a) varsta si starea de sanatate condamnatului;

b) durata pedepsei privative de libertate;

c) conduita persoanei condamnate, pozitiva sau negativa, inclusiv in perioadele de detentie anterioare;

d) gradul de risc pe care il prezinta persoana condamnata pentru comunitate in cazul unei eventuale evadari, precum si pentru siguranta altor condamnati, a locului de detinere sau a personalului locului de detinere, a persoanelor care o viziteaza ori pentru sine;

e) abilitatile necesare includerii in diferite programe de educatie si interventie psihosociala;

f) disponibilitatea de a presta munca si de a urma cursuri de calificare.

(4) La stabilirea regimului de executare se tine seama si de imprejurarea ca pedeapsa se executa ca urmare a revocarii de catre instanta a liberarii conditionate conform art. 104 Cod penal.

ART. 36

Contestatia impotriva deciziei comisiei privind stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate

(1) Impotriva deciziei comisiei privind stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate formula contestatie la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data cand a luat cunostinta de regimul de executare a pedepsei stabilit.

(2) La primirea contestatiei, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate acorda termen in prima sedinta de judecata, dintre sedintele prevazute la art.11, ce urmeaza depunerii contestatiei, incunostinteaza despre acest termen persoana condamnata si ii pune in vedere sa isi angajeze un avocat, in caz contrar urmand a fi desemnat un avocat din oficiu. De asemenea, judecatorul instiinteaza administratia penitenciarului pentru a asigura prezenta contestatorului la sedinta de judecata.

(3) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza contestatia in cel mult 14 zile de la data primului termen de judecata si pronunta, prin hotarare, una dintre urmatoarele solutii:

a) admite, in tot sau in parte, contestatia si dispune schimbarea regimului de executare stabilit potrivit art. 35;

b) respinge contestatia, daca aceasta este nefondata, tardiva, inadmisibila;

c) ia act de retragerea contestatiei.

(4) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, care poate asculta orice alta persoana in calitate de martor in vederea aflarii adevarului.

(5) Procurorul participa la sedinta de judecata atunci cand considera necesar, iar asistenta juridica a condamnatului este obligatorie.

(6) Hotararea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate este definitiva si se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului in termen de cinci zile de la data pronuntarii acesteia.

(7) Contestatia impotriva deciziei comisiei privind stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate nu suspenda executarea.

ART. 37

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate

(1) Comisia prevazuta la art. 21 are obligatia ca, la sesizarea persoanei condamnate sau din oficiu, sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare sociala. In cazul in care comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de executare, dispune in acest sens prin decizie.

(2) Comisia este obligata sa analizeze conduita persoanei condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta o data la 12 luni, a persoanei condamnate care executa pedeapsa in regim inchis odata la 9 luni, iar a persoanei condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis odata la 6 luni.

(3) Analiza conduitei persoanei private de libertate care executa pedeapsa in regim deschis se face doar in cazul in care intervine una din situatiile prevazute la alin. (6).

(4) Cand comisia constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate cu unul mai usor, prin decizia de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia cererea sau sesizarea va putea fi reinnoita, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni, 9 luni sau 12 luni, dupa distinctiile prevazute la alin. (2).

(5) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune daca persoana condamnata a avut o buna conduita, a dovedit interes constant in cadrul programelor de recuperare si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale.

(6) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate intr-unul mai sever se poate dispune daca persoana condamnata a savarsit o abatere disciplinara grava, care o face incompatibila cu regimul in care executa pedeapsa privativa de libertate, si daca, prin conduita sa, afecteaza grav convietuirea normala in penitenciar sau siguranta acestuia.

(7) Imprejurarile prevazute in alin. (4) sau (5) sunt constatate printr-un raport care se anexeaza cererii persoanei condamnate ori sesizarii comisiei si este adus la cunostinta condamnatului sub semnatura.

(8) Cererea persoanei condamnate prin care se solicita schimbarea regimului de executare a pedepsei se poate face dupa trecerea unui termen de 6 luni, 9 luni, 12 luni, dupa distinctiile prevazute la alin. (2), de la data stabilirii la primirea in penitenciar a regimului de executare a pedepsei privative de libertate.

ART. 38

Contestatia impotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

(1) Impotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate formula contestatie la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data cand a luat cunostinta de decizie.

(2) La primirea contestatiei, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate acorda termen in prima sedinta de judecata, dintre sedintele prevazute la art.11, ce urmeaza depunerii contestatiei, incunostinteaza despre acest termen persoana condamnata si ii pune in vedere sa isi angajeze un avocat, in caz contrar urmand a fi desemnat un avocat din oficiu. De asemenea, judecatorul instiinteaza administratia penitenciarului pentru a asigura prezenta contestatorului la sedinta de judecata.

(3) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate dispune prin hotarare, in cel mult 14 zile de la data primului termen de judecata, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate, sau, dupa caz, respinge contestatia ca nefondata, tardiva, inadmisibila ori ia act de retragerea contestatiei.

(4) Cand judecatorul de supraveghere a privarii de libertate constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate cu unul mai usor, prin hotararea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia cererea sau sesizarea va putea fi reinnoita, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni, 9 luni sau 12 luni, dupa distinctiile prevazute la art. 37 alin. (2).

(5) Dispozitiile art. 36 alin (4), (5), (6) si (7) se aplica in mod corespunzator.

ART. 39

Individualizarea administrativa a regimului de executare a pedepselor privative de libertate

(1) Comisia prevazuta la art. 21 stabileste odata cu regimul de executare a pedepsei si individualizarea administrativa a acestuia, in functie de conduita, personalitatea, varsta, starea de sanatate si posibilitatile de reintegrare sociala ale persoanei condamnate.

(2) Persoana condamnata este inclusa, tinand seama de criteriile prevazute in alin. (1), in programe care urmaresc in principal:

a) desfasurarea de activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala;

b) instruirea scolara;

c) formarea profesionala.

d) derularea de activitati productive.

(3) Programele prevazute in alin. (2) sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probatiune, precum si a reprezentantilor societatii civile.

(4) Pentru fiecare persoana condamnata se intocmeste un plan de evaluare si interventie educativa de catre serviciul de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarului. Planul este adus la cunostinta persoanei condamnate, intocmindu-se, in acest sens, un proces-verbal.

(5) Persoana condamnata este instiintata cu privire la cazurile si conditiile prevazute de lege privind schimbarea regimului de executare a pedepselor, precum si cu privire la conditiile prevazute de lege privind liberarea conditionata.

ART. 40

Individualizarea administrativa a regimului de executare a pedepselor privative de libertate in cazul tinerilor sau al persoanelor internate

(1) Tinerii aflati in executarea unei pedepse privative de libertate sunt inclusi, pe durata executarii pedepsei, in programe speciale de consiliere si asistenta, in functie de varsta si de personalitatea fiecaruia. In sensul prezentei legi, se considera tineri persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 21 de ani.

(2) Programele speciale prevazute in alin. (1) sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.

(3) Dispozitiile art. 52 alin.(1) se aplica in mod corespunzator in cazul persoanelor condamnate prevazute in alin. (1).

(4) Persoanelor private de libertate internate in penitenciare spital sau infirmerii li se stabilesc regimuri adaptate nevoilor de tratament medical, potrivit normelor medicale. Masurile de siguranta si supraveghere care se aplica acestor persoane se dispun astfel incat sa nu impiedice desfasurarea programelor terapeutice.

Capitolul III

Conditiile de detentie

ART. 41

Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate.

(1) Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate se face pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa ce li se stabileste identitatea.

(2) Persoanele condamnate sunt primite cu dosarele individuale intocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate.

(3) Primirea persoanelor condamnate se face in spatii special amenajate, femeile fiind separate de barbati si adultii de tineri.

(4) Imediat dupa primirea in penitenciar, persoana condamnata are dreptul de a incunostinta personal sau de a solicita administratiei locului de detinere sa incunostinteze un membru al familiei sale ori o alta persoana desemnata de aceasta despre arestare si despre locul unde este detinuta.

(5) Daca persoana condamnata nu este cetatean roman, aceasta are si dreptul de a incunostinta sau de a solicita incunostintarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare, daca nu doreste sa beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine, ori a reprezentantei organizatiei internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afla sub protectia unei astfel de organizatii.

(6) Comunicarile prevazute in alin. (4) si (5) se fac in scris sau telefonic, iar efectuarea acestora se consemneaza intr-un proces-verbal.

(7) Masurile ce se dispun cu precadere la primirea in penitenciar sunt:

a) intocmirea unui inventar al bunurilor persoanelor condamnate;

b) efectuarea unui control medical amanuntit al persoanelor condamnate ce va fi consemnat in dosarul medical;

c) stabilirea provizorie a regimului de executare a pedepsei;

d) informarea persoanelor condamnate cu privire la regulamentul penitenciarului, conditiile de stabilire a regimului de executare a pedepselor, precum si a conditiilor privind liberarea conditionata.

(8) In cazul in care persoana condamnata nu intelege sau nu vorbeste limba romana, administratia penitenciarului dispune masurile necesare aducerii la cunostinta a informatiilor necesare intr-o limba pe care persoana condamnata o cunoaste sau o intelege, prin intermediul unui interpret autorizat. Dispozitiile din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator.

(9) In cazul in care persoana condamnata prezinta handicap administratia penitenciarului dispune masurile necesare executarii de catre aceasta a pedepsei in conditii care sa respecte demnitatea umana.

Art. 42

Punerea in libertate

(1) Punerea in libertate se dispune, de indata, la expirarea duratei pedepsei inchisorii, la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus liberarea conditionata, precum si la orice alta data hotarata de organele judiciare competente in situatiile anume prevazute de lege, cu precizarea in registrul de evidenta a datei si orei de iesire din penitenciar. Administratia penitenciarului comunica punerea in libertate organului judiciar care a dispus masura si, daca este cazul, celui care controleaza executarea masurilor de supraveghere si obligatiilor dispuse potrivit Codului penal.

(2) La punerea in libertate, persoana condamnata este examinata medical, rezultatul examenului inscriindu-se in dosarul medical al persoanei condamnate si i se restituie bunurile inventariate conform art.41 alin. (7) lit. a).

(3) In situatia in care persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate nu dispun de mijloace banesti la punerea in libertate si au domiciliul sau resedinta in Romania, Administratia Nationala a Penitenciarelor va asigura acestora contravaloarea transportului pana la domiciliu sau resedinta, la nivelul tarifelor practicate de Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane.

ART. 43

Transferarea persoanelor condamnate

(1) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, ca urmare a schimbarii regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive intemeiate, se dispune, la propunerea comisiei prevazute la art. 21, dupa consultarea prealabila a condamnatului, sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei, de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor.

(2) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, daca este necesara activitatii unui organ judiciar sau unei institutii medico-legale, se dispune, la solicitarea organului judiciar sau a institutiei medico-legale, de catre directorul penitenciarului in care se afla persoana condamnata, iar in cazul persoanelor condamnate solicitate de mai multe organe judiciare sau institutii medico-legale in aceeasi perioada de timp, transferarea temporara se dispune de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor.

(3) Dispozitiile art. 41 alin. (4), (5) si (6) se aplica in mod corespunzator.

(4) Este interzisa transferarea in penitenciare, pentru o perioada mai mare de 10 zile, a minorilor care executa masura educativa a internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie. In acest caz minorul executa masura educativa a internarii conform regimului de executare pe care il avea in centrul educativ sau in centrul de detentie.

(5) In cazul in care se decide transferarea persoanei aflate in executarea unei pedepse intr-un alt penitenciar sau intr-un centru de retinere si arestare preventiva sau de arestare preventiva, solutionarea contestatiilor prevazute de art. 9 alin. (6) lit. b) si c) formulate de persoana ce urmeaza a fi transferata pana la data dispozitiei de transfer se face, de urgenta, de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul de la care s-a dispus transferul, inainte de realizarea efectiva a transferului.

ART.44

Transportarea persoanelor condamnate

(1)Transportarea persoanelor condamnate se realizeaza cu respectarea cerintelor de ventilatie si lumina, precum si a celor privind siguranta autovehiculelor, in conditii care sa respecte demnitatea umana.

(2)Cheltuielile de transport sunt suportate de administratia penitenciarului sau de autoritatea care organizeaza si raspunde pentru transportarea persoanelor arestate preventiv.

ART. 45

Modul de executare a pedepselor privative de libertate de catre femei si de catre tineri

(1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate executa pedeapsa separat de condamnatii barbati.

(2) Tinerii condamnati la pedepse privative de libertate executa pedeapsa separat de ceilalti condamnati sau in locuri de detinere speciale.

ART. 46

Cazarea persoanelor condamnate

(1) Persoanele condamnate sunt cazate individual sau in comun.

(2) Camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor condamnate trebuie sa dispuna de iluminat natural si de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial corespunzator.

(3) Fiecarei persoane condamnate i se pune la dispozitie un pat.

(4) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

ART. 47

Tinuta persoanelor condamnate

(1) Persoanele condamnate poarta tinuta civila personala, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate.

(2) In cazul in care persoanele condamnate nu dispun de tinuta civila personala si nici de mijloace financiare, aceasta se asigura gratuit de catre administratia penitenciarului.

ART. 48

Alimentatia persoanelor condamnate

(1) Administratia fiecarui penitenciar asigura conditii adecvate si personalul necesar pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei potrivit normelor de igiena a alimentatiei, in functie de varsta, starea de sanatate, natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase asumate de catre persoana privata de libertate printr-o declaratie pe proprie raspundere.

(2) Normele minime obligatorii de hrana se stabilesc, dupa consultarea unor specialisti in nutritie, prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

(3) Apa potabila se va pune permanent la dispozitia persoanelor condamnate, de catre administratia penitenciarului.

(4) Este permisa achizitionarea unor produse alimentare si de consum, in limitele si conditiile stabilite prin ordin al ministerului justitiei si libertatilor cetatenesti.

