Republicat in temeiul art. II din Ordinul secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 116/2019, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 13 si 13 bis din 10 ianuarie 2020.
TITLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
Biserica Ortodoxa Romana este comunitatea crestinilor ortodocsi, clerici, monahi si mireni, constituiti canonic in parohii si manastiri din eparhiile Patriarhiei Romane aflate in interiorul si in afara granitelor Romaniei, care marturisesc pe Dumnezeu in Sfanta Treime, Tatal, Fiul si Duhul Sfant, pe temeiul Sfintei Scripturi si al Sfintei Traditii si participa la viata Bisericii prin aceleasi Sfinte Taine, slujbe liturgice si randuieli canonice.
Art. 2
(1) Biserica Ortodoxa Romana, de origine apostolica, este si ramane in comuniune si unitate dogmatica, liturgica si canonica cu Biserica Ortodoxa universala.
(2) Biserica Ortodoxa Romana este autocefala si unitara in organizarea si in lucrarea sa pastorala, misionara si administrativa.
Art. 3
(1) Biserica Ortodoxa Romana are conducere sinodala ierarhica, potrivit invataturii si canoanelor Bisericii Ortodoxe si traditiei sale istorice.
(2) Biserica Ortodoxa Romana se administreaza in mod autonom prin organisme proprii reprezentative, constituite din clerici si mireni, potrivit Sfintelor Canoane, dispozitiilor prezentului statut si altor dispozitii ale autoritatii bisericesti competente.
Art. 4
(1) Biserica Ortodoxa Romana este autonoma fata de stat si fata de alte institutii.
(2) Biserica Ortodoxa Romana stabileste relatii de dialog si cooperare cu statul si cu diferite institutii pentru implinirea misiunii sale pastorale, spiritual-culturale, educationale si social-filantropice.
Art. 5
(1) Biserica Ortodoxa Romana cuprinde pe crestinii ortodocsi din tara si pe crestinii ortodocsi romani din afara granitelor tarii, precum si pe cei primiti canonic in comunitatile ei.
(2) Biserica Ortodoxa Romana este nationala si majoritara potrivit vechimii apostolice, traditiei, numarului de credinciosi si contributiei sale deosebite la viata si cultura poporului roman. Biserica Ortodoxa Romana este Biserica neamului romanesc.
TITLUL II:
PARTEA I: Organizarea
CAPITOLUL 0:
Art. 6
(1) Biserica Ortodoxa Romana este organizata ca Patriarhie, cu titulatura "Patriarhia Romana".
(2) Patriarhia Romana cuprinde eparhii (arhiepiscopii si episcopii) grupate in mitropolii, precum si alte unitati in interiorul sau in afara granitelor Romaniei, dupa cum urmeaza:
I. Mitropolia Munteniei si Dobrogei, cuprinzand:
1. Arhiepiscopia Bucurestilor, cu sediul in municipiul Bucuresti;
2. Arhiepiscopia Tomisului, cu sediul in municipiul Constanta;
3. Arhiepiscopia Targovistei, cu sediul in municipiul Targoviste;
4. Arhiepiscopia Argesului si Muscelului, cu sediul in municipiul Curtea de Arges;
5. Arhiepiscopia Buzaului si Vrancei, cu sediul in municipiul Buzau;
6. Arhiepiscopia Dunarii de Jos, cu sediul in municipiul Galati;
7. Episcopia Sloboziei si Calarasilor, cu sediul in municipiul Slobozia;
8. Episcopia Alexandriei si Teleormanului, cu sediul in municipiul Alexandria;
9. Episcopia Giurgiului, cu sediul in municipiul Giurgiu;
10. Episcopia Tulcii, cu sediul in municipiul Tulcea;
II. Mitropolia Moldovei si Bucovinei, cuprinzand:
11. Arhiepiscopia Iasilor, cu sediul in municipiul Iasi;
12. Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, cu sediul in municipiul Suceava;
13. Arhiepiscopia Romanului si Bacaului, cu sediul in municipiul Roman;
14. Episcopia Husilor, cu sediul in municipiul Husi;
III. Mitropolia Ardealului, cuprinzand:
15. Arhiepiscopia Sibiului, cu sediul in municipiul Sibiu;
16. Arhiepiscopia Alba Iuliei, cu sediul in municipiul Alba Iulia;
17. Episcopia Ortodoxa Romana a Oradiei, cu sediul in municipiul Oradea;
18. Episcopia Covasnei si Harghitei, cu sediul in municipiul Miercurea-Ciuc;
19. Episcopia Devei si Hunedoarei, cu sediul in municipiul Deva;
IV. Mitropolia Clujului, Maramuresului si Salajului, cuprinzand:
20. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, cu sediul in municipiul Cluj-Napoca;
21. Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului si Satmarului, cu sediul in municipiul Baia Mare;
22. Episcopia Salajului, cu sediul in municipiul Zalau;
V. Mitropolia Olteniei, cuprinzand:
23. Arhiepiscopia Craiovei, cu sediul in municipiul Craiova;
24. Arhiepiscopia Ramnicului, cu sediul in municipiul Ramnicu Valcea;
25. Episcopia Severinului si Strehaiei, cu sediul in municipiul Drobeta-Turnu Severin;
26. Episcopia Slatinei si Romanatilor, cu sediul in municipiul Slatina;
VI. Mitropolia Banatului, cuprinzand:
27. Arhiepiscopia Timisoarei, cu sediul in municipiul Timisoara;
28. Arhiepiscopia Aradului, cu sediul in municipiul Arad;
29. Episcopia Caransebesului, cu sediul in municipiul Caransebes;
VII. Mitropolia Basarabiei, autonoma si de stil vechi si Exarhat al Plaiurilor, cuprinzand:
30. Arhiepiscopia Chisinaului, cu sediul in municipiul Chisinau;
31. Episcopia de Balti (fosta a Hotinului) , cu sediul in orasul Balti;
32. Episcopia Basarabiei de Sud (fosta de Cetatea Alba-Ismail) , cu sediul in orasul Cahul;
33. Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria (fosta Misiunea Ortodoxa Romana din Transnistria) , cu sediul la Dubasari;
VIII. Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale, cuprinzand:
34. Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale, cu sediul la Paris;
35. Episcopia Ortodoxa Romana a Italiei, cu sediul la Roma;
36. Episcopia Ortodoxa Romana a Spaniei si Portugaliei, cu sediul la Madrid;
IX. Mitropolia Ortodoxa Romana a Germaniei, Europei Centrale si de Nord, cuprinzand:
37. Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Germaniei, Austriei si Luxemburgului, cu sediul la Nurnberg;