(5) Preturile produselor comercializate in incinta penitenciarelor vor fi controlate de autoritatile competente, limita maxima a acestora neputand depasi pe cea a preturilor practicate in localitatea in care se afla penitenciarul.

ART. 49

Refuzul de hrana

(1) In situatia in care o persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate refuza sa primeasca hrana, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, la sesizarea directorului penitenciarului, are obligatia sa asculte de indata persoana condamnata si sa ii solicite o declaratie scrisa pentru a cunoaste motivele care au determinat luarea acestei hotarari. Daca persoana condamnata refuza sa dea declaratie, aceasta se consemneaza intr-un proces-verbal intocmit de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.

(2) Dupa ascultarea persoanei condamnate, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate dispune masurile legale care se impun, prin dispozitie cu caracter obligatoriu.

(3) Directorul penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata care refuza sa primeasca hrana sa fie tinuta sub supravegherea atenta a personalului medical, care ii asigura asistenta medicala corespunzatoare astfel incat viata acesteia sa nu fie pusa in pericol. In cazul in care personalul medical considera necesar, condamnatul aflat in refuz de hrana poate fi transferat in infirmeria penitenciarului.

(4) La intrarea in refuz de hrana, persoana condamnata este instiintata cu privire la alternativele terapeutice existente in cazul sau si este avertizata cu privire la riscurile asociate mentinerii refuzului de hrana.

(5) In cazul in care persoana condamnata aflata in refuz de hrana nu intelege sau nu se poate exprima in limba romana, directorul penitenciarului dispune de urgenta masurile ce se impun pentru asigurarea unui interpret autorizat. In cazul in care persoana este cetatean strain sunt anuntate, de urgenta, organele consulare ale statului al carui cetatean este.

(6) In cazul in care medicul constata ca viata condamnatului este pusa in pericol, sau ca persoana condamnata aflata in refuz de hrana sufera de tulburari psihice anunta de indata directorul penitenciarului in vederea transferarii persoanei intr-o unitate spitaliceasca penitenciar, sau dupa caz intr-o unitate spitaliceasca din reteaua Ministerului Sanatatii.

(7) Iesirea din refuzul de hrana se consemneaza intr-o declaratie scrisa si semnata de persoana condamnata, data in prezenta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.

(8) Perioada in care persoana condamnata s-a aflat in refuz de hrana este inscrisa in dosarul medical.

ART. 50

Imobilizarea persoanelor condamnate

(1) Persoanele condamnate pot fi temporar imobilizate, cu mijloacele din dotare, pentru a preveni un pericol real si concret in cazurile prevazute la art.25 alin.(2).

(2) Folosirea mijloacelor de constrangere trebuie sa fie proportionala cu starea de pericol, sa se aplice numai pe perioada necesara, doar atunci cand nu exista o alta modalitate de inlaturare a pericolului si sa nu aiba niciodata caracterul unei sanctiuni.

(3) Utilizarea mijloacelor de constrangere trebuie autorizata in prealabil de catre directorul penitenciarului, cu exceptia cazurilor in care urgenta nu permite acest lucru, situatie care este de indata adusa la cunostinta directorului.

(4) Utilizarea si incetarea utilizarii oricarui mijloc de constrangere se comunica de indata personalului medical al penitenciarului si judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, cu aratarea detaliata a faptelor care le-au determinat, a duratei utilizarii masurii, a naturii echipamentului utilizat si a eventualelor leziuni produse ca urmare a folosirii echipamentului.

(5) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate dispune incetarea utilizarii mijloacelor de constrangere prin dispozitie cu caracter obligatoriu.

Capitolul IV

Drepturile si obligatiile persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate

ART. 51

Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate

(1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile prevazute de Constitutie si lege.

(2) Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate prevazute in prezenta lege, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face contestatie la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data cand au luat cunostinta de masura luata.

(3) La primirea contestatiei, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate acorda termen in prima sedinta de judecata, dintre sedintele prevazute la art. 11, ce urmeaza depunerii contestatiei, incunostinteaza despre acest termen persoana condamnata si ii pune in vedere sa isi angajeze un avocat, in caz contrar urmand a fi desemnat un avocat din oficiu. De asemenea, judecatorul instiinteaza administratia penitenciarului pentru a asigura prezenta contestatorului la sedinta de judecata.

(4) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, solutionand contestatia, pronunta prin hotarare una dintre urmatoarele solutii:

a) admite contestatia, in tot sau in parte, si dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de catre administratia penitenciarului;

b) respinge contestatia, daca aceasta este nefondata, tardiva, inadmisibila;

c) ia act de retragerea contestatiei.

(5) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, care poate asculta oricare alta persoana in calitate de martor, in vederea aflarii adevarului.

(6) Contestatia impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor luate de catre administratia penitenciarului nu suspenda executarea.

(7) Dispozitiile art. 36 alin. (5) si (6) se aplica in mod corespunzator.

ART. 52

Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate

(1) Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate este asigurata de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.

(2) Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniul protectiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, cu acordul directorului unitatii.

(3) Intrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale prevazute in alin. (2) si persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate se desfasoara in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

ART. 53

Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase

(1) Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate nu pot fi ingradite.

(2) Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credintelor religioase, fara a aduce atingere libertatii credintelor religioase a celorlalte persoane condamnate.

(3) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamant, la servicii sau intruniri religioase organizate in penitenciare, pot primi vizite ale reprezentantilor cultului respectiv si pot procura si detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.

ART. 54

Dreptul la informatie

(1) Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate de a avea acces la informatiile de interes public nu poate fi ingradit.

(2) Accesul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile legii.

(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind liberul acces la informatiile de interes public pentru persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate.

(4) Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate la informatii de interes public se realizeaza si prin publicatii, emisiuni radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate de catre administratia penitenciarului.

ART. 55

Dreptul la consultarea documentelor de interes personal

(1) Persoana condamnata sau oricare alta persoana, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, inclusiv la dosarul medical si la rapoartele de incident si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.

(2) Consultarea documentelor prevazute in alin. (1) se face in prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.

(3) Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de catre persoana condamnata in cazul in care aceasta dispune de mijloace banesti.

(4) Sunt considerate persoane care dispun de mijloace banesti persoanele care, la data solicitarii sau cu 15 zile inainte de data solicitarii dispun de sume de bani evidentiate in fisa contabila nominala prevazuta la art. 64 alin. (4).

ART. 56

Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele privind executarea pedepselor privative de libertate

(1) Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele emise in temeiul legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in limba romana sau in limba pe care o inteleg, imediat dupa primirea in penitenciar.

(2) Textele prevederilor legale la care se face referire in alin. (1) se pun la dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in penitenciare, in locuri accesibile.

(3) In cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au deficiente de comunicare, punerea la dispozitie a prevederilor legale la care se face referire in alin. (1) se realizeaza prin folosirea unor modalitati care sa permita intelegerea acestora.

(4) Aducerea la indeplinire a dispozitiilor alin. (1) - (3) se consemneaza intr-un proces-verbal.

ART.57

Asigurarea exercitarii dreptului la asistenta juridica

(1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate beneficiaza de spatiul si facilitatile necesare consultarii avocatului.

(2) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot consulta avocati alesi si remunerati de acestea, in orice problema de drept.

(3) Consultarea cu avocatul, ales sau din oficiu, se face cu respectarea confidentialitatii, cu supraveghere vizuala.

ART. 58

Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta

(1) Dreptul de petitionare al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

(2) Petitiile si raspunsurile la acestea au caracter confidential si nu pot fi deschise sau retinute. Controlul de specialitate al bunurilor si obiectelor suspecte se face, in cazul petitiilor, in prezenta condamnatului, intocmindu-se despre aceasta un proces-verbal.

(3) In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale.

(4) Dreptul la corespondenta al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

(5) Corespondenta are caracter confidential si nu poate fi deschisa sau retinuta decat in limitele si in conditiile prevazute de lege.

(6) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fara a fi citita, in prezenta persoanei condamnate.

(7) Corespondenta poate fi deschisa si retinuta daca exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana aflata in executarea pedepsei privative de libertate este instiintata in scris, de indata, cu privire la luarea acestor masuri. Deschiderea si retinerea corespondentei, in acest caz, se poate face numai pe baza dispozitiilor emise de catre judecator, prevederile art.145 Cod procedura penala aplicandu-se in mod corespunzator.

(8) Dispozitiile alin. (6) nu se aplica in cazul corespondentei cu aparatorul, cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului, precum si cu instantele sau organizatiile internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania.

(9) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi si expedia scrisori in limba materna, cu respectarea prevederilor alin. (4) - (8).

ART. 59

Masuri pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta

(1) Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitie persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii postale in interiorul penitenciarului.

(2) Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului de servicii postale, caruia i se asigura accesul in interiorul penitenciarului.

(3) Personalul furnizorului de servicii postale este insotit in interiorul penitenciarului de o persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.

(4) Raspunsul la petitii si corespondenta adresata persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate se predau de indata destinatarului, sub semnatura.

(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta sunt suportate, de regula, de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate. In cazul in care aceste persoane nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare prin cereri si sesizari adresate organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania si cele pentru exercitarea dreptului la corespondenta cu familia, aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate de catre administratia penitenciarului.

(6) Sunt considerate persoane care nu dispun de mijloace banesti persoanele care, la data solicitarii sau cu 15 zile inainte de data solicitarii nu dispun de sume de bani evidentiate in fisa contabila nominala prevazuta la art. 64 alin. (4).

ART. 60

Dreptul la convorbiri telefonice

(1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate in penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidential si se efectueaza sub supraveghere vizuala.

(2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile necesare pentru instalarea de telefoane publice in interiorul penitenciarului.

(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate.

(4) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot efectua convorbiri telefonice in limba materna, cu respectarea prevederilor alin. (1) - (3).

ART. 61

Dreptul la plimbare zilnica

Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic, atunci cand conditiile climaterice permit, plimbarea in aer liber timp de minimum o ora, daca executa pedeapsa in regim de maxima siguranta, minimum doua ore, daca executa pedeapsa in regim inchis si minimum trei ore daca executa pedeapsa in regim semideschis sau deschis. Daca conditiile climaterice nu permit plimbarea in aer liber, aceasta se asigura intr-un alt spatiu corespunzator.

ART.62

Dreptul de a primi vizite si dreptul de a fi informat cu privire la situatiile familiale deosebite

(1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi vizite, in spatii special amenajate, sub supravegherea vizuala a personalului administratiei penitenciarului.

(2) Persoanele aflate in vizita sunt supuse controlului specific.

(3) Durata si periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

(4) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizite ale aparatorului.

(5) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot comunica in limba materna atat intre ele, cat si cu persoanele care le viziteaza.

(6) Persoanele condamnate vor fi informate cu privire la boala grava sau decesul sotului/sotiei, unei rude apropiate, sau a unei persoane de care sunt legate prin puternice legaturi afective in cel mai scurt timp de la luarea la cunostinta de catre administratia penitenciarului de evenimentul produs.

Art. 63

Vizita intima

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot beneficia de vizita intima, in conditiile prevazute de Regulamentul de aplicare a prezentei legi.

ART. 64

Dreptul de a primi si cumpara bunuri

(1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi.

(2) Numarul si greutatea pachetelor, categoriile de bunuri care pot fi primite, cumparate, pastrate si folosite de catre persoanele private de libertate precum si procedura de primire, pastrare si folosire se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

(3) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi sume de bani, care se consemneaza in fisa contabila nominala ce se intocmeste la intrarea in penitenciar.

(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestata, sumele primite de la persoane fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra lor la primirea in penitenciar sunt evidentiate in fisa contabila nominala a persoanelor private de libertate si pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la convorbiri telefonice, pentru fotocopierea documentelor de interes personal, pentru efectuarea examenului medical prevazut in art. 65 alin. (9) si (11), pentru cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului si pentru plata transportului pana la domiciliu, la punerea in libertate.

(5) Bunurile a caror detinere este interzisa si sumele de bani gasite asupra persoanelor private de libertate, cu prilejul perchezitiilor, se confisca. Bunurile confiscate se valorifica sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se fac venit la bugetul penitenciarului sau centrului pentru imbunatatirea conditiilor de detentie.

(6) Procedura de valorificare si de distrugere a bunurilor confiscate se stabileste prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

ART. 65

Dreptul la asistenta medicala, examenul medical si asistenta medico-legala

(1) Dreptul la asistenta medicala al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

(2) Asistenta medicala in penitenciare se asigura, ori de cate ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, in mod gratuit, potrivit legii.

(3) La intrarea in penitenciar, persoana condamnata primeste informatii cu privire la asistenta medicala disponibila, in special cea de urgenta, precum si informatii privind asistenta specifica disponibila in cazul consumului de droguri.

(4) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate beneficiaza in mod gratuit de tratament medical si de medicamente.

(5) Examenul medical al persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeaza la primirea in penitenciare, la punerea in libertate si in timpul executarii pedepsei, in mod periodic.

(6) Examenul medical in timpul executarii pedepsei se realizeaza dupa obtinerea in prealabil a consimtamantului in cunostinta de cauza al persoanei condamnate.

(7) Examenul medical se efectueaza cu respectarea confidentialitatii si intimitatii, cu exceptia cazurilor in care medicul solicita supraveghere suplimentara, pentru motive de siguranta si de mentinere a ordinii si disciplinei.

(8) Medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a instiinta directorul penitenciarului si judecatorul de supraveghere a privarii de libertate precum si de a sesiza procurorul in cazul in care constata ca persoana condamnata a fost supusa la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum si obligatia de a consemna in dosarul medical cele constatate si declaratiile persoanei condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune declarata de persoana condamnata.

(9) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate are dreptul de a cere sa fie examinata, la locul de detinere, de un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de persoana condamnata. Constatarile medicului din afara sistemului penitenciar se consemneaza in dosarul medical al persoanei condamnate.