38. Episcopia Ortodoxa Romana a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm;
X. Mitropolia Ortodoxa Romana a celor doua Americi, cu sediul la Chicago, cuprinzand:
39. Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Statelor Unite ale Americii, cu sediul la Chicago (SUA) ;
40. Episcopia Ortodoxa Romana a Canadei, cu sediul la St. Hubert/Montreal (Quebec, Canada) ;
XI. (41) Episcopia Daciei Felix, cu sediul in Varset, sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane;
XII. (42) Episcopia Ortodoxa Romana a Ungariei, cu sediul in Gyula, sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane;
XIII. (43) Episcopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande, cu sediul la Melbourne, sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane;
XIV. Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul in municipiul Sighetu Marmatiei, sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane;
XV. Reprezentante si comunitati ale Patriarhiei Romane in strainatate: Reprezentanta Patriarhiei Romane la Locurile Sfinte (Asezamantul Romanesc de la Ierusalim; Asezamantul Romanesc de la Ierihon cu Centrul de Studii si Pelerinaje "Sfantul Cuvios Ioan Iacob", Asezamantul Romanesc de la Iordan) , Reprezentanta Patriarhiei Romane pe langa institutiile europene (Bruxelles) , Comunitatea Ortodoxa Romana din Sofia (Bulgaria) , Comunitatea Ortodoxa Romana din Turcia (Istanbul) , Comunitatea Ortodoxa Romana din Africa de Sud (Johannesburg) , Comunitatea Ortodoxa Romana din Cipru (Nicosia) , Reprezentanta Patriarhiei Romane de la Tokyo (Japonia) si Comunitatea Ortodoxa Romana din Osaka (Japonia) , Comunitatea Ortodoxa Romana din Siria (Damasc) si altele, infiintate conform principiilor inscrise la art. 8 alin. (1) si art. 14 alin. (11) din prezentul statut.
XVI. Unitati ortodoxe romane din strainatate, care pastreaza legaturi spirituale si culturale cu Patriarhia Romana: Asezamintele Romanesti din Sfantul Munte Athos (Prodromu, Lacu si alte schituri sau chilii) , precum si alte unitati asemanatoare acestora.
Art. 7
(1) Infiintarea, desfiintarea, modificarea teritoriala si schimbarea titulaturii mitropoliilor, arhiepiscopiilor si episcopiilor se fac prin hotarari ale Sfantului Sinod, tinandu-se seama de cerintele pastoral-misionare si luandu-se in considerare organizarea administrativ-teritoriala a statului.
(2) Titulatura mitropolitilor, arhiepiscopilor si episcopilor este cea a mitropoliei sau a eparhiei in care pastoresc. Titulatura episcopilor-vicari patriarhali, a episcopilor-vicari si a arhiereilor-vicari se stabileste de Sfantul Sinod, la propunerea Patriarhului Romaniei pentru episcopii-vicari patriarhali si a chiriarhului locului pentru episcopii-vicari si arhiereii-vicari.
(3) Ierarhii eparhioti din unele scaune chiriarhale cu trecut istoric recunoscut si cu importanta pastoral-misionara, administrativa si cultural-nationala, care s-au distins printr-o slujire chiriarhala deosebita si indelungata a Bisericii, la propunerea Patriarhului Romaniei, facuta in consultare cu Sinodul Permanent, pot primi, cu aprobarea Sfantului Sinod, ranguri cu titlu personal, de mitropolit onorific cei dintre arhiepiscopi si de arhiepiscop onorific cei dintre episcopi, eparhia pastrandu-si in continuare locul stabilit in dipticele canonic si administrativ al Bisericii Ortodoxe Romane. De asemenea, episcopiile vechi pot deveni arhiepiscopii, pe baza unei motivatii temeinice.
(4) Membrii Sfantului Sinod carora li se acorda ranguri onorifice cu titlu personal vor fi inscrisi in lista membrilor Sfantului Sinod si pomeniti la slujbele religioase dupa mitropolitii, respectiv, dupa arhiepiscopii din ordinea administrativa a Bisericii Ortodoxe Romane.
(5) Succesorii in scaunul arhiepiscopilor si episcopilor care au primit ranguri onorifice cu titlu personal nu preiau dreptul de a folosi aceste ranguri.
(6) Hotararile luate in temeiul prevederilor alin. (1) , (2) si (3) din prezentul articol se comunica ministerului de resort.
Art. 8
(1) Organizarea canonica si pastorala a credinciosilor ortodocsi romani din afara granitelor Romaniei se asigura de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.
(2) Episcopiile, arhiepiscopiile, mitropoliile si alte unitati bisericesti din afara granitelor tarii sunt organizate si functioneaza in conformitate cu statutele proprii, aprobate de Sfantul Sinod, concordante cu Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane.
(3) In cazul infiintarii de noi eparhii in afara granitelor tarii, mitropolitul locului sau delegatul Sfantului Sinod va proceda la organizarea eparhiilor nou-infiintate, inclusiv intocmirea statutelor eparhiilor respective, informand periodic Patriarhia Romana despre stadiul misiunii sale.
CAPITOLUL I: Organizarea centrala
SUBCAPITOLUL 1:
Art. 9
(1) In Biserica Ortodoxa Romana, la nivel central, functioneaza organisme deliberative, executive, de judecata si administrative.
(2) Organismele centrale deliberative ale Bisericii Ortodoxe Romane sunt:
a) Sfantul Sinod;
b) Sinodul Permanent;
c) Adunarea Nationala Bisericeasca.
(3) Organismele centrale executive ale Bisericii Ortodoxe Romane sunt:
a) Patriarhul Romaniei;
b) Consiliul National Bisericesc;
c) Permanenta Consiliului National Bisericesc.
(4) Organismele centrale de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane sunt:
a) Consistoriul Arhieresc Prim, ca instanta de judecare in fond a cauzelor ierarhilor;
b) Consistoriul Arhieresc Ultim, ca instanta de judecare in apel a cauzelor ierarhilor;
c) Consistoriul Superior Bisericesc, ca instanta de judecare in recurs a cauzelor clericilor de mir sanctionati cu caterisirea;
d) Consistoriul Superior Bisericesc Monahal, ca instanta de judecare in recurs a cauzelor monahilor clerici sanctionati cu caterisirea.
(5) Organismele centrale administrative ale Bisericii Ortodoxe Romane sunt:
a) Cancelaria Sfantului Sinod;
b) Administratia Patriarhala.
SUBCAPITOLUL 2: Dispozitii comune
Art. 10
(1) Organismele centrale deliberative si executive bisericesti sunt valabil constituite cu prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor lor si iau hotarari cu jumatate plus unu din voturile valide, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 14 alin. (7) , (10) si (12) - alegerea de Patriarh al Romaniei, (15) si (16) din prezentul statut. Pentru situatiile care privesc alegerile sau retragerile de ierarhi, votul organismelor centrale deliberative sau executive este secret, iar pentru situatii de procedura, votul este deschis.
(2) Validarea sau invalidarea mandatelor membrilor clerici si mireni alesi se face de catre Adunarea Nationala Bisericeasca.
(3) Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre presedinte, cu cel putin 14 zile calendaristice inainte de data fixata pentru sedinta, iar, in cazuri exceptionale, in cel mai scurt timp posibil.
(4) Deschiderea si inchiderea sedintelor de lucru ale organismelor centrale deliberative si executive se fac de catre presedinte.
(5) Procesul-verbal al fiecarei sedinte de lucru a organismelor centrale deliberative si executive se semneaza de presedinte si de secretarii desemnati.
(6) Hotararile organismelor centrale deliberative si executive sunt obligatorii pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.
SUBCAPITOLUL 3:
SECTIUNEA I: Organismele centrale deliberative
SUBSECTIUNEA 1: A. Sfantul Sinod
Art. 11
Sfantul Sinod este cea mai inalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane, in toate domeniile ei de activitate.
Art. 12
(1) Sfantul Sinod se compune din: Patriarhul Romaniei si toti mitropolitii, arhiepiscopii, episcopii eparhioti, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari si arhiereii-vicari in functie. Ierarhii in functie au indatorirea de a-si desfasura activitatea in cooperare sinodala, supunandu-se hotararilor Sfantului Sinod si prevederilor prezentului statut. De asemenea, ierarhii retrasi din functie au indatorirea de a pastra disciplina canonica sinodala.
(2) Presedintele Sfantului Sinod este Patriarhul Romaniei. In absenta Patriarhului, presedinte al Sfantului Sinod este, in ordine, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, mitropolitul Ardealului, mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului, mitropolitul Olteniei, mitropolitul Banatului, ceilalti mitropoliti, arhiepiscopi sau episcopi in conformitate cu ordinea canonica a eparhiilor din Patriarhia Romana (Diptice) .
(3) Secretarul Sfantului Sinod este unul dintre episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului Romaniei.
Art. 13
(1) Sfantul Sinod se intruneste anual in cel putin doua sedinte de lucru in perioadele de primavara si toamna, iar in sedinte extraordinare, ori de cate ori este nevoie. Sfantul Sinod se poate intruni si in sedinte solemne.
(2) Sfantul Sinod este autoritatea canonica disciplinara si de judecata centrala a membrilor sai in ultima instanta.
(3) Sfantul Sinod este autoritatea canonica disciplinara de cercetare si de judecata in prima si ultima instanta a Patriarhului Romaniei.
Art. 14
Atributiile Sfantului Sinod sunt urmatoarele:
(1) pastreaza unitatea dogmatica, liturgica si canonica, statutara si regulamentara, in Biserica Ortodoxa Romana, precum si comuniunea cu intreaga Biserica Ortodoxa;
(2) promoveaza coresponsabilitatea, consultarea si cooperarea intre ierarhii sai, in timpul si intre sedintele de lucru, prin conslujire la diferite evenimente bisericesti centrale si regionale, prin scrisori de felicitare, prin conlucrare permanenta intre sinoadele mitropolitane invecinate, la nivel pastoral-misionar, social-filantropic si cultural, prin intrajutorarea frateasca a eparhiilor mai sarace din interiorul si din afara granitelor tarii si prin solidaritate spirituala si materiala exprimata in cazuri de urgenta (dezastre, calamitati naturale etc. ) ;
(3) examineaza orice problema de ordin dogmatic, liturgic, canonic si pastoral-misionar, pe care o solutioneaza in conformitate cu invatatura Bisericii Ortodoxe si hotaraste, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericesti de orice natura;
(4) se ingrijeste de sfintirea Marelui Mir, potrivit cerintelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxa Romana;
(5) aproba canonizarea sfintilor si emite tomosul sinodal de canonizare;
(6) exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane asupra proiectelor de acte normative ale statului referitoare la activitatea cultelor recunoscute si organizatiilor religioase, la invatamantul teologic si religios, la asistenta sociala si religioasa, la patrimoniul cultural-national, in special cel bisericesc, precum si in alte domenii importante pentru Biserica si societate;
(7) aproba, prin vot deschis, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane si regulamentele de aplicare a acestuia si modifica textul acestor documente cand este strict necesar;
(8) initiaza si aproba acorduri si parteneriate cu statul si cu alte institutii in domenii de interes general bisericesc;
(9) exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane in probleme de interes general ale societatii;
(10) aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, infiintarea, desfiintarea, modificarea teritoriala si schimbarea titulaturii eparhiilor (episcopiilor si arhiepiscopiilor) si mitropoliilor din Patriarhia Romana, iar, in cazul infiintarii de noi eparhii, emite tomosul sinodal de infiintare;
(11) are dreptul si indatorirea de a se ingriji de pastorirea credinciosilor ortodocsi romani din afara granitelor Romaniei, in care scop aproba sau retrimite, motivat, spre amendare, statutele de organizare si functionare a eparhiilor (episcopiilor si arhiepiscopiilor) si mitropoliilor, precum si ale altor unitati bisericesti din afara granitelor Romaniei, si adreseaza acestora indemnuri pastorale;
(12) alege, cu doua treimi din totalul voturilor valide, pe Patriarhul Romaniei, iar cu jumatate plus unu din totalul voturilor valide, pe mitropolitii, arhiepiscopii si pe episcopii eparhioti pentru eparhiile din Patriarhia Romana;