(10) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut in alin. (9) se suporta de catre solicitant.

(11) Persoanele private de libertate pot beneficia, contra cost, de orice serviciu medical care nu este asigurat gratuit, potrivit legii.

(12) Asistenta medicala se asigura persoanelor private de libertate in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a legii.

(13) Persoana condamnata poate solicita constatarea medico-legala a leziunilor traumatice.

(14) Examinarea medico-legala se realizeaza la sediul institutiei medico-legale teritoriale, contra cost, in conformitate cu prevederile legale. Actele intocmite in urma examinarii medico-legale vor fi atasate dosarului medical al persoanei condamnate.

(15) In cazul in care, pe durata executarii detentiunii pe viata sau a inchisorii se constata, pe baza actelor medicale, ca persoana condamnata sufera de o boala ce nu poate fi tratata in reteaua medicala a Administratiei Nationale a Penitenciarelor directorul locului de detinere, la recomandarea medicului de unitate, asigura efectuarea tratamentului sub paza permanenta pe durata strict necesara tratarii bolii. In cazul in care starea de sanatate a persoanei condamnate se amelioreaza, medicul curant din reteaua sanitara a Ministerului Sanatatii, care are in ingrijire pacientul si medicul locului de detinere intocmesc un referat medical in care se precizeaza ca aceasta poate fi externata, iar supravegherea medicala poate fi continuata in reteaua sanitara a Administratie Nationale a Penitenciarelor.

ART. 66

Asistenta medicala in cazuri speciale

(1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate, care sunt insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si postnatala, luandu-se masuri pentru ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului. Administratia penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la varsta de un an.

(2) La implinirea varstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat in ingrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.

(3) In cazul in care copilul nu poate fi dat in ingrijirea familiei sau persoanei indicate de mama, acesta poate fi incredintat pe toata durata de detentie a mamei, cu acordul acesteia, unei institutii specializate, cu instiintarea autoritatilor competente pentru protectia copilului.

(4)Persoanele aflate in faza terminala a unei boli vor fi transferate intr-un penitenciar-spital. In cazul in care persoana condamnata nu poate formula cerere de intrerupere a executarii pedepsei, directorul penitenciarului spital ia masuri pentru sesizarea persoanelor aratate in art. 583 alin. (3) din Codul de procedura penala., in vederea formularii unei cereri de intrerupere a executarii pedepsei.

ART. 67

Dreptul la asistenta diplomatica

(1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, care au alta cetatenie decat cea romana, au dreptul de a se adresa reprezentantelor diplomatice sau consulare in Romania ale statului ai carui cetateni sunt si de a fi vizitati de functionarii acestor reprezentante diplomatice sau consulare, in conditii de confidentialitate.

(2) Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile prevazute in alin. (1) pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor condamnate.

(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, cu statut de refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular in Romania, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea interna sau internationala competenta si pot fi vizitati de reprezentantii acesteia, in conditii de confidentialitate.

(4) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, care au alta cetatenie decat cea romana vor fi informate, la intrarea in penitenciar, cu privire la posibilitatea solicitarii executarii pedepsei intr-un alt stat.

(5) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, care nu au cetatenie sau au alta cetatenie decat cea romana, au dreptul sa solicite acordarea unei forme de protectie in Romania, in conditiile legii. Cererile de azil depuse de aceste persoane se transmit de indata Oficiului Roman pentru Imigrari de catre administratia penitenciarului, care va asigura accesul autoritatilor competente in domeniul azilului pentru efectuarea formalitatilor prevazute de Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile ulterioare.

ART. 68

Dreptul la incheierea unei casatorii

(1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul la incheierea unei casatorii in penitenciar, in conditiile legii.

(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a asigura conditiile necesare incheierii casatoriei.

(3) Dupa incheierea casatoriei sotii pot ramane in penitenciar, intr-o camera separata, timp de 48 de ore, cu acordul directorului penitenciarului.

(4) In certificatul de casatorie, la locul incheierii casatoriei se inscrie localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul.

(5) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sau deschis pot incheia casatoria in localitatea in care domiciliaza sau in localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul, cu acordul directorului penitenciarului, si pot primi in acest scop o invoire de iesire din penitenciar de pana la 5 zile.

ART.69

Dreptul de a vota

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate isi pot exercita dreptul de a vota, daca acesta nu a fost interzis prin hotararea de condamnare. Administratia penitenciarului trebuie sa puna la dispozitie conditiile necesare exercitarii dreptului la vot, potrivit legii.

ART. 70

Obligatiile persoanelor condamnate

(1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au urmatoarele obligatii:

a) sa respecte prevederile prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a dispozitiilor acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea lor la dispozitie potrivit art.56;

b) sa respecte regulile de igiena colectiva si individuala;

c) sa se supuna perchezitiei corporale ori de cate ori aceasta masura este necesara, in conditiile prevazute in regulamentul de aplicare a legii;

d) sa intretina in mod corespunzator bunurile incredintate de administratia penitenciarului si bunurile din dotarea unitatilor unde presteaza munca.

(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate trebuie sa prezinte o conduita corecta fata de colegii de detentie si o atitudine de respect fata de personalul penitenciarului.

(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate raspund civil, material, disciplinar sau penal, dupa caz, pentru faptele savarsite in timpul executarii pedepselor privative de libertate, potrivit legii.

ART. 71

Reguli privind perchezitia corporala si examinarea fizica

(1)Pentru siguranta penitenciarelor se pot efectua la locul de detentie perchezitii corporale si examinari fizice, interne sau externe.

(2)Perchezitia corporala si examinarea fizica externa se efectueaza in cazurile si conditiile prevazute de Regulament.

(3) Examinarea fizica interna se poate face doar in cazurile prevazute de art. 189 din Codul de procedura penala.

(4) Perchezitia si examinarea fizica se efectueaza cu respectarea demnitatii umane, a vietii intime si in indeplinirea unui scop legitim, de catre persoane de acelasi sex cu persoana controlata, in prezenta unei singure persoane sau, in cazuri exceptionale, in prezenta unui numar limitat de persoane. Examinarea fizica a persoanelor private de libertate poate fi realizata numai de catre cadre medicale.

(5) Sunt interzise perchezitiile corporale colective.

(6) Despre efectuarea perchezitiei corporale si a examinarii fizice se intocmeste un proces - verbal.

Capitolul V

Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

ART. 72

Dispozitii generale privind munca prestata

(1) Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate constituie principalul mijloc de reintegrare sociala si este remunerata, cu exceptia activitatilor cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului, a celor desfasurate in caz de calamitate si a celor desfasurate in interesul comunitatii pe baza de voluntariat.

(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o munca in raport cu calificarea si aptitudinile lor, precum si activitati necalificate.

(3) Persoanele condamnate care au implinit varsta de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei pot presta o munca numai la cererea acestora.

(4) Folosirea la munca a fiecarei persoane condamnate se face numai cu avizul medicului penitenciarului.

(5) Dispozitiile legale referitoare la protectia muncii se aplica in mod corespunzator.

(6) Persoana condamnata care, in timpul executarii pedepsei, a devenit incapabila de munca in urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiaza de pensie de invaliditate, in conditiile legii.

(7) Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atesta insusirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesionala in cursul executarii pedepsei sunt recunoscute, in conditiile legii, de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei sociale sau de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(8) Este asimilata muncii neremunerate prestate de persoanele condamnate participarea acestora la activitati de instruire scolara si formare profesionala.

(9) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot realiza lucrari in cadrul atelierelor de terapie ocupationala, pe care le pot comercializa.

(10) Administratia Nationala a Penitenciarelor dispune masurile necesare punerii la dispozitia persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate de oportunitati de munca, fie in regim public, fie in parteneriat public-privat, in interiorul sau exteriorul penitenciarelor.

ART. 73

Durata muncii prestate

(1) Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi si nu mai mult de 40 de ore pe saptamana.

(2) Pentru persoanele prevazute in art.74 alin. (3), durata zilei de munca nu poate depasi 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana. Tinerii condamnati la pedepse privative de libertate nu pot presta munca in program de 10 ore pe zi sau in timpul noptii.

(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca in program de 10 ore pe zi si nu mai mult de 50 de ore pe saptamana, acordandu-li-se drepturile banesti cuvenite pentru acest program de munca.

(4) Munca in timpul noptii poate fi prestata cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte si 35 de ore pe saptamana.

(5) Persoanele condamnate beneficiaza de cel putin o zi pe saptamana pentru odihna.

ART. 74

Regimul de prestare a muncii

(1) Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate in penitenciare se realizeaza:

a) in regim de prestari de servicii pentru operatorii economici, persoane fizice sau persoane juridice, in interiorul ori exteriorul penitenciarului;

b) in regie proprie;

c) in interesul penitenciarului, pentru activitati cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului;

d) in caz de calamitate;

e) in interesul comunitatii, pe baza de voluntariat.

(2) Administratia penitenciarului poate incheia contracte de prestari de servicii cu operatori economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesati in folosirea la munca a persoanelor condamnate.

(3) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt insarcinate, cele care au nascut in perioada detentiei si au in ingrijire copii in varsta de pana la un an, nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare, periculoase ori care prezinta un grad de risc pentru sanatatea sau integritatea acestora.

ART. 75

Plata muncii prestate

(1) Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestata nu constituie venituri salariale si se impoziteaza potrivit prevederilor legale care reglementeaza impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.

(2) Veniturile realizate nu pot fi mai mici decat salariul minim pe economie, in raport cu programul de munca.

ART. 76

Repartizarea veniturilor

(1) Veniturile prevazute in art. 75 se incaseaza de catre administratia penitenciarului in care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate si se repartizeaza dupa cum urmeaza:

a) 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, urmand sa fie incasat in momentul punerii in libertate;

b) 70% din venit revin administratiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.

(2) In cazul in care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pana la data primirii in penitenciar, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (1) lit. a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile potrivit conditiilor prevazute in Regulament.

(3) Dupa plata despagubirilor civile, cota prevazuta la alin. (2) se utilizeaza pentru plata amenzilor judiciare, pentru plata cheltuielilor judiciare la care condamnatul a fost obligat prin hotararea de condamnare, a cheltuielilor judiciare la care a fost obligat ca urmare a exercitarii cailor ordinare sau extraordinare de atac precum si pentru plata cheltuielilor judiciare la care condamnatul este obligat ca urmare a respingerii contestatiilor prevazute de prezenta lege, ori ca urmare a judecarii oricaror cereri formulate in cursul executarii pedepsei.

ART. 77

Recuperarea pagubelor

(1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate raspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detentie, la locul de munca sau in alte locuri unde au acces.

(2) Prejudiciul cauzat la locul de detentie se repara pe baza ordinului de imputare emis de catre directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.

(3) Impotriva ordinului de imputare persoana condamnata poate face contestatie in termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecatoria in circumscriptia careia este situat penitenciarul.

(4) Persoanele condamnate nu raspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor incredintate spre folosinta sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.

Capitolul VI

Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, instruirea scolara si formarea profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate

ART. 78

Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala

(1) Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala se organizeaza in fiecare penitenciar si au ca scop reintegrarea sociala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.

(2) In fiecare penitenciar functioneaza o biblioteca. Fondul de carte este asigurat de Administratia Nationala a Penitenciarelor, din venituri proprii, sponsorizari si donatii.

(3)Strategia de dezvoltare a serviciilor de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor si conditiile privind organizarea si desfasurarea activitatilor prevazute la alin. (1) se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

ART. 79

Instruirea scolara

(1) In penitenciare se organizeaza cursuri de scolarizare pentru ciclul primar, gimnazial, profesional si liceal.

(2) Cursurile de scolarizare preuniversitare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii impreuna cu Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, cu personal didactic salarizat potrivit legii, de la bugetul consiliului judetean in a carui raza teritoriala este situat penitenciarul.

(3) Actele de studii pentru nivelul de invatamant preuniversitar vor fi eliberate de catre unitatile de invatamant, pe langa care au fost organizate cursurile de scolarizare din penitenciare, fara a se face mentiuni cu privire la absolvirea cursurilor in stare de detinere.

(4) In penitenciare se pot organiza cursuri de scolarizare universitara. Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot urma totodata cursuri de invatamant universitar la distanta sau in forma frecventa redusa, in conditiile prevazute de regulamentul la prezenta lege.

(5) Cheltuielile legate de instruirea scolara preuniversitara sunt suportate, potrivit legii, de la bugetul consiliului judetean in a carui raza este situat penitenciarul si de Administratia Nationala a Penitenciarelor, iar in cazul cursurilor de invatamant universitar, de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.

ART. 80

Formarea profesionala

(1) Formarea profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeaza, in functie de optiunile si aptitudinile lor, prin programe de formare profesionala a adultilor, stabilite de administratia penitenciarului impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau cu structurile teritoriale ale acesteia, precum si cu alti furnizori autorizati, organizate in conditiile legii. In certificatul de absolvire nu se fac mentiuni cu privire la desfasurarea cursurilor in stare de detinere.

(2) Cursurile se organizeaza la unitatile care functioneaza in cadrul penitenciarelor sau la unitati stabilite in acest scop prin acorduri incheiate intre administratia penitenciarului si fiecare unitate in parte.

(3) Cheltuielile legate de formarea profesionala sunt suportate de Ministerul Muncii, Familiei, si Protectiei Sociale, Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.

(4) Conditiile privind organizarea formarii profesionale vor fi stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(5) Certificatele de absolvire sau de calificare vor fi eliberate in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

ART. 81

Dispozitii speciale privind persoanele cu handicap condamnate la pedepse privative de libertate

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor dispune masuri specifice pentru protectia sanatatii fizice si psihice a persoanelor cu handicap.

(2) Persoanelor cu handicap condamnate la pedepse privative de libertate li se asigura conditii pentru participarea la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala adecvate nevoilor si personalitatii lor, precum si pentru efectuarea studiilor si dobandirea unei calificari profesionale, in functie de optiunile si aptitudinile lor.