(13) alege, cu jumatate plus unu din totalul voturilor valide, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari si pe arhiereii-vicari;
(14) emite gramata sinodala pentru intronizarea Patriarhului Romaniei;
(15) hotaraste, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, cu privire la retragerea ierarhilor si stabileste drepturile acestora;
(16) aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, propunerea de hotarare a Consistoriului Arhieresc Ultim sau i-o trimite motivat acestuia spre rejudecare;
(17) aproba sau respinge motivat cererile de iertare ale preotilor si diaconilor sanctionati prin caterisire care, dupa recurs, a ramas definitiva si irevocabila, daca acestia, timp de mai multi ani, au dat sau nu dovada de pocainta si indreptare;
(18) aproba sau respinge motivat cererile de iertare ale ierarhilor sanctionati prin caterisire sau depunere (destituire) din slujirea arhiereasca, care, dupa recurs, a ramas definitiva si irevocabila, daca acestia, timp de mai multi ani, au dat sau nu dovada de pocainta si indreptare;
(19) stabileste criteriile dupa care arhimandritii sau preotii vaduvi (prin deces) sunt eligibili pentru slujirea de arhiereu;
(20) aproba propunerile Sinoadelor mitropolitane privind componenta Consistoriului Superior Bisericesc si a Consistoriului Superior Bisericesc Monahal;
(21) aproba propunerile Sinodului Permanent privind componenta Consistoriului Arhieresc Prim si a Consistoriului Arhieresc Ultim;
(22) aproba sau respinge hotararile Consistoriului Superior Bisericesc si ale Consistoriului Superior Bisericesc Monahal privind recursurile clericilor de mir si din cinul monahal sanctionati prin caterisire;
(23) aproba sau respinge, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, hotararile Consistoriului Arhieresc Ultim;
(24) indruma si supravegheaza ca activitatea organismelor deliberative si executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii si Patriarhia Romana sa se desfasoare potrivit prevederilor statutare si regulamentare bisericesti;
(25) initiaza si cultiva relatii fratesti interortodoxe, relatii de dialog si cooperare intercrestina si interreligioasa pe plan national si international;
(26) aproba, la solicitarea chiriarhului, infiintarea, organizarea, functionarea si desfiintarea unitatilor de invatamant teologic preuniversitar (scoli de cantareti bisericesti/scoli de arte si meserii, seminarii teologice liceale) si universitar (departamente si facultati de teologie) si a altor unitati de invatamant organizate de Biserica Ortodoxa Romana, precum si normele privind predarea Religiei in scolile de stat, particulare si confesionale;
(27) stabileste normele privind invatamantul confesional de toate nivelurile, precum si programele pentru catehizarea tinerilor si adultilor;
(28) aproba infiintarea si desfiintarea institutiilor media scrise (reviste, ziare si periodice oficiale) si audiovizuale (radio, televiziune si altele) ale Patriarhiei Romane si ale centrelor eparhiale, la propunerea temeinic motivata a Patriarhului Romaniei sau a chiriarhilor eparhiilor din tara si din afara granitelor tarii, in scopul pastrarii, promovarii si apararii unitatii de credinta si a unitatii vietii bisericesti;
(29) aproba normele activitatii misionar-pastorale si pe cele pentru promovarea vietii religioase si morale a clerului;
(30) stabileste normele activitatii de asistenta social-filantropica pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana si aproba masurile pentru organizarea asistentei religioase in armata, penitenciare, spitale, camine pentru copii si pentru batrani, asezaminte sociale si medicale destinate persoanelor defavorizate etc. ;
(31) aproba infiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor si fundatiilor bisericesti cu caracter national, care sunt constituite si conduse de catre Biserica Ortodoxa Romana;
(32) acorda sau retrage binecuvantarea (aprobarea scrisa) pentru infiintarea, organizarea si, respectiv, desfiintarea asociatiilor si fundatiilor cu caracter national, altele decat cele bisericesti, care au fondator unic sau membri asociati unitati de cult, avand conducere proprie formata din crestini ortodocsi, si care contribuie la opera misionara, sociala, culturala, educativa din Patriarhia Romana, activand in eparhiile acesteia;
(33) aproba sau respinge motivat raportul financiar anual si rapoartele semestriale de activitate ale asociatiilor si fundatiilor care functioneaza cu binecuvantarea Sfantului Sinod, pe care acestea au obligatia de a le prezenta Cancelariei Sfantului Sinod;
(34) initiaza, autorizeaza si supravegheaza traducerea, diortosirea, editarea si difuzarea Sfintei Scripturi, tiparirea si raspandirea cartilor de cult si acatistelor, a calendarului bisericesc, manualelor de teologie si a manualelor de Religie;
(35) supravegheaza din punct de vedere dogmatic, liturgic si canonic lucrarile de arhitectura, pictura, sculptura si alte forme de arta bisericeasca ortodoxa si ia masurile cuvenite in caz de abateri;
(36) aproba anual modul de constituire si de repartizare a Fondului central misionar;
(37) instituie fonduri speciale si stabileste modul de constituire si destinatia acestora;
(38) aproba sau respinge motivat propunerile chiriarhilor de acordare a rangului de arhimandrit;
(39) aproba sau respinge motivat solicitarile primite la Patriarhia Romana sau la eparhii din partea unor institutii sau persoane fizice, pentru cercetarea academica, publicistica sau de alta natura a documentelor din Arhivele Patriarhiei Romane ori din arhivele centrale eparhiale, privind viata personala si activitatea ierarhilor;
(40) interpreteaza, in forma definitiva si obligatorie, pentru toate organismele bisericesti, dispozitiile statutare sau regulamentare.
Art. 15
(1) Pentru studierea si formularea propunerilor asupra problemelor ce urmeaza a se supune deliberarii, Sfantul Sinod alege, dintre membrii sai, 4 comisii sinodale.
(2) Fiecare comisie este prezidata de un mitropolit si are un raportor. Ceilalti mitropoliti sunt copresedinti ai comisiilor in care sunt repartizati de Sfantul Sinod.
(3) Comisiile Sfantului Sinod sunt:
a) Comisia pastorala, monahala si sociala;
b) Comisia teologica, liturgica si didactica;
c) Comisia canonica, juridica si pentru disciplina;
d) Comisia pentru comunitati externe, relatii interortodoxe, intercrestine si interreligioase.
(4) Sfantul Sinod decide daca o problema trebuie examinata in comun de doua sau mai multe comisii.
(5) Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfantul Sinod decide instituirea unor subcomisii speciale afiliate uneia dintre cele 4 comisii. Din subcomisii pot face parte si ierarhi din alte comisii si pot fi cooptati profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialisti in domeniul abordat, dupa modelul Subcomisiei pentru canonizarea sfintilor romani.
Art. 16
(1) Sfantul Sinod poate invita la lucrarile comisiilor sale, pentru consultari, profesori de teologie si specialisti din alte domenii.
(2) Asociatiile si fundatiile mentionate la art. 14 alin. (31) si (32) au obligatia de a prezenta Cancelariei Sfantului Sinod, de doua ori pe an (primavara si toamna) , rapoarte privind activitatea desfasurata si, o data pe an, raportul privind situatia financiara.
(3) Patriarhia Romana, prin Corpul de control financiar si audit, poate verifica inopinat situatia financiara si patrimoniala a respectivelor asociatii sau fundatii, impreuna sau separat de cenzor sau comisia de cenzori. In cazul in care constata deficiente si lipsuri, Patriarhia Romana adopta masuri pentru remedierea acestora.
(4) Nu intra in atributiile Sfantului Sinod sa devina, in fata autoritatilor de stat, garantul sau reprezentantul organizatiilor neguvernamentale (ONG-uri) , chiar daca unele dintre acestea functioneaza cu aprobarea Bisericii; acestea se vor adresa direct institutiilor de resort in nume propriu, ca fiind dedicate unor activitati specifice.
SUBSECTIUNEA 2: B. Sinodul Permanent
Art. 17
(1) Sinodul Permanent este organismul central deliberativ care functioneaza in timpul dintre sedintele Sfantului Sinod, cand importanta unor probleme impune examinarea lor fara intarziere.
(2) Sinodul Permanent se compune din Patriarhul Romaniei si toti mitropolitii in functie de la eparhiile din tara si din afara granitelor Romaniei. Din Sinodul Permanent fac parte si alti 3 ierarhi eparhioti (un arhiepiscop si 2 episcopi) desemnati anual de Sfantul Sinod.
(3) Presedintele Sinodului Permanent este Patriarhul Romaniei. In lipsa Patriarhului, sedintele Sinodului Permanent sunt prezidate in ordinea prevazuta de art. 12 alin. (2) din prezentul statut.
(4) Convocarea Sinodului Permanent, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre presedinte, ori de cate ori este nevoie.
(5) Secretarul Sfantului Sinod este si secretarul Sinodului Permanent.
(6) Sinodul Permanent ia hotarari valabile prin consens sau cu votul a jumatate plus unu dintre membrii prezenti.
(7) Dispozitiile art. 16 alin. (1) din prezentul statut se aplica si cu privire la sedintele Sinodului Permanent.
Art. 18
(1) Sinodul Permanent exercita, in timpul dintre sedintele Sfantului Sinod, urmatoarele atributii:
a) exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane in relatiile ei cu statul si in probleme de interes general ale societatii;
b) sprijina, in diferite forme, predarea Religiei in scolile de stat, particulare si confesionale;
c) initiaza si sprijina traducerea, diortosirea, editarea si distribuirea Sfintei Scripturi si a cartilor de cult, inclusiv a acatistelor, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie si a manualelor de religie;
d) semnaleaza Sfantului Sinod literatura teologica si spirituala sincretista si confuza;
e) hotaraste in privinta instrainarii in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile bisericesti ale Patriarhiei Romane, cu exceptia bunurilor sacre, care sunt inalienabile.
(2) Sinodul Permanent este autoritatea canonica disciplinara centrala pentru mitropoliti, pentru ierarhii din afara Romaniei aflati sub directa autoritate a Patriarhiei Romane si pentru episcopii-vicari patriarhali in ceea ce priveste abaterile acestora.
(3) Sinodul Permanent este autoritatea canonica disciplinara centrala care analizeaza si aproba sau respinge, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, trimiterea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane in judecata Consistoriului Arhieresc Prim.
(4) Sinodul Permanent este autoritatea canonica disciplinara centrala care aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, propunerea de hotarare a Consistoriului Arhieresc Prim sau i-o trimite motivat acestuia spre rejudecare.
(5) Sinodul Permanent, la solicitarea Patriarhului Romaniei sau a membrilor sai, examineaza si formuleaza propuneri privind probleme ce urmeaza a fi aduse in dezbaterea Sfantului Sinod.
(6) Sinodul Permanent exercita si alte atributii date de catre Sfantul Sinod sau prin statut si regulamente.
(7) Sinodul Permanent aduce la cunostinta Sfantului Sinod, pentru aprobare, hotararile luate in timpul dintre sedintele acestuia.
SUBSECTIUNEA 3: C. Adunarea Nationala Bisericeasca
Art. 19
Adunarea Nationala Bisericeasca este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Romane pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice si patrimoniale.
Art. 20
(1) Adunarea Nationala Bisericeasca este alcatuita din cate trei reprezentanti ai fiecarei eparhii, un cleric si 2 mireni, delegati de Adunarile eparhiale din tara si din jurul granitelor, pe termen de 4 ani. Ei pot fi delegati pentru cel mult doua mandate.
(2) Ierarhii Sfantului Sinod participa la lucrarile Adunarii Nationale Bisericesti.
(3) Presedintele Adunarii Nationale Bisericesti este Patriarhul Romaniei. In lipsa Patriarhului Romaniei, sedintele sunt prezidate in ordinea prevazuta de art. 12 alin. (2) din prezentul statut.
(4) Hotararile Adunarii Nationale Bisericesti devin executorii dupa ratificarea lor de catre Sfantul Sinod.
Art. 21
Adunarea Nationala Bisericeasca se intruneste o data pe an in sedinta de lucru, iar in caz de necesitate, ori de cate ori este nevoie. Adunarea Nationala Bisericeasca se intruneste si in sedinte solemne.