(3) Cursurile de calificare si recalificare profesionala a persoanelor cu handicap condamnate la pedepse privative de libertate sunt stabilite de administratia penitenciarului impreuna cu Autoritatea Nationala pentru persoane cu handicap sau cu structurile teritoriale ale acesteia.

(4) Cheltuielile legate de instruirea scolara preuniversitara a persoanelor prevazute in alin. (2) sunt suportate potrivit legii din bugetul consiliului judetean in a carui raza este situat penitenciarul, iar cheltuielile legate de formarea profesionala a persoanelor prevazute in alin. (2) sunt suportate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.

Capitolul VII

Recompensele, invoirea din motive umanitare, abaterile si sanctiunile disciplinare

Sectiunea 1 Recompensele si invoirea din motive umanitare

ART. 82

Felurile recompenselor

(1) Persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au o buna conduita si au dovedit staruinta in munca sau in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, li se pot acorda urmatoarele recompense:

a) incredintarea unei responsabilitati in cadrul activitatilor prevazute in art. 78;

b) ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior;

c) suplimentarea dreptului de a primi sau cumpara bunuri;

d) suplimentarea dreptului la vizita;

e) acordarea de premii constand in materiale pentru activitati ocupationale;

f) permisiunea de iesire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;

g) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;

h) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.

(2) Recompensele sunt acordate de comisia formata din directorul penitenciarului, care exercita atributiile de presedinte al comisiei, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, in calitate de membri si un secretar.

(3) Recompensele se acorda la propunerea cadrelor care desfasoara activitati directe cu persoanele private de libertate, dupa consultarea sefului sectiei unde este detinuta persoana condamnata.

ART. 83

Permisiunea de iesire din penitenciar

(1) Permisiunea de iesire din penitenciar poate fi acordata in conditiile art. 82 in urmatoarele cazuri:

a) prezentarea persoanei condamnate in vederea ocuparii unui loc de munca dupa punerea in libertate;

b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnata;

c) mentinerea relatiilor de familie ale persoanei condamnate;

d) pregatirea reintegrarii sociale a persoanei condamnate;

(2) Permisiunea de iesire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevazute in alin. (1), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim inchis.

(3) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, pentru cazurile prevazute in alin. (1), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim semideschis.

(4) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, pentru cazurile prevazute in alin. (1), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim deschis.

(5) La iesirea din penitenciar, persoana condamnata are obligatia de a informa in scris administratia locului de detentie asupra locului unde urmeaza sa se deplaseze, itinerarul folosit, precum si asupra mijloacelor financiare de care dispune pe durata permisiunii.

(6) Timpul in care persoana condamnata s-a aflat in stare de libertate dupa termenul stabilit pentru prezentarea din permisiunea de iesire din penitenciar nu intra in durata executarii pedepsei privative de libertate.

ART. 84

Invoirea din motive umanitare

(1) Se poate acorda invoirea de iesire din penitenciar, din motive umanitare, pentru vizitarea de catre persoana condamnata a sotului/sotiei, a unei rude apropiate, a oricarei persoane de care este legat prin puternice legaturi afective care este grav bolnava, pentru participarea persoanei condamnate la inhumarea unei astfel de persoane, sau, in caz de calamitate, pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau de sprijinire a familiei.

(2)Invoirea de iesire din penitenciar, pentru cazul prevazut in alin. (1), poate fi acordata pe o durata de cel mult 5 zile oricarei persoane condamnate, indiferent de regimul de executare si de indeplinirea conditiilor prevazute la art.82 alin. (1).

(3) Invoirea se acorda prin emiterea unei dispozitii cu caracter obligatoriu de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, la cererea motivata a persoanei condamnate, cu avizul consultativ al directorului unitatii.

Sectiunea a 2-a Abaterile si sanctiunile disciplinare

ART. 85

Abateri disciplinare

(1) Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:

a) prezenta in zone interzise sau la ore nepermise in anumite zone din penitenciar ori nerespectarea orei de revenire in penitenciar;

b) tulburarea in orice mod a programului de munca, a programelor socio-educative care se deruleaza in penitenciar;

c) procurarea sau detinerea de bani, bunuri ori de alte valori, in alte conditii decat cele prevazute de lege;

d) comunicarea cu exteriorul in alte conditii decat cele prevazute de lege;

e) utilizarea in alte conditii decat cele prevazute de lege a bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;

f) nerespectarea oricarei obligatii care revine persoanei condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate, potrivit dispozitiilor prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea acestora la dispozitie potrivit art. 56, daca aceasta creeaza un pericol real pentru siguranta sau ordinea in penitenciar.

(2) Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea penala sau civila a persoanelor condamnate.

(3) Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul administratiei penitenciare are obligatia de a sesiza organele de urmarire penala. In acest caz poate fi aplicata, in mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevazute in art. 86.

ART. 86

Sanctiuni disciplinare

(1) Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:

a) avertismentul;

b) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni;

c) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;

d) izolarea pentru maximum 10 zile.

(2) Banii, bunurile sau alte valori, procurate ori detinute in alte conditii decat cele prevazute de lege, se valorifica sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se fac venit la bugetul penitenciarului sau centrului pentru imbunatatirea conditiilor de detentie.

(3) Aplicarea sanctiunilor disciplinare nu poate ingradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, dreptul la plimbarea zilnica, dreptul la asistenta diplomatica, dreptul de a vota, precum si dreptul la lumina naturala si artificiala.

(4) Sanctiunile prevazute in alin. (1) lit. b), c) si d) nu se aplica femeilor insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.

(5) Sanctiunea disciplinara prevazuta in alin. (1) lit. d) poate fi aplicata numai dupa consultarea medicului cu privire la starea de sanatate a persoanei. Medicul penitenciarului viziteaza zilnic si ori de cate ori este necesar persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara.

(6) Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise.

(7) Nu pot fi aplicate de doua ori sanctiuni pentru aceeasi abatere disciplinara.

(8) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sanctiune disciplinara.

ART. 87

Constatarea abaterilor disciplinare

(1) Abaterile disciplinare se constata de catre personalul administratiei penitenciare si se consemneaza intr-un raport de incident.

(2) Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, in termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.

(3) Nerespectarea termenului prevazut in alin. (2) atrage raspunderea disciplinara a persoanei vinovate pentru nerespectarea termenului.

ART. 88

Procedura disciplinara

(1) Procedura disciplinara se declanseaza de seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, care sesizeaza de indata comisia de disciplina.

(2) Comisia de disciplina este formata din directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, in calitate de presedinte, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, un supraveghetor ales anual de catre ceilalti supraveghetori, in calitate de membri si un secretar.

(3) Presedintele comisiei de disciplina desemneaza, in termen de 24 de ore de la sesizarea comisiei de disciplina, o persoana din cadrul personalului penitenciarului, alta decat un membru al comisiei, sa efectueze cercetarea prealabila. In termen de 5 zile, persoana desemnata prezinta comisiei de disciplina rezultatele cercetarii prealabile.

(4) Comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei alte persoane care are cunostinta despre imprejurarile in care a fost savarsita fapta, aplica prin decizie scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau, dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.

(5) Decizia comisiei de disciplina se comunica, de indata, persoanei condamnate.

(6) La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de gravitatea abaterii, de persoana condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul procedurii disciplinare.

(7) Dosarul disciplinar intocmit in cadrul fiecarei proceduri disciplinare se ataseaza dosarului individual al persoanei condamnate. Sanctiunile disciplinare aplicate se inscriu, totodata, si intr-un registru special intocmit in acest sens.

(8) In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, sesizeaza organul de urmarire penala competent.

ART. 89

Contestatia impotriva deciziei comisiei de disciplina

(1) Impotriva deciziei comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face contestatie la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la comunicarea hotararii.

(2) La primirea contestatiei, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate acorda termen in prima sedinta de judecata, dintre sedintele prevazute la art.11, ce urmeaza depunerii contestatiei, incunostinteaza despre acest termen persoana condamnata si ii pune in vedere sa isi angajeze un avocat, in caz contrar urmand a fi desemnat un avocat din oficiu. De asemenea, judecatorul instiinteaza administratia penitenciarului pentru a asigura prezenta contestatorului la sedinta de judecata.

(3) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, solutionand contestatia, pronunta prin hotarare una dintre urmatoarele solutii:

a) admite contestatia, in tot sau in parte, si dispune anularea, revocarea sau modificarea sanctiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplina din penitenciar;

b) respinge contestatia, daca aceasta este nefondata, tardiva, inadmisibila;

c) ia act de retragerea contestatiei.

(4) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, care poate asculta oricare alta persoana in calitate de martor, in vederea aflarii adevarului.

(5) Dispozitiile art. 36 alin. (5) si (6) se aplica in mod corespunzator.

(6) Contestatia formulata potrivit prevederilor alin. (1) suspenda executarea sanctiunii disciplinare.

Capitolul VIII

Liberarea conditionata

ART. 90

Conditiile de acordare a liberarii conditionate

Persoana condamnata poate fi liberata conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei, daca indeplineste conditiile prevazute in art. 100 sau, dupa caz, art. 99 Cod penal.

ART. 91

Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale

(1) Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata in conditiile prevazute in art. 73 alin. (1) si (2), se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca, in cazul condamnatilor cu varsta mai mare de 21 de ani, si 2 zile executate pentru o zi de munca, in cazul condamnatilor tineri;

b) in cazul in care se presteaza o munca neremunerata in conditiile prevazute in art. 73 alin. (1) si (2), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca, in cazul condamnatilor cu varsta mai mare de 21 de ani, si 3 zile executate pentru o zi de munca, in cazul condamnatilor tineri;

c) in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 73 alin. (3), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;

d) in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 73 alin. (4), se considera 3 zile executate pentru 2 nopti de munca;

e) in cazul participarii la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui semestru scolar si 15 zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;

f) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 30 de zile executate.

(2) Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi revocata.

ART. 92

Procedura de acordare a liberarii conditionate

(1) Liberarea conditionata se acorda potrivit procedurii prevazute in Codul de procedura penala, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea Comisiei pentru propunerea liberarii conditionate.

(2)Comisia pentru propunerea liberarii conditionate este alcatuita din judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, care este si presedintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, un consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune de pe langa tribunalul in circumscriptia caruia se afla penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigura de catre seful serviciului evidenta din penitenciarul respectiv.

(3) Comisia formuleaza propuneri tinand seama de fractiunea din pedeapsa efectiv executata si de partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate si de eforturile acesteia pentru reintegrarea sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, de responsabilitatile incredintate, de recompensele acordate, de sanctiunile disciplinare aplicate si de antecedentele sale penale. Persoana condamnata este adusa in fata comisiei in vederea formularii propunerii.

(4) Propunerea comisiei de admitere a liberarii conditionate, cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in procesul-verbal, se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere si se comunica persoanei condamnate.

(5) In cazul in care comisia constata ca persoana condamnata nu intruneste conditiile pentru a fi liberata conditionat, in procesul-verbal intocmit potrivit alin. (4) fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, comisia comunica procesul-verbal persoanei condamnate si ii aduce la cunostinta acesteia, sub semnatura, ca se poate adresa direct instantei cu cerere de liberare conditionata.

(6) Cand persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerand liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal intocmit de comisia pentru propunerea liberarii conditionate, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta.

(7) In vederea solutionarii cererii de liberare conditionata a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.

Capitolul IX

Documentele intocmite de administratia penitenciarului

ART. 93

Dosarul individual al persoanei condamnate

(1) Administratia penitenciarului completeaza pentru fiecare persoana condamnata care executa o pedeapsa privativa de libertate in penitenciar un dosar individual, la care se ataseaza dosarul prevazut in art. 41 alin. (2).

(2) Dosarul individual al persoanei condamnate cuprinde:

a) datele de stare civila si actul de identitate ale persoanei condamnate;

b) fotografii din fata si din profil;

c) copie de pe hotararea judecatoreasca de condamnare la pedeapsa privativa de libertate;

d) mandatul de executare a pedepsei;

e) anul, luna, ziua si ora la care a inceput executarea pedepsei;

f) cazierul judiciar;

g) fisa dactiloscopica;

h) documentele intocmite in urma examenelor medicale;

i) documentele din care rezulta indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 56 alin. (1) - (3);

j) documentele referitoare la masurile luate de catre administratia penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanei condamnate la pedeapsa privativa de libertate;

k) documentele referitoare la participarea persoanei condamnate la activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, la instruirea scolara si formarea profesionala a acesteia;

l) documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar si sanctiunile disciplinare aplicate in timpul executarii pedepsei privative de libertate;

m) alte documente intocmite in timpul executarii pedepsei privative de libertate care privesc regimul de executare a acesteia.

(3) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate si aparatorul acesteia au acces, in prezenta persoanei anume desemnate de directorul penitenciarului, la dosarul individual.

(4) Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor in care acesta este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate.

(5) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sunt confidentiale, potrivit legii.

ART. 94

Registrele privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

(1)Administratia fiecarui penitenciar intocmeste urmatoarele registre privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate:

a) registrul de evidenta a primirii persoanelor condamnate, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana condamnata a fost primita in penitenciar;

b) registrul de evidenta a recompenselor acordate persoanelor condamnate;

c) registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare aplicate persoanelor condamnate;

d) registrul de evidenta a liberarii conditionate a persoanelor condamnate;

e) registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor condamnate;

f) registrul de evidenta privind utilizarea mijloacelor de constrangere fizica.

(2) Administratia Nationala a Penitenciarelor adopta masurile tehnice si organizatorice necesare protejarii datelor cu caracter personal ale persoanelor private de libertate impotriva oricaror distrugeri, pierderi, modificari, dezvaluiri sau acces neautorizat.

ART. 95

Proceduri privind decesul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate

(1) In cazul decesului unei persoane aflate in executarea unei pedepse privative de libertate, medicul penitenciarului instiinteaza, de indata, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, procurorul si directorul penitenciarului. Directorul penitenciarului instiinteaza familia persoanei decedate sau o persoana apropiata acesteia si Administratia Nationala a Penitenciarelor, care sesizeaza Comisia Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti de analiza a deceselor survenite in sistemul penitenciar.

(2) Dupa decesul persoanei condamnate, sotul/sotia sau o ruda pana la gradul al IV-lea inclusiv ori o alta persoana desemnata de acestea are acces la dosarul individual, dosarul medical, rapoartele de incident, certificatul constatator al mortii si orice alt act privitor la decesul persoanei condamnate si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.

(3)Componenta, organizarea si functionarea Comisiei Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti de analiza a deceselor survenite in sistemul penitenciar se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

(4) Inhumarea persoanei decedate este efectuata de catre familie, rude sau alte persoane apropiate acesteia. In absenta lor sau in caz de refuz, inhumarea persoanei decedate se face de catre primaria din localitatea in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul.

(5) In cazul producerii decesului persoanei condamnate, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale survenite in timpul executarii pedepsei, urmasii acesteia beneficiaza de pensie de urmas, potrivit legii.

(6) Directorul penitenciarului are obligatia de instiintare a familiei persoanei private de libertate sau unei persoane apropiate acesteia si atunci cand persoana condamnata sufera o vatamare corporala grava, de o boala grava sau este transferata intr-o institutie medicala pentru tratarea unei boli psihice.

TITLUL VI

Executarea masurilor preventive privative de libertate

ART. 96

Centrele de retinere si arestare preventiva si centrele de arestare preventiva

(1) In cursul urmaririi penale, retinerea si arestarea preventiva se executa in centrele de retinere si arestare preventiva, care se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, iar in cursul judecatii arestarea preventiva se executa in sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sau in centrele de arestare preventiva de pe langa penitenciare, care se organizeaza si functioneaza in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

(2) Centrele de retinere si arestare preventiva se infiinteaza prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar centrele de arestare preventiva se infiinteaza prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

(3) Prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti se stabilesc penitenciarele in a caror circumscriptie functioneaza centrele de retinere si arestare preventiva.

(4) Prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti se stabilesc penitenciarele in a caror circumscriptie functioneaza centrele de arestare preventiva.

(4) Masurile necesare pentru siguranta centrelor de retinere si arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti, iar cele pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

ART. 97

Executarea retinerii si a arestarii preventive

(1) Retinerea se executa in temeiul ordonantei prin care s-a dispus retinerea, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.

(2) Arestarea preventiva se executa in temeiul mandatului de arestare, emis potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.

(3) Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva sau in centrele de arestare preventiva a persoanelor fata de care s-au dispus aceste masuri preventive se face pe baza ordonantei prevazute in alin. (1) sau, dupa caz, a mandatului de arestare prevazut in alin. (2), dupa ce li se stabileste identitatea.

(4) La primirea in centrele de retinere si arestare preventiva sau in centrele de arestare preventiva a persoanelor fata de care s-au dispus aceste masuri preventive, in cazul in care aceste persoane acuza rele tratamente, se efectueaza, de indata, o examinare medicala a acestora si se intocmeste un dosar medical care cuprinde:

a) declaratia persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva,

b) rezultatele examinarii medicale,

c) concluziile medicului fata de eventualele suspiciuni de rele tratamente aplicate persoanei.

Art. 98 Principii

(1) Centrele de retinere si arestare preventiva si centrele de arestare preventiva sunt obligate sa asigure exercitarea drepturilor prevazute in Codul de procedura penala.

(2) Dispozitiile din Titlul V Capitolele III - VII, referitoare la conditiile de detentie, drepturile si obligatiile persoanelor condamnate, munca, activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, recompensare, cu exceptia permisiunii de iesire din penitenciar, si sanctiuni disciplinare se aplica in mod corespunzator, in masura in care nu contravin dispozitiilor prevazute in prezentul titlu.

(3) Persoanele retinute sau arestate preventiv poarta tinuta civila personala.

(4) Persoanele arestate preventiv, la cererea lor, pot presta o munca sau pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, in interiorul centrelor de retinere si arestare preventiva sau al centrelor de arestare preventiva, cu avizul conform al judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.

Art. 99 Transferarea temporara a persoanelor condamnate in centrele de retinere si arestare preventiva

(1) Ori de cate ori o persoana aflata in executarea unei pedepse are calitatea de suspect sau inculpat intr-o alta cauza, poate fi transferata temporar intr-un centru de retinere si arestare preventiva din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor in conditiile art. 43 alin. (2), numai dupa obtinerea avizului conform al judecatorului de supraveghere a privarii de libertate din penitenciarul unde executa pedeapsa.

(2) In situatia prevazuta la alin.(1), procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala formuleaza o cerere motivata. Judecatorul se pronunta in termen de 3 zile de la primirea cererii, stabilind si perioada pentru care condamnatul poate fi transferat.

(3) Prevederile art. 43 alin. (5) se aplica in mod corespunzator.

Art. 100

Dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv

(1) Administratia centrului de retinere si arestare preventiva sau a centrului de arestare preventiva completeaza pentru fiecare persoana retinuta sau arestata preventiv un dosar individual, la care se ataseaza dosarul prevazut in art. 41 alin. (2).

(2) Dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv cuprinde:

a) datele de stare civila si actul de identitate ale persoanei retinute sau arestate preventiv;

b) fotografii din fata si din profil;

c) copie de pe dispozitivul hotararii prin care s-a dispus arestarea preventiva, prelungirea sau mentinerea arestarii preventive;

d) ordonanta de retinere si mandatul de arestare preventiva;

e) anul, luna, ziua si ora la care a inceput executarea retinerii sau arestarii preventive;

f) cazierul judiciar;

g) fisa dactiloscopica;

h) documentele intocmite in urma examenelor medicale obligatorii prevazute in art. 65.

i) documentele din care rezulta indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 56 alin. (1) - (3);

j) documentele referitoare la masurile luate de catre administratia centrului de retinere si arestare preventiva sau a centrului de arestare preventiva cu privire la exercitarea drepturilor persoanei retinute sau arestate preventiv;

k) documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar si sanctiunile disciplinare aplicate in timpul executarii retinerii sau arestarii preventive;

l) alte documente intocmite in timpul executarii retinerii sau arestarii preventive.

(3) Persoana retinuta sau arestata preventiv si aparatorul acesteia au acces, in prezenta persoanei anume desemnate de conducatorul centrului de retinere si arestare preventiva sau de arestare preventiva, la dosarul individual.

(4) Dosarul individual poate fi consultat de organele abilitate potrivit legii, fara acordul persoanei retinute sau arestate preventiv.

(5) Datele cu caracter personal ale persoanelor retinute sau arestate preventiv sunt confidentiale, potrivit legii.

ART. 101

Registrele privind persoanele retinute sau arestate preventiv

Administratia fiecarui centru de retinere si arestare preventiva si a fiecarui centru de arestare preventiva intocmeste urmatoarele registre privind persoanele retinute sau arestate preventiv:

a) registrul de evidenta a primirii persoanelor retinute sau arestate preventiv, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana retinuta sau arestata a fost primita in centru;

b) registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor retinute sau arestate preventiv;

c) registrul de evidenta a recompenselor;

d) registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare;

e) registrul de evidenta privind utilizarea mijloacelor de constrangere fizica.

Titlul VII

Dispozitii privind executarea masurilor educative

Capitolul I

Dispozitii generale

ART. 102

Principii

Principiile prevazute Titlul I se aplica in mod corespunzator si in cazul executarii masurilor educative.

ART. 103

Scopul executarii masurilor educative

Prin executarea masurilor educative se urmareste reintegrarea in societate a minorilor si responsabilizarea acestora, in vederea asumarii propriilor actiuni si a prevenirii savarsirii de noi infractiuni.

ART. 104

Organizarea executarii masurilor educative

(1) Masurile educative pot fi: neprivative de libertate si privative de libertate.

(2) Masurile neprivative de libertate se executa in comunitate.

(3) Masurile privative de libertate de libertate pot fi executate:

a. intr-un centru educativ

b. intr-un centru de detentie

ART. 105

Contactul cu comunitatea

Pe durata executarii masurilor educative se asigura mentinerea si dezvoltarea legaturilor minorului cu familia si comunitatea, precum si implicarea acestuia in programele derulate.

ART. 106

Activitati desfasurate cu minorul aflat in executarea unei masuri educative

Minorului aflat in executarea unei masuri educative i se asigura, prin personal specializat, protectie, educatie, asistenta medicala, psihologica, sociala, religioasa precum si pregatire scolara si profesionala.

Capitolul II

Executarea masurilor educative neprivative de libertate

ART. 107

Executarea masurii educative a stagiului de formare civica

(1) Organizarea, asigurarea participarii si supravegherea minorului pe durata stagiului de formare civica se realizeaza de catre serviciul de probatiune de pe langa tribunalul in a carui raza teritoriala locuieste minorul.

(2) Serviciul de probatiune dispune toate masurile necesare in vederea includerii minorului intr-un astfel de program in cel mult 5 zile de la punerea in executare a hotararii conform art. 505 din Cod procedura penala.

(3) Obiectivul aplicarii masurii consta in sprijinirea minorului in a constientiza consecintele legale si sociale la care se expune in cazul savarsirii de infractiuni si a-l responsabiliza pe acesta cu privire la comportamentul sau.

(4) Executarea, de catre minor, a masurii educative a stagiului de formare civica se face intr-o modalitate care sa nu afecteze programul scolar sau de pregatire profesionala a acestuia.

ART. 108

Executarea masurii educative a supravegherii

(1)Controlul si indrumarea minorului in executarea masurii educative a supravegherii se realizeaza de catre serviciul de probatiune de pe langa tribunalul in a carui raza teritoriala locuieste minorul.

(2) Serviciul de probatiune dispune toate masurile necesare in vederea supravegherii minorului in cel mult 5 zile de la punerea in executare a hotararii conform art. 505 din Cod procedura penala.

(3) Masura educativa a supravegherii are ca obiectiv prevenirea desfasurarii unor activitati cu caracter ilicit de catre minor, precum si evitarea contactului cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de reintegrare al acestuia.

ART. 109

Executarea masurii educative a consemnarii la sfarsit de saptamana

(1)Supravegherea executarii masurii educative a consemnarii la sfarsit de saptamana se realizeaza de catre serviciul de probatiune de pe langa tribunalul in a carui raza teritoriala locuieste minorul, prin vizite regulate sau inopinate ale consilierului de probatiune la domiciliul minorului.

(2)Serviciul de probatiune dispune toate masurile necesare in vederea consemnarii incepand cu sfarsitul saptamanii care urmeaza executarii hotararii conform art. 505 din Cod procedura penala.

(3) Masura educativa a consemnarii la sfarsit de saptamana are ca obiectiv evitarea contactului cu anumite persoane sau a prezentei in anumite locuri care sa-l predispuna pe minor la manifestarea unui comportament infractional.

ART. 110

Executarea masurii educative a asistarii zilnice a minorului

(1)Supravegherea executarii masurii educative a asistarii zilnice a minorului se realizeaza de serviciul de probatiune de pe langa tribunalul in a carui raza teritoriala locuieste minorul.

(2) Programul zilnic pe care trebuie sa-l respecte minorul este conceput pe baza unui orar stabilit de comun acord de catre parintii minorului impreuna cu consilierul responsabil de caz din cadrul serviciului de probatiune competent sa exercite supravegherea.

(3) Orarul intocmit potrivit alin. (2) va tine cont de nevoile identificate ale minorului iar atunci cand este cazul, si de obligatiile si interdictiile impuse acestuia de catre instanta pe perioada executarii masurii.

(4) Stabilirea programului zilnic se face in termen de 5 zile de la punerea in executare a hotararii conform art. 505 din Cod procedura penala, iar asistarea zilnica incepe cel mai tarziu in 5 zile de la stabilirea programului.

ART. 111

Colaborarea serviciului de probatiune pe durata executari masurilor educative neprivative de libertate

(1) Pe durata executarii masurilor educative neprivative de libertate serviciul de probatiune colaboreaza indeaproape cu parintii, adoptatorul, tutorele, curatorul sau institutia legal insarcinata cu supravegherea minorului.

(2) In executarea masurii prevazute la art. 107, activitatile privind implicarea minorului in actiuni civice se pot desfasura in colaborare cu institutii publice si organizatii neguvernamentale de profil.

(3) In executarea masurii prevazute la art. 108 serviciul de probatiune colaboreaza cu politia de proximitate.

(4) Daca se constata ca una dintre cauzele care au favorizat si mentin manifestarea comportamentului infractional este determinata de lipsa de supraveghere din partea reprezentantului legal minorului, serviciul de probatiune competent sprijina pe acesta in vederea identificarii unor metode eficiente de supraveghere.

ART. 112

Executarea masurilor educative neprivative de libertate prevazute in Codul penal in cadrul organizatiile neguvernamentale

(1) Serviciile de probatiune pot incredinta executarea masurilor educative neprivative de libertate prevazute in Codul penal in cadrul organizatiilor neguvernamentale de profil, in conditiile prevazute de Regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(2) Lista organizatiilor neguvernamentale de profil in cadrul carora pot fi executate masurile educative neprivative de libertate prevazute in Codul penal este stabilita de catre serviciul de probatiune si se actualizeaza anual.

(3) In gestionarea executarii masurilor educative neprivative de libertate prevazute in Codul penal, organizatiile neguvernamentale de profil transmit rapoarte periodice sau ori de cate ori este necesar serviciilor de probatiune.

(4) Organizatiile neguvernamentale care fac dovada ca desfasoara activitati specifice de natura celor ce pot fi dispuse de organele judiciare ca masuri educative neprivative de libertate prevazute in Codul penal, vor putea beneficia de subventii de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale, in conditiile legii.