Art. 22
Atributiile Adunarii Nationale Bisericesti sunt urmatoarele:
(1) sustine drepturile si activitatile Bisericii Ortodoxe Romane;
(2) avizeaza regulamente de aplicare ale prezentului statut cu privire la domenii de activitate date in competenta sa de catre Sfantul Sinod;
(3) la propunerea Patriarhului Romaniei, alege membrii Consiliului National Bisericesc;
(4) adopta masuri generale pentru sprijinirea asezamintelor culturale, social-filantropice, economice si fundationale ale Bisericii;
(5) stabileste mijloacele de ajutorare ale organismelor si institutiilor centrale bisericesti;
(6) examineaza si aproba Raportul general anual al Consiliului National Bisericesc privind activitatea din Biserica Ortodoxa Romana si hotaraste cu privire la masurile ce trebuie luate pentru buna desfasurare a vietii bisericesti;
(7) aproba contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa si al institutiilor centrale bisericesti cu scop misionar;
(8) aproba bugetul general al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa si al institutiilor centrale bisericesti cu scop misionar;
(9) aproba masuri unitare privind administrarea bunurilor mobile si imobile, aflate in proprietatea sau folosinta unitatilor de cult din intreaga Biserica Ortodoxa Romana, precum si a celor fundationale;
(10) aproba proiecte sociale, culturale, educationale si comunicationale ale Bisericii Ortodoxe Romane;
(11) stabileste mijloacele de ajutorare a romanilor din afara granitelor tarii;
(12) exercita si alte atributii care ii sunt date prin statut, prin regulamentele bisericesti sau de catre Sfantul Sinod.
Art. 23
(1) Pentru studierea problemelor si formularea propunerilor ce urmeaza a fi supuse deliberarii, Adunarea Nationala Bisericeasca alege, la inceputul fiecarui mandat de 4 ani, dintre membrii ei clerici si mireni, 5 comisii de lucru permanente, care au cate un presedinte, vicepresedinte si raportor desemnati de plen, la propunerea presedintelui. Comisiile Adunarii Nationale Bisericesti sunt:
a) Comisia administrativ-juridica si de validare;
b) Comisia sociala si pentru comunicatii media;
c) Comisia culturala si educationala;
d) Comisia economica, bugetara si de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericesti) ;
e) Comisia pentru romanii ortodocsi de peste hotare si pentru relatii externe bisericesti.
(2) La lucrarile Comisiei pentru romanii ortodocsi de peste hotare si pentru relatii externe bisericesti pot fi invitati si reprezentanti clerici si mireni ai eparhiilor ortodoxe romane din afara granitelor tarii, cand ordinea de zi impune acest fapt.
(3) La convocarea presedintelui, comisiile Adunarii Nationale Bisericesti se pot intruni si intre sedintele acesteia, potrivit cerintelor.
SECTIUNEA II: Organismele centrale executive
SUBSECTIUNEA 1: A. Patriarhul Romaniei
Art. 24
Patriarhul Romaniei este Intaistatatorul intre ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane si presedintele organismelor centrale deliberative si executive bisericesti.
Art. 25
(1) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane este si Arhiepiscopul Bucurestilor si Mitropolitul Munteniei si Dobrogei.
(2) Titulatura sa este: "Preafericirea Sa, Preafericitul Parinte (N) , Arhiepiscopul Bucurestilor, Mitropolitul Munteniei si Dobrogei, Loctiitorul tronului Cezareei Capadociei si Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane" sau "Patriarhul Romaniei".
(3) In conformitate cu Sfintele Canoane, cu traditia panortodoxa si cu practica Bisericii Ortodoxe Romane, la serviciile religioase Patriarhul Romaniei este pomenit de catre mitropoliti, mitropolitii sunt pomeniti de catre ierarhii sufragani, iar arhiepiscopii si episcopii sunt pomeniti de catre preotii slujitori.
(4) Patriarhul Romaniei poarta ca insemne distinctive: o cruce si doua engolpioane, haine de culoare alba: reverenda si rasa, culion si camilafca avand cruce.
(5) Patriarhul Romaniei exercita drepturile si indeplineste indatoririle prevazute de Sfintele Canoane, de prezentul statut si de regulamentele bisericesti.
(6) In exercitarea drepturilor si indatoririlor sale, Patriarhul Romaniei emite: tomosuri patriarhale, gramate patriarhale, acte patriarhale, decizii si dispozitii patriarhale, acte de acordare a unor ordine, distinctii si ranguri bisericesti, prevazute de prezentul statut si de regulamentele bisericesti.
Art. 26
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane are urmatoarele atributii:
(1) convoaca si prezideaza organismele centrale deliberative si executive bisericesti si vegheaza pentru ducerea la indeplinire a hotararilor acestora;
(2) convoaca Sfantul Sinod in cel mult trei zile, in cazuri de urgenta si de forta majora;
(3) cand constata ca aplicarea unei hotarari a Sfantului Sinod nu mai este favorabila vietii bisericesti, convoaca Sinodul Permanent, intr-o sedinta extraordinara, pentru a formula si propune Sfantului Sinod, spre dezbatere si aprobare, o noua hotarare prin care se modifica sau se completeaza hotararea precedenta;
(4) dispune masurile necesare, potrivit hotararii Sfantului Sinod, pentru pregatirea si sfintirea Marelui Mir la Patriarhia Romana;
(5) reprezinta Patriarhia Romana in relatiile cu autoritatile publice centrale si locale, in justitie si fata de terti, personal sau prin delegati imputerniciti;
(6) reprezinta Biserica Ortodoxa Romana in relatiile cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, personal sau prin delegati;
(7) reprezinta, personal sau prin delegati, Biserica Ortodoxa Romana in relatiile cu celelalte Biserici crestine, organizatii intercrestine, organizatii religioase si interreligioase, din tara si de peste hotare;
(8) adreseaza scrisori pastorale pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana, cu incuviintarea Sfantului Sinod sau a Sinodului Permanent;
(9) efectueaza vizite canonice (statutare) in eparhiile Bisericii Ortodoxe Romane, la invitatia chiriarhilor acestora;
(10) efectueaza vizite irenice la celelalte Biserici Ortodoxe si adreseaza scrisori irenice intaistatatorilor acestora, in scopul mentinerii unitatii Ortodoxiei si al promovarii comuniunii fratesti;
(11) efectueaza vizite oficiale la alte Biserici crestine, la organizatii crestine, religioase si civile in folosul Bisericii Ortodoxe Romane;
(12) se ingrijeste de indeplinirea prevederilor statutare pentru completarea eparhiilor vacante;
(13) prezideaza Sfantul Sinod pentru alegerea mitropolitilor ortodocsi romani din tara si din afara granitelor;
(14) hirotoneste impreuna cu alti ierarhi si intronizeaza pe mitropoliti;
(15) emite tomosul patriarhal pentru proclamarea ridicarii in rang a unei eparhii, pe baza aprobarii Sfantului Sinod;
(16) emite gramata patriarhala pentru intronizarea mitropolitilor si a chiriarhilor din afara granitelor tarii care se afla sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane;