Capitolul III

Executarea masurilor educative privative de libertate

Sectiunea 1 - Organizarea executarii masurii internarii intr-un centru educativ si intr-un centru de detentie

ART. 113

Centrele educative si centrele de detentie

(1) Centrele educative si centrele de detentie sunt institutii specializate in recuperarea minorilor, care se infiinteaza prin hotarare a Guvernului, au personalitate juridica si sunt in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

(2) Organizarea si functionarea centrelor educative si a centrelor de detentie se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I si pe paginile de Internet ale Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

(3) In cadrul centrelor se pot infiinta, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, sectii interioare sau exterioare, in raport cu regimurile de executare a masurilor educative privative de libertate, categoriile de minori internati si nevoile de protectie si educatie ale minorilor internati.

(4) Minorul executa masura internarii in centrul situat cat mai aproape de localitatea de domiciliu, potrivit arondarii stabilite de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor.

(5) Minorii executa masura internarii separat de persoanele internate care raman in centre dupa implinirea varstei de 18 ani.

ART. 114

Sectii speciale pentru executarea in penitenciar a masurilor educative privative de libertate

Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc penitenciarele in care vor functiona sectii speciale pentru continuarea executarii masurii educative privative de libertate de catre persoanele internate care au un comportament prin care influenteaza negativ sau impiedica procesul de recuperare si reintegrare a celorlalte persoane internate.

ART. 115

Organizarea si dotarea centrelor educative si a centrelor de detentie

Centrele trebuie sa dispuna de spatii adecvate pentru cazare, prepararea si servirea hranei, activitati de scolarizare si profesionalizare, asistenta sociala si psihologica, religioasa, activitati culturale, sportive, recreative, pentru asigurarea asistentei si a tratamentelor medicale si pentru primirea vizitelor.

ART. 116

Functionarea centrelor

(1) Centrul educativ este institutia specializata in recuperarea persoanelor internate, unde acestea urmeaza un program de pregatire scolara si formare profesionala potrivit aptitudinilor lor precum si programe de reintegrare sociala. Centrul educativ este condus de un director, ajutat de un director adjunct pentru asistenta psihosociala.

(2) Centrul de detentieeste institutia specializata in recuperarea persoanelor internate, cu regim de paza si supraveghere, unde acestia urmeaza programe intensive de reintegrare sociala precum si programe de pregatire profesionala si formare profesionala potrivit aptitudinilor lor. Centrul de detentie este condus de un director, ajutat de un director adjunct pentru asistenta psihosociala si de un director adjunct pentru siguranta detinerii.

(3) Centrul educativ si centrul de detentie dispun de personal specializat pentru activitatile de asistenta psihologica si sociala, religioasa, culturale, sportive, recreative, asigurarea asistentei medicale, de paza, supraveghere si insotire, precum si de personal tehnico-administrativ.

(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin inspectoratele scolare judetene, asigura personal specializat pentru activitatile de scolarizare si profesionalizare, in cadrul centrelor.

(5) Activitatea de calificare profesionala va fi desfasurata de catre personal specializat pus la dispozitie de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca prin agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca.

Art. 117

Proiectul educational al centrului

(1) In fiecare centru educativ si de detentie exista un proiect educational.

(2) Proiectul educational al centrului structureaza si organizeaza asistenta psihosociala acordata persoanelor internate, in functie de nevoile individuale ale persoanelor internate, creand cadrul care sa permita dezvoltarea individuala in vederea reintegrarii in societate.

Art. 118

Mijloacele financiare

Mijloacele financiare necesare functionarii, dotarii si investitiilor din centrele educative si din centrele de detentie sunt asigurate de la bugetul de stat, prin Administratia Nationala a Penitenciarelor, din venituri proprii, precum si din donatii si sponsorizari.

Sectiunea a 2-a - Regimurile de executare a masurilor educative privative de libertate

ART. 119

Dispozitii generale privind regimurile de executare a masurilor educative privative de libertate

(1) Regimurile de executare a masurilor educative privative de libertate cuprind ansamblul de reguli referitoare la organizarea si desfasurarea activitatilor de scolarizare, formare profesionala, culturale, educative, de asistenta sociala, psihologica si religioasa, activitati recreative, sportive, de asistenta medicala si de mentinere a ordinii si disciplinei.

(2) Regimul de executare a masurii educative a internarii intr-un centru educativ se stabileste pentru fiecare persoana internata astfel incat sa raspunda cat mai bine necesitatilor persoanei respective de dezvoltare fizica si psihica.

(3) Regimurile de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie sunt bazate pe sistemul progresiv, persoanele internate avand posibilitatea trecerii dintr-un regim in altul.

Art. 120

Consiliul educativ

(1) In fiecare centru educativ se constituie un consiliu educativ al carui scop este stabilirea regimului de executare a masurii educative a internarii in centrul educativ, prin individualizarea asistentei psihosociale acordate fiecarei persoane internate.

(2) Consiliul educativ este alcatuit din directorul centrului, directorul adjunct pentru asistenta psihosociala, medicul sef, educatorul responsabil de caz, invatatorul sau dirigintele, directorul scolii, un psiholog, un consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune de pe langa tribunalul in circumscriptia caruia se afla centrul educativ si un reprezentant al directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti pe teritoriul caruia se afla centrul educativ.

(3) In cazul persoanelor care au implinit 18 ani nu participa in consiliu invatatorul sau dirigintele si nici reprezentant al directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti pe teritoriul caruia se afla centrul educativ.

(4) Secretariatul consiliului educativ este asigurat de catre o persoana din cadrul serviciului educativ, alta decat educatorul responsabil de caz.

Art. 121

Comisia pentru stabilirea, schimbarea si individualizarea asistentei psihosociale a masurii educative a internarii in centrul de detentie

(1) In fiecare centru de detentie se constituie o comisie pentru stabilirea si schimbarea regimului de executare precum si individualizarea asistentei psihosociale a masurii internarii, alcatuita din directorul centrului, directorul adjunct pentru asistenta psihosociala, directorul pentru siguranta detinerii, directorul scolii, medicul sef, un psiholog, educatorul responsabil de caz, un consilier de probatiune si reprezentant al directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti pe teritoriul caruia se afla centrul educativ.

(2) In cazul persoanelor care au implinit 18 ani nu participa in consiliu directorul scolii si reprezentant al directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti pe teritoriul caruia se afla centrul educativ

(3) Prevederile art.120 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

Sectiunea a 3-a - Regimurile de executare a masurii internarii intr-un centru de detentie

ART. 122

Tipurile regimurilor de executare a masurii internarii intr-un centru de detentie

(1) Regimurile de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie sunt:

a) regimul inchis,

b) regimul semideschis,

c) regimul deschis.

(2) Regimurile de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanei internate, precum si de modul si locul de desfasurare a activitatilor.

ART. 123

Regimul inchis

(1)Regimul inchis se aplica persoanei internate caruia comisia prevazuta la art. 121 i-a stabilit acest regim. Regimul inchis se aplica totodata, provizoriu si persoanei internate pentru o perioada mai mare de 4 ani.

(2) Persoanele internate care executa masura educativa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala si presteaza munca in grupuri, in interiorul centrului, sub supraveghere.

(3) Persoanele internate care executa masura educativa in regim inchis pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala sau pot presta munca si in afara centrului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului centrului.

ART. 124

Regimul semideschis

(1) Regimul semideschis se aplica persoanei internate caruia comisia prevazuta la art. 121 i-a stabilit acest regim. Regimul semideschis se aplica totodata, provizoriu si persoanei internate pentru o perioada mai mare de 3 ani.

(2) Persoanele internate care executa masura educativa in regim semideschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone din interiorul centrului stabilite prin Regulamentul de ordine interioara si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, presteaza munca in spatii din interiorul centrului care raman deschise in timpul zilei.

(3) Persoanele internate care executa masura educativa in regim semideschis pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala sau pot presta munca in afara centrului, sub supraveghere, cu aprobarea directorului centrului.

ART. 125

Regimul deschis

(1) Regimul deschis se aplica persoanei internate caruia comisia prevazuta la art. 121 i-a stabilit acest regim. Regimul deschis se aplica totodata, provizoriu, si persoanei internate pentru o perioada cuprinsa intre 2 si 3 ani.

(2) Persoanele internate care executa masura educativa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul centrului si pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala sau pot presta munca atat in interiorul cat si in exteriorul centrului, fara supraveghere.

Sectiunea a 4-a - Stabilirea, schimbarea si contestarea regimurilor de executare a masurii internarii intr-un centru de detentie

ART.126

Stabilirea provizorie a regimului de executare si evaluarea necesitatii transferului intr-un alt centru de detentie

(1) Stabilirea provizorie a regimului de executare se face la primirea persoanei internate in primul centru de detentie in care acesta urmeaza sa execute masura internarii, de catre directorul centrului, care aplica, in mod corespunzator si in functie de fiecare caz, prevederile art.123-125.

(2) In termen de 10 zile de la primirea in centrul de detentie, directorul centrului evalueaza situatia persoanei internate in raport cu durata masurii educative, varsta si personalitatea acesteia, precum si cu distanta dintre centru si familia persoanei internate, apreciind, dupa consultarea prealabila a persoanei internate si a reprezentantilor legali ai acesteia, daca este necesar transferul intr-un alt centru. Transferul se decide, in termen de 15 zile de la primirea in centrul de detentie, de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor.

Art. 127

Stabilirea regimului de executare

(1) Comisia prevazuta la art.121 stabileste regimul de executare a masurii educative a internarii in centrul de detentie pentru fiecare persoana internata, dupa ce se decide, potrivit art.126, mentinerea in primul centru de detentie. Daca se decide transferul, regimul de executare este stabilit de catre comisia din centrul in care s-a dispus transferul.

(2) Comisia prevazuta la art.121 stabileste regimul de executare a masurii educative a internarii in centrul de detentie in cel mult 20 de zile de la data dispozitiei prin care se decide mentinerea in primul centru sau, dupa caz, de la data transferului.

(3) Criteriile de stabilire a regimului de executare sunt urmatoarele:

a) varsta si starea de sanatate minorului;

b) durata masurii educative;

c) conduita minorului, inclusiv in perioadele de internare anterioare;

d) gradul de risc pe care il prezinta minorul pentru comunitate in cazul unei eventuale parasiri acentrului sau a locului de desfasurare a activitatilor in comunitate fara acordul persoanelor abilitate, precum si pentru siguranta altor minori, a centrului sau a personalului centrului, a persoanelor care o viziteaza ori pentru sine;

e) abilitatile necesare includerii in diferite programe de educatie si interventie psihosociala;

f) disponibilitatea de a urma cursuri de calificare si de instruire scolara precum si receptivitatea manifestata pentru activitati educative;

g) implicarea familiei in recuperarea minorului.

(4) La stabilirea regimului de executare se tine seama si de imprejurarea ca masura educativa se executa ca urmare a revenirii de catre instanta asupra inlocuirii sau liberarii din centrul educativ potrivit dispozitiilor art. 125 alin. (6) din Codul penal.

ART. 128

Contestatia impotriva deciziei comisiei privind stabilirea regimului de executare

(1) Impotriva deciziei comisiei privind stabilirea regimului de executare, persoana internata poate formula contestatie la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data cand a luat cunostinta de regimul de executare a masurii educative stabilit.

(2) La primirea contestatiei, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate acorda termen in prima sedinta de judecata, dintre sedintele prevazute la art. 11, ce urmeaza depunerii contestatiei, incunostinteaza despre acest termen persoana internata si ii pune in vedere sa isi angajeze un avocat, in caz contrar urmand a fi desemnat un avocat din oficiu. De asemenea, judecatorul instiinteaza, prin nota telefonica sau telegrafica reprezentantul legal al persoanei internate, precum si administratia centrului pentru a asigura prezenta persoanei internate la sedinta de judecata.

(3) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, solutioneaza contestatia in cel mult 14 zile de la data primului termen de judecata, si pronunta, prin hotarare, una dintre urmatoarele solutii:

a) admite, in tot sau in parte, contestatia si dispune schimbarea regimului de executare stabilit de comisia prevazuta la art. 121;

b) respinge contestatia, daca aceasta este nefondata, tardiva, inadmisibila;

c) ia act de retragerea contestatiei.

(4) Persoana internata este ascultata, in mod obligatoriu, de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care poate asculta orice alta persoana in calitate de martor, in vederea aflarii adevarului.

(5) Procurorul participa la sedinta de judecata in mod obligatoriu, iar asistenta juridica a persoanei internate este obligatorie.

(6) Hotararea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate este definitiva si se comunica persoanei internate, reprezentantului legal al acesteia si administratiei centrului in termen de cinci zile de la data pronuntarii acesteia.

(7) Contestatia impotriva deciziei comisiei privind stabilirea regimului de executare nu suspenda executarea.

ART. 129

Schimbarea regimului de executare masurii educative a internarii intr-un centru de detentie.

(1) Comisia prevazuta la art.121 are obligatia ca, la sesizarea persoanei internate sau din oficiu, sa analizeze, o data la 6 luni, conduita acesteia si eforturile depuse in vederea reintegrarii sociale. In cazul in care comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de executare, dispune in acest sens prin decizie.

(2) Cand comisia constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare cu unul mai usor, prin decizia de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia cererea sau sesizarea va putea fi reinnoita, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni.

(3) Schimbarea regimului de executare in gradul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune daca persoana internata a avut o buna conduita, a dovedit interes constant in cadrul programelor de recuperare si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale.

(4) Schimbarea regimului de executare intr-unul mai sever se poate dispune daca persoana internata a savarsit o abatere disciplinara grava, care o face incompatibila cu regimul de executare in care executa masura educativa, si daca, prin conduita sa, afecteaza grav convietuirea normala in centrul de detentie sau siguranta acestuia.

(5) Imprejurarile prevazute in alin. (3) sau (4) sunt constatate printr-un raport care se anexeaza cererii persoanei internate ori sesizarii comisiei, si este adus la cunostinta persoanei internate sub semnatura.

(6)Cererea persoanei internate se poate face dupa trecerea unui termen de 6 luni de la data stabilirii la primirea in centrul de detentie a regimului de executare a masurii educative.

ART. 130

Contestatia impotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare

(1) Impotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare persoana internata poate formula contestatie la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data cand a luat cunostinta de decizie.

(2) La primirea contestatiei, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate acorda termen in prima sedinta de judecata, dintre sedintele prevazute la art. 11, ce urmeaza depunerii contestatiei, incunostinteaza despre acest termen persoana internata si ii pune in vedere sa isi angajeze un avocat, in caz contrar urmand a fi desemnat un avocat din oficiu. De asemenea, judecatorul instiinteaza, prin nota telefonica sau telegrafica reprezentantul legal al persoanei internate precum si administratia centrului pentru a asigura prezenta persoanei internate la sedinta de judecata.

(3) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate dispune prin hotarare schimbarea regimului de executare in gradul imediat inferior ca grad de severitate sau, dupa caz, respinge contestatia ca nefondata, tardiva, inadmisibila sau ia act de retragerea contestatiei.

(4) Cand judecatorul de supraveghere a privarii de libertate constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare cu unul mai usor, prin hotararea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia cererea sau sesizarea va putea fi reinnoita, termen care nu poate fi mai mare de 3 luni.

(5) Dispozitiile art. 128 alin (4), (5), (6) si (7) se aplica in mod corespunzator.

Sectiunea a 5-a - Stabilirea regimului de executare a masurii internarii intr-un centru educativ

ART.131

Regimul de executare a masurii internarii intr-un centru educativ

(1) Masura educativa a internarii intr-un centru educativ se executa in regim deschis.

(2) Persoanele internate care executa masura educativa a internarii intr-un centru educativ sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul centrului si pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala sau pot presta munca atat in interiorul cat si in exteriorul centrului, fara supraveghere.

ART.132

Stabilirea regimului de executare a masurii internarii intr-un centru educativ

(1) Stabilirea regimului de executare a masurii internarii intr-un centru educativ prin individualizarea asistentei psihosociale a persoanei internate se realizeaza de catre consiliul educativ.

(2) Prevederile art. 126 alin. (2) si art. 127 alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator.

Sectiunea a VI-a - Conditiile internarii

ART. 133 Primirea persoanei intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie

(1) Primirea in centrul educativ sau in centrul de detentie a persoanei sanctionate cu masura educativa a internarii se face pe baza hotararii pronuntate de instanta de judecata, dupa ce acestuia i se stabileste identitatea potrivit actului de identitate sau, dupa caz, certificatului de nastere.

(2) Primirea persoanelor internate se face in spatii special amenajate, fetele fiind separate de baieti.

(3) In cel mult 24 de ore de la primire, persoanei internate i se permite sa comunice familiei, avocatului sau reprezentantului legal locul unde este internat. La cererea persoanei internate, conducerea centrului are obligatia sa efectueze comunicarea catre familie.

(4) Comunicarea prevazuta la alin. (3) se face in scris sau telefonic, in mod gratuit si se consemneaza intr-un proces verbal.

(5) In termen de 3 zile de la primirea persoanei internate in centru, directorul centrului ia masuri pentru informarea in scris a familiei sau a reprezentantului legal, cu privire la internarea acesteia, la posibilitatile vizitarii si la modalitatile de sprijinire a procesului de reintegrare sociala desfasurat in centru.

(6) Persoana internata are dreptul de a pastra efectele personale, cu exceptia celor interzise de catre regulamentul de ordine interioara, punandu-i-se la dispozitie facilitati de depozitare a acestora. Banii, obiectele de valoare sau efectele personale a caror detinere este interzisa sunt inventariate si depuse in custodia centrului ori predate familiei sau reprezentantului legal al persoanei internate.

(7) Centrul comunica instantei de judecata despre internarea persoanei.

(8) Dispozitiile art. 41 alin. (7), (8), (9) se aplica in mod corespunzator.

ART. 134

Transferarea persoanei internate

(1)Transferarea persoanei internate in alt centru, pentru motive intemeiate, se dispune la propunerea consiliului educativ sau a comisiei prevazute la art. 121, dupa consultarea persoanei internate, sau la cererea persoanei internate, a familiei ori a reprezentantului legal al acesteia, cu avizul consiliului educativ ori al comisiei prevazute la art. 121, de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor.

(2) In cazul in care se decide transferarea persoanei internate intr-un alt centru sau intr-un centru de retinere si arestare preventiva sau de arestare preventiva, solutionarea contestatiilor prevazute de art. 9 alin. (6) lit. b) si c) formulate de persoana ce urmeaza a fi transferata pana la data dispozitiei de transfer se face, de urgenta, de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la centrul de la care s-a dispus transferul, inainte de realizarea efectiva a transferului.

ART. 135

Punerea in libertate a persoanei internate

Dispozitiile art. 42 se aplica in mod corespunzator si la punerea in libertate a persoanei internate.

Sectiunea a 7-a Munca prestata de catre persoanele internate

ART. 136

Dispozitii privind munca prestata

(1) Persoanele internate, care au implinit varsta de 15 ani, pot presta o munca potrivita cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor, numai la cererea acestora si cu acordul parintilor sau al altor reprezentanti legali, daca nu le este periclitata sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.

(2) Persoanele internate, care au implinit varsta de 16 ani, pot presta o munca numai la cererea acestora.

(3) Persoanele internate pot presta o munca numai cu avizul medicului centrului educativ sau al centrului de detentie.

(4) Persoanele internate care executa masuri educative privative de libertate nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare, periculoase ori care prezinta un grad de risc pentru sanatatea, integritatea ori pentru dezvoltarea acestora.

(5) Durata zilei de munca nu poate depasi 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana. Persoanele internate beneficiaza de doua zile pe saptamana pentru odihna.

(6)Organizarea muncii prestate de catre persoanele internate se face avandu-se in vedere exclusiv interesul reeducarii lor si numai in cadrul procesului de instruire practica.

(7) Dispozitiile art. 72 alin. (5), (6), (7), (8), (10) si ale art. 74 alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator.

Art. 137

Remunerarea muncii, repartizarea veniturilor si recuperarea pagubelor

(1) Activitatea lucrativa prestata de persoana internata este remunerata corespunzator, tinand seama de salariul minim pe economie, in raport cu programul de munca.

(2) Din contravaloarea activitatii prestate, persoanei internate ii revine intreaga suma rezultata in urma deducerii cheltuielilor.

(3) Jumatate din suma prevazuta la alin. (2) poate fi folosita pe timpul internarii, iar restul se depune intr-un cont special si se elibereaza persoanei internate la iesirea din centru.

(4) Nu sunt remunerate activitatile cu caracter gospodaresc necesare centrului si cele desfasurate in caz de calamitate.

(5) Veniturile realizate de catre persoanele internate nu constituie venituri salariale si se impoziteaza potrivit prevederilor legale care reglementeaza impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.

(6) Prevederile art. 77 se aplica in mod corespunzator.

Art. 138

Alte activitati lucrative

(1) Persoana internata poate obtine venituri si prin comercializarea lucrarilor realizate in cadrul atelierelor de terapie ocupationala.

(2) Venitul obtinut potrivit alin. (1) revine in totalitate persoanei internate, dupa deducerea cheltuielilor necesare efectuarii lucrarilor.

(3) Din venitul obtinut, jumatate poate fi folosit pe timpul internarii, iar restul se depune intr-un cont special si se elibereaza persoanei internate la iesirea din centru.

Sectiunea a 8-a Drepturile si obligatiile persoanelor internate

ART. 139

Dreptul la educatie si obligatia de a urma cursurile invatamantului general obligatoriu

(1) Fiecare persoana internata are dreptul la educatie, conform nevoilor si capacitatilor sale, precum si la o pregatire profesionala adecvata.

(2) Invatamantul si formarea profesionala sunt asigurate de personal didactic calificat, in scolile publice sau in cadrul centrului.

(3) Persoanele internate trebuie sa urmeze cursurile invatamantului obligatoriu.

ART. 140

Dreptul la imagine

Persoana internata are dreptul la respectarea demnitatii, a intimitatii, precum si dreptul la imagine si la pastrarea confidentialitatii cu privire la statutul sau de persoana care executa o masura educativa.

ART. 141

Dispozitii generale privind drepturile persoanelor internate care executa masuri educative privative de libertate.

Dispozitiile art. 44, 45 alin. (1), 46, 47, 48 ,49, 50 si cele prevazute de Capitolul IV din Titlul V se aplica in mod corespunzator si persoanelor care executa masuri educative privative de libertate.

ART. 142

Raspunderea pentru incalcarea drepturilor persoanei internate

Incalcarea drepturilor persoanei internate sau orice forma de comportament abuziv atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, civila sau penala a persoanelor vinovate.

Sectiunea a 9-a - Activitati si programe de reintegrare sociala

ART. 143

Asistenta psihosociala

(1)Asistenta psihosociala a persoanele internate in centrul educativ si in centrul de detentie are ca principal scop reintegrarea si responsabilizarea sociala a acestora.

(2)Asistenta psihosociala reprezinta un ansamblu structurat de programe si activitati, care ofera persoanei internate posibilitatea sa dobandeasca aptitudini care sa ii determine un comportament constructiv, autonom si responsabil in cadrul comunitatii.

ART. 144

Continutul asistentei psihosociale

Asistenta psihosociala are urmatoarele componente: scolarizarea, orientarea si formarea profesionala, programe de educatie, de asistenta sociala, psihoterapeutice si de recreare.

ART. 145

Instruirea scolara

(1) In fiecare centru educativ si de detentie functioneaza o unitate scolara, in subordinea inspectoratului scolar in a carui raza este situat penitenciarul.

(2) In cadrul acesteia, se organizeaza invatamant primar, gimnazial, profesional, liceal in conditiile stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(3) Persoanele internate pot urma cursuri liceale in comunitate si pot urma cursurile invatamantului universitar in forma frecventa redusa si invatamant la distanta.

(4) Cursurile de scolarizare a persoanelor internate se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii impreuna cu Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, cu personal didactic salarizat conform prevederilor legale.

ART. 146

Organizarea instruirii scolare

(1) Activitatea de scolarizare si de profesionalizare se desfasoara in spatii scolare si de pregatire practica special amenajate.

(2) Cheltuielile legate de instruirea scolara sunt suportate de Administratia Nationala a Penitenciarelor, iar cele legate de formarea profesionala de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de persoanele internate ori alte persoane fizice ori juridice.

(3) Cheltuielile legate de cursurile universitare sunt suportate de catre persoanele internate sau de catre alte persoane fizice sau juridice.

ART. 147

Eliberarea documentelor de scolarizare

(1) Certificatele de absolvire sau de calificare vor fi eliberate in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

(2) Aceste acte nu cuprind mentiuni cu privire la situatia juridica a absolventului.

ART. 148

Formarea profesionala

(1) In vederea dobandirii unei meserii, in centru se organizeaza, potrivit optiunilor si aptitudinilor minorilor internati, dupa caz:

a) scoala de arte si meserii;

b) cursuri de profesionalizare;

c) cursuri de calificare si recalificare desfasurate in colaborare cu Agentiile Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, precum si cu alti furnizori acreditati.

(2) In certificatul de absolvire nu se fac mentiuni cu privire la desfasurarea cursurilor in timp ce minorul era internat.

(3) Dispozitiile art. 80 alin. (2), (3) , (4) si (5) se aplica in mod corespunzator.

ART. 149

Desfasurarea asistentei psihoterapeutice

(1) Activitatile de asistenta psihoterapeutica se desfasoara pe baza proiectului educational al centrului propus de catre directorul institutiei si aprobat de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

(2) Activitatile care fac obiectul asistentei psihoterapeutice sunt realizate de personalul din compartimentele de specialitate, cu participarea familiei, a institutiilor publice, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.

(3) Activitatile mentionate la alin. (1) se desfasoara in functie de nevoile de dezvoltare ale persoanei internate si de posibilitatile acestuia de reintegrare sociala, atat in incinta institutiei, cat si in comunitate.

ART. 150

Accesul la biblioteca

(1) In fiecare centru functioneaza o biblioteca.

(2) Fondul de carte este asigurat de administratia centrului din venituri proprii, sponsorizari si donatii.

ART. 151

Dosarul de evaluare si dezvoltare a minorului

Pentru fiecare persoana internata se intocmeste un dosar de evaluare si dezvoltare, care cuprinde informatii cu privire la: varsta, starea de sanatate, caracteristicile de personalitate, capacitatile individuale, nivelul educational si posibilitatile de reintegrare sociala.

ART. 152

Individualizarea asistentei psihosociale

(1) Pe baza informatiilor obtinute, in functie de nevoile persoanei internate, este intocmit planul de asistenta psihosociala individualizata.

(2) Planul de asistenta psihosociala individualizata este realizat in functie de necesitatile de dezvoltare ale persoanei internate, durata masurii internarii, stabilind domeniile de interventie si definind obiectivele.

(3) Pentru fiecare persoana internata consiliul educativ sau, dupa caz, comisia prevazuta la art. 121 stabileste, odata cu regimul de executare, si individualizarea asistentei psihosociale.

(4) Planul de interventie psihosociala individualizata stabileste programele educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica, asistenta sociala, instruire scolara si formare profesionala in care este inclus persoana internata.

(5) Programele prevazute la alin. (4) sunt realizate de catre serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul centrelor, cu participarea consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.

(6) In stabilirea programelor prevazute la alin.(4) vor fi luate in considerare opiniile exprimate de persoana internata.

(7) Planul de interventie psihosociala individualizata va fi implementat si actualizat in mod regulat, cu participarea persoanei internate, a organizatiilor neguvernamentale de profil si in cazul minorilor a reprezentantilor legali.

ART. 153

Dispozitii speciale privind persoanele cu handicap internate in centrele educative si in centrele de detentie.

Prevederile art. 81 se aplica in mod corespunzator.