(17) emite gramata patriarhala pentru acordarea de ranguri onorifice unor ierarhi (arhiepiscop sau mitropolit onorific) ;
(18) numeste loctiitori de mitropoliti in cazul vacantei scaunelor mitropolitane;
(19) sfatuieste frateste pe ierarhii eparhiilor ortodoxe romane din tara si din afara granitelor si conciliaza eventuale neintelegeri dintre acestia;
(20) sesizeaza Sinodul Permanent, printr-o adresa scrisa, cu privire la abaterile mitropolitilor, ale ierarhilor aflati sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane si ale episcopilor-vicari patriarhali, solicitand cercetarea respectivei sesizari in vederea trimiterii in judecata Consistoriului Arhieresc Prim;
(21) primeste apelul motivat al unui ierarh sanctionat printr-o hotarare a Consistoriului Arhieresc Prim aprobata de Sinodul Permanent si il trimite spre judecare Consistoriului Arhieresc Ultim;
(22) in consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfantului Sinod candidati de episcop-vicar patriarhal si prezideaza alegerea acestora;
(23) in consultare cu Adunarea eparhiala a eparhiei vacante, propune Sinodului Permanent 2 (doi) candidati pentru slujirea de episcop eparhiot al unei eparhii aflate sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane;
(24) exercita dreptul de a primi apel si dreptul de devolutiune in mitropolii si in eparhiile aflate sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane pentru restabilirea ordinii canonice si administrative;
(25) numeste, sanctioneaza si revoca, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului National Bisericesc, personalul de conducere, precum si celelalte categorii de personal clerical si neclerical de la Cancelaria Sfantului Sinod, de la Administratia Patriarhala, de la Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxa, de la celelalte institutii centrale bisericesti cu scop misionar, precum si personalul de la unitatile bisericesti din interiorul tarii si de la reprezentantele, comunitatile si unitatile bisericesti din afara granitelor tarii, aflate sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane;
(26) convoaca si prezideaza sedintele Comisiei de pictura bisericeasca, personal sau printr-un delegat, aproba, modifica sau respinge hotararile Comisiei, cu scopul de a promova pictura ortodoxa autentica si de a sprijini unitatile bisericesti;
(27) numeste pe membrii Comisiei de pictura bisericeasca, iar in caz de indisciplina sau incompetenta, ii sanctioneaza si ii revoca;
(28) emite, suspenda sau anuleaza atestatele de pictor/restaurator bisericesc intr-o sedinta a Comisiei de pictura bisericeasca, daca ele nu corespund cu exigentele Comisiei de pictura bisericeasca;
(29) aproba, modifica sau respinge solutiile Comisiei de pictura bisericeasca in cazurile de apel sau arbitraj;
(30) aproba in regim de urgenta proiecte/devize de pictura bisericeasca si dispune masuri pentru ducerea la indeplinire a procedurilor legale si pentru realizarea obiectivelor aprobate;
(31) aproba anual lista pictorilor si restauratorilor bisericesti autorizati din Patriarhia Romana, la propunerea Comisiei de pictura bisericeasca;
(32) deleaga un membru al Comisiei de pictura bisericeasca sau mai multi pentru cercetarea sesizarilor primite de la eparhii asupra oricaror lucrari de pictura bisericeasca executate necorespunzator;
(33) emite, suspenda sau anuleaza, intr-o sedinta a Comisiei de pictura bisericeasca, autorizatiile in diferite domenii ale artei bisericesti;
(34) sanctioneaza pictorii sau restauratorii bisericesti autorizati din Patriarhia Romana, la propunerea Comisiei de pictura bisericeasca;
(35) aproba formatul documentelor utilizate de Comisia de pictura bisericeasca, la propunerea acesteia;
(36) prin Decizie patriarhala, dizolva Adunarile eparhiale in vederea organizarii de noi alegeri si confirma noile adunari eparhiale;
(37) in cazul unor actiuni potrivnice Bisericii din partea Adunarii eparhiale, la solicitarea chiriarhului locului sau a loctiitorului acestuia, Patriarhul Romaniei, prin decizie, dizolva respectiva Adunare eparhiala in vederea organizarii de noi alegeri;
(38) in mod exceptional si cu motivatii justificate, in acord cu traditia ortodoxa si cutuma romaneasca, poate intemeia stravropighii in interes bisericesc, cu acordul prealabil al chiriarhului locului si cu aprobarea Sfantului Sinod, pe care le organizeaza si administreaza prin delegatii sai;
(39) confera distinctii patriarhale clericilor si mirenilor din Biserica Ortodoxa Romana, precum si unor personalitati din tara si de peste hotare, care sprijina activitatile Patriarhiei Romane;
(40) aproba, la solicitarea unui ierarh ortodox strain, cartea canonica de iesire din Biserica Ortodoxa Romana a unui cleric, de mir sau din cinul monahal, care a fost emisa de chiriarhul lui;
(41) aproba, la solicitarea unui ierarh ortodox strain, transferul monahilor in Muntele Athos sau in manastiri din alte Biserici Ortodoxe autocefale, dupa ce au obtinut in prealabil acordul chiriarhului lor;
(42) aproba hirotonia absolventilor institutiilor de invatamant teologic ortodox din Romania pentru comunitati ale eparhiilor ortodoxe romane din afara tarii, dupa ce au obtinut acordul scris al chiriarhului care le-a acordat binecuvantarea pentru studii si a chiriarhului roman din afara granitelor tarii care solicita hirotonia absolventului respectiv;
(43) aproba transferul absolventilor institutiilor de invatamant teologic ortodox din Romania intr-o alta biserica ortodoxa autocefala, in vederea hirotoniei, dupa obtinerea in prealabil a acordului chiriarhului ortodox roman care a acordat binecuvantarea (aprobarea scrisa) pentru studiile de teologie si consultarea chiriarhului ortodox roman din regiunea respectiva (Europa, America si Australia) ;
(44) acorda binecuvantarea (aprobarea scrisa) pentru teologii ortodocsi romani care doresc sa studieze in strainatate;
(45) aproba aducerea moastelor unor sfinti din afara tarii, pentru pelerinaj sau in dar, in Biserica Ortodoxa Romana si informeaza Sfantul Sinod despre aceasta;
(46) aproba solicitarile adresate eparhiilor ortodoxe romane pentru pelerinaj cu moaste ale unor sfinti in afara Romaniei si informeaza Sfantul Sinod despre acestea;
(47) acorda binecuvantarea (aprobarea scrisa) pentru trecerea moastelor de la o eparhie ortodoxa romana la alta, pentru pelerinaj sau in dar, si informeaza Sfantul Sinod despre aceasta;
(48) aproba efectuarea concediului de odihna pentru mitropolitii din tara si din afara granitelor, pentru ierarhii care sunt sub autoritatea sa directa, precum si pentru personalul angajat in institutiile bisericesti centrale si in unitatile bisericesti care sunt sub autoritatea sa directa;
(49) exercita si alte atributii prevazute de Sfintele Canoane, de prezentul statut, de regulamentele bisericesti si cele incredintate de Sfantul Sinod.