Sectiunea a 10-a - Recompensele, invoirea din motive umanitare, abaterile si sanctiunile disciplinare

ART. 154

Tipurile recompenselor

(1) Pentru interesul manifestat in procesul educativ si pentru participarea activa la activitatile organizate in centru, precum si pentru un comportament adecvat fata de celelalte persoane internate si fata de personalul centrului, se pot acorda urmatoarele recompense:

a) evidentiere in fata colectivului;

b) incredintarea unor responsabilitati in cadrul centrului;

c) acordarea unor premii in obiecte;

d) suplimentarea dreptului de a primi si cumpara bunuri,

e) suplimentarea dreptului la vizita,

f) ridicarea unei masuri disciplinare aplicata anterior;

g) invoirea, cu o durata de maximum 8 ore, in localitatea in care este situat centrul de reeducare;

h) invoirea, la sfarsit de saptamana, in localitatea de domiciliu a minorului internat;

i) invoiri in familie, in timpul vacantelor, pe o perioada de maxim o luna;

j) trimiterea in tabere si excursii;

(2) Recompensele prevazute la alin. (1) literele g), h) si i) se acorda tinandu-se seama de sanatatea, dezvoltarea fizica si psihica ale persoanei internate, precum si de mediul familial.

(3) Recompensele prevazute la alin. (1) se acorda de directorul centrului la propunerea consiliului educativ prevazut la art.120 sau a comisiei prevazute la art. 121.

ART. 155

Invoirea din motive umanitare

(1) Se poate acorda permisiunea de iesire din centru, din motive umanitare, pentru participarea persoanei internate la inhumarea sotului/sotiei, a unei rude apropiate, a oricarei persoane de care este legat prin puternice legaturi afective sau, in caz de calamitate, pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau de sprijinire a familiei.

(2) Permisiunea de iesire din centru, poate fi acordata pe o durata de cel mult 10 zile oricarei persoane internate, indiferent de regimul de executare si de indeplinirea conditiilor prevazute la art. 154 alin. (1).

(3) Invoirea se acorda prin emiterea unei dispozitii cu caracter obligatoriu de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, la cererea persoanei internate, cu avizul consultativ al directorului centrului.

ART. 156

Abateri disciplinare

(1) Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:

a) utilizarea obiectelor personale ale altor minori, fara acordul acestora;

b) procurarea de bani, bunuri sau valori in alte conditii decat cele prevazute de lege sau regulamentul de ordine interioara;

c) nerespectarea conditiilor stabilite in timpul invoirilor sau in timpul desfasurarii activitatilor in comunitate;

d) folosirea necorespunzatoare a dotarilor, materialelor, instalatiilor centrului, producerea de daune sau distrugerea acestora;

e) absenta nejustificata de la activitatile organizate in centru;

f) comunicarea cu exteriorul in alte conditii si prin alte mijloace decat cele prevazute de lege;

g) agresiune fizica sau psihica savarsita in mod direct sau indirect asupra altor persoane din centru sau din afara acestuia;

h) introducerea, posesia, consumarea, distribuirea sau comercializarea unor substante sau bunuri interzise;

i) parasirea centrului sau a locului de desfasurare a activitatilor in comunitate fara acordul persoanelor abilitate, precum si incercarea sau instigarea de a parasi centrul;

j) nerespectarea oricarei obligatii care revine minorului, potrivit prezentei legi, regulamentului de aplicare a dispozitiilor acesteia si regulamentului de ordine interioara, dupa aducerea acestora la cunostinta, daca creeaza un pericol real pentru siguranta sau ordinea in centru.

(2) Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea penala sau civila a minorului internat.

(3) Pentru fapte care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul centrului are obligatia de a sesiza organele de urmarire penala.

ART. 157

Sanctiuni disciplinare

(1) Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:

a) mustrarea;

b)retragerea unei responsabilitati incredintate;

c) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult o luna;

(2) Aplicarea sanctiunilor disciplinare nu poate ingradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, dreptul la plimbarea zilnica, dreptul la asistenta diplomatica, dreptul de a vota, precum si dreptul la lumina naturala si artificiala.

(3) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. b) si c) sunt insotite in mod obligatoriu de sedinte de psihoterapie.

(4) Sanctiunile cu caracter colectiv si cele corporale sunt interzise.

ART. 158

Constatarea abaterilor disciplinare, procedura disciplinara si plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina

(1) Abaterile disciplinare se constata de personalul centrului si se consemneaza intr-un raport de incident.

(2) Dispozitiile art. 87 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

(3) In termen de 24 de ore de la depunerea raportului de incident, educatorul responsabil de persoana internata este obligat sa poarte o discutie cu acesta cu privire la cauzele si conditiile in care s-a savarsit abaterea, pe care o consemneaza intr-un raport ce se ataseaza raportului de incident.

(4) Procedura disciplinara se declanseaza de catre seful sectiei unde este internata persoana care sesizeaza comisia de disciplina doar in cazul in care din cuprinsul raportului intocmit de educator reiese ca discutiile purtate cu acesta in scopul de a face acceptate normele de conduita incalcate nu au dat rezultate.

(5) Comisia de disciplina este formata din directorul adjunct pentru asistenta psihosociala, in calitate de presedinte, o persoana din cadrul serviciului siguranta detinerii si un educator, in calitate de membri.

(6) Dispozitiile art. 88 alin. (3)-(8) si 89 se aplica in mod corespunzator.

Sectiunea a 11-a - Siguranta centrelor educative si a centrelor de detentie

ART. 159

Masuri de siguranta a centrelor educative

In fiecare centru educativ functioneaza un serviciu de supraveghere si insotire subordonat directorului care are drept scop zadarnicirea actiunilor de sustragere de la executarea masurii educative a internarii in centru, precum si a oricaror actiuni ilicite care lezeaza dreptul de proprietate si existenta materiala a bunurilor si valorilor ale acestuia.

ART. 160

Masuri de siguranta a centrelor de detentie

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua masurile necesare pentru siguranta centrului de detentie, precum si masurile de supraveghere si insotire a persoanelor internate.

(2) Masurile necesare pentru siguranta centrului de detentie se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

(3) In cazul manifestarilor care tulbura ordinea si linistea publica din cadrul centrelor de detentie sau pun in pericol viata ori integritatea corporala a persoanelor sau securitatea bunurilor si care depasesc posibilitatile de interventie ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, poate fi solicitat sprijinul Ministerului Administratiei si Internelor.

(4) Dispozitiile art. 23 alin.(3), (5), (6) si art. 26 se aplica in mod corespunzator.

(5) Paza, supravegherea si insotirea persoanelor internate in centrele de detentie se organizeaza potrivit planului de paza aprobat de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

(6) Prevederile art. 24 se aplica in mod corespunzator.

ART. 161

Masuri privind siguranta centrelor educative

Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua minime masuri necesare pentru siguranta centrelor educative, precum si minime masuri de supraveghere si insotire a persoanelor internate, in conditiile prevazute in regulamentul la prezenta lege.

Art. 162

Utilizarea mijloacelor de constrangere fizica

(1) Este interzis personalului centrului educativ sau din centrul de detentie sa foloseasca instrumente de constrangere si forta fizica in raporturile cu persoana internata.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile prevazute la art. 25 alin. (2), in care persoanele internate pot fi, temporar, imobilizate cu mijloacele din dotare.

(3)Dispozitiile art. 25 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator.

ART. 163

Protectia martorilor internati in centre educative sau de detentie.

Dispozitiile art. 27 se aplica in mod corespunzator.

Sectiunea a 12-a Liberarea persoanelor internate, inlocuirea masurii internarii in centrul de detentie sau in centrul educativ cu masura educativa a asistarii zilnice, continuarea executarii masurii educative privative de libertate in penitenciar

ART. 164

Conditiile si procedura de acordare a liberarii conditionate a persoanelor internate

(1)Dupa implinirea varstei de 18 ani persoanele internate pot fi liberate conditionat daca indeplinesc conditiile prevazute de art. 125 alin. (4) si respectiv art. 126 alin. (4) din Codul penal.

(2) Prevederile art. 92 din prezenta lege privind procedura de acordare a liberarii conditionate se aplica in mod corespunzator. Termenul pe care il fixeaza comisia pentru propunerea liberarii conditionate in cazul in care constata ca persoana internata nu indeplineste conditiile pentru a fi liberat conditionat nu poate fi mai mare de 6 luni.

(3) In cazul in care minorii presteaza o munca remunerata se considera 2 zile executate pentru o zi de munca, iar in cazul in care presteaza o munca neremunerata se considera 3 zile executate pentru o zi de munca. In cazul persoanelor internate cu varsta peste 18 ani care presteaza o munca se aplica dispozitiile art. 91.

(4)Prevederile art. 91 alin. (1) lit. e), f) si alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

ART. 165

Conditiile si procedura de inlocuire a masurii internarii in centrul de detentie sau in centrul educativ cu masura educativa a asistarii zilnice

(1) Comisia pentru propunerea liberarii conditionate constata cazurile in care minorul a dovedit interes constant pentru insusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese in vederea reintegrarii sociale, propunand inlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice.

(2) Propunerea comisiei de inlocuire a masurii internarii in centrul de detentie sau in centrul educativ cu masura asistarii zilnice, cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in procesul-verbal se inainteaza instantei competente.

(3) Dispozitiile art. 92 alin. (5), (6), (7) se aplica in mod corespunzator. Termenul pe care il fixeaza comisia pentru propunerea liberarii conditionate in cazul in care constata ca persoana internata nu indeplineste conditiile pentru inlocuirea masurii internarii in centrul de detentie sau in centrul educativ cu masura educativa a asistarii zilnice nu poate fi mai mare de 6 luni.

ART. 166

Conditiile si procedura pentru continuarea executarii masurii educative privative de libertate in sectii speciale din penitenciar

(1) Comisia pentru propunerea liberarii conditionate constata cazurile in care persoana internata, care a implinit varsta de 18 ani, are un comportament prin care influenteaza negativ sau impiedica procesul de recuperare si reintegrare a celorlalte persoane internate, propunand continuarea executarii masurii educative intr-una din sectiile speciale din penitenciar, prevazute la art.114.

(2) Propunerea de continuare a executarii masurii educative privative de libertate intr-una din sectiile speciale din penitenciar, cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in procesul-verbal se inainteaza instantei competente.

(3) Comisia comunica procesul-verbal persoanei internate. Prevederile art. 92 alin. (7) se aplica in mod corespunzator.

Sectiunea a 13-a Documentele intocmite de administratia centrelor educative si de detentie

ART. 167

Documentele intocmite de administratia centrului

Dispozitiile art. 93, art.94, art.95 privind dosarul individual al persoanei internate, registrele privind persoana internata, documentele privind decesul persoanei internate se aplica in mod corespunzator.

Sectiunea a 14-a Personalul centrelor educative si de detentie

ART. 168

Personalul centrelor

(1) In cadrul centrelor isi desfasoara activitatea personal de conducere, personal didactic, personal de interventie psihosociala, personal medical si personal auxiliar administrativ, precum si personal de supraveghere si insotire.

(2) In functie de necesitatile si particularitatile persoanei internate, directorul poate aproba angajarea unor specialisti, pe o perioada determinata.

ART. 169

Personalul didactic

(1) Personalul didactic este format din invatatori, institutori, profesori, psihopedagogi, maistri-instructori.

(2) Incadrarea si salarizarea personalului didactic, pregatirea si perfectionarea acestuia se fac de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii prin inspectoratele scolare judetene.

(3) Personalul didactic are drepturile si indatoririle prevazute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de cele specifice personalului angajat de Administratia Nationala a Penitenciarelor.

ART. 170

Personalul de interventie psihosociala

Personalul este format din psihologi, asistenti sociali, sociologi, criminologi, educatori.

Sectiunea a 15-a - Inspectarea centrelor educative si a centrelor de detentie

ART. 171

Inspectiile anuale

(1) Pentru verificarea respectarii legilor, a conditiilor de executare a masurilor educative si evaluarea calitatii programelor derulate in centru sunt efectuate inspectii obligatorii.

(2) Inspectiile prevazute in alin. (1) sunt realizate de o comisie formata din inspectori de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, Ministerului Sanatatii, Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului.

ART. 172

Concluziile inspectiilor anuale

(1) Constatarile comisiei sunt consemnate intr-un raport scris.

(2) Raportul este pus la dispozitia Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, care ia masuri pentru punerea in practica a recomandarilor Comisiei de inspectie si pentru a fi dat publicitatii.

ART. 173

Inspectii tematice

Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si Administratia Nationala a Penitenciarelor efectueaza inspectii ori de cate ori este necesar.

TITLUL VIII

Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 174

Intrarea in vigoare

(1) Prezenta lege intra in vigoare la data intrarii in vigoare a Legii nr. - Codul penal si a Legii nr. - Codul de procedura penala.

(2) In termen de 90 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, Hotararea privind organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si, prin hotarare, Regulamentul de aplicare a dispozitiilor prezentei legi.

ART. 175

Centrele educative si de detentie

La data intrarii in vigoare a prezentei legi penitenciarele pentru minori se transforma in centre de detentie pentru minori, iar centrele de reeducare se transforma in centre educative.

ART. 176

Abrogarea dispozitiilor contrare

Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:

a) Decretul nr.545/1972 privind executarea masurii educative a internarii minorilor infractori intr-un centru de reeducare, publicat in Buletinul Oficial nr.162 din 30 decembrie 1972;

b) Nota la anexa Ordonantei Guvernului nr. 68/1999 privind finantarea activitatii Directiei Generale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 415 din 31 august 1999;

c) Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.627 din 20 iulie 2006.

d) Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006.

ART. 177

Serviciile de probatiune

Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu reglementarile privind serviciile de probatiune.

ART. 178

Deciziile si ordinele emise in temeiul prezentei legi

Deciziile directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, ordinele ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti si ale ministrului administratiei si internelor prevazute de prezenta lege se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si pe pagina de Internet a Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Ministerului Administratiei si Internelor si Administratiei Nationale a Penitenciarelor.