Art. 27
Pentru desfasurarea activitatii curente, la dispozitia Patriarhului Romaniei se afla Cabinetul Patriarhului, coordonat de un vicar patriarhal, cu personalul corespunzator si serviciile aferente: secretariat, registratura, arhiva, biblioteca etc.
SUBSECTIUNEA 2: B. Consiliul National Bisericesc
Art. 28
Consiliul National Bisericesc este organism central executiv al Sfantului Sinod si al Adunarii Nationale Bisericesti.
Art. 29
(1) Consiliul National Bisericesc se intruneste, la convocarea presedintelui, cel putin de doua ori pe an sau ori de cate ori este nevoie.
(2) Consiliul National Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunarii Nationale Bisericesti, cate un cleric si cate un mirean reprezentand fiecare mitropolie din tara, desemnati pe o perioada de 4 ani si pentru cel mult doua mandate.
(3) Presedintele Consiliului National Bisericesc este Patriarhul Romaniei, iar in lipsa loctiitorul sau, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din prezentul statut. Membrii Sfantului Sinod pot participa cu vot deliberativ la sedintele Consiliului National Bisericesc.
(4) Episcopii-vicari patriarhali sunt membri de drept ai Consiliului National Bisericesc, cu vot deliberativ.
(5) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali si inspectorul general bisericesc sunt membri permanenti ai Consiliului National Bisericesc, cu vot consultativ.
(6) Consiliul National Bisericesc ia hotarari valabile prin consens sau cu votul a jumatate plus unu dintre membrii prezenti.
(7) Secretar al sedintelor este vicarul patriarhal coordonator de la Cabinetul Patriarhului, iar in lipsa acestuia unul dintre consilierii patriarhali, desemnat de Patriarhul Romaniei.
Art. 30
Consiliul National Bisericesc exercita, in timpul dintre sedintele Adunarii Nationale Bisericesti, urmatoarele atributii:
(2) adopta masuri generale pentru sprijinirea asezamintelor culturale, social-filantropice, economice si fundationale ale Bisericii;
(3) stabileste mijloace de ajutorare ale organismelor si institutiilor centrale bisericesti;
(4) intocmeste raportul anual privind activitatea generala a Bisericii Ortodoxe Romane, care se prezinta spre aprobare Adunarii Nationale Bisericesti;
(5) intocmeste contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa si al celorlalte institutii centrale bisericesti cu scop misionar;
(6) intocmeste bugetul general al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa si al celorlalte institutii centrale bisericesti cu scop misionar;
(7) aproba planul de activitate al editurii, tipografiei si atelierelor Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa;
(8) aproba modul de administrare a bunurilor mobile si imobile ale Administratiei Patriarhale, ale Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, ale celorlalte institutii centrale bisericesti cu scop misionar si ale fundatiilor bisericesti centrale;
(9) stabileste normele (instructiunile) de administrare a bunurilor bisericesti centrale, in materiile care nu sunt stabilite printr-o alta norma statutara sau regulamentara;
(10) decide, dupa aprobarea prealabila a Sinodului Permanent, in privinta instrainarii in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile bisericesti ale Patriarhiei Romane, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile;
(11) exercita si alte atributii care ii sunt date prin statut, regulamente sau prin hotarari ale Sfantului Sinod si ale Adunarii Nationale Bisericesti.
SUBSECTIUNEA 3: C. Permanenta Consiliului National Bisericesc
Art. 31
(1) Intre sedintele Consiliului National Bisericesc functioneaza Permanenta Consiliului National Bisericesc, ca organism central executiv.
(2) Permanenta Consiliului National Bisericesc se compune din Patriarhul Romaniei, ca presedinte, episcopii-vicari patriarhali, vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali si inspectorul general bisericesc, ca membri, si ia hotarari valide prin consensul membrilor prezenti. In functie de agenda sedintei, pot participa si conducatorii eparhiilor, reprezentantelor, comunitatilor si altor unitati bisericesti din interiorul si din afara granitelor tarii, aflate sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane.
(3) Din incredintarea Patriarhului Romaniei, Permanenta Consiliului National Bisericesc poate fi prezidata de unul din episcopii-vicari patriarhali sau de un delegat. In aceasta situatie, procesul-verbal al lucrarilor este supus aprobarii Patriarhului. Hotararile devin executorii numai dupa confirmarea lor in scris, de catre Patriarhul Romaniei.
Art. 32
Permanenta Consiliului National Bisericesc, prezidata de Patriarhul Romaniei, exercita atributiile Consiliului National Bisericesc, in perioada dintre sedintele sale, precum si urmatoarele competente:
(8) hotaraste cu privire la administrarea bunurilor mobile si imobile ale Administratiei Patriarhale, ale Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, ale celorlalte institutii centrale bisericesti cu scop misionar si ale fundatiilor bisericesti centrale;
(9) verifica si aproba inventarul bunurilor bisericesti ce apartin Patriarhiei Romane, precum si inventarele institutiilor centrale ale Bisericii Ortodoxe Romane, intocmite de sectorul de resort;
(10) se ingrijeste de pastrarea, intretinerea si punerea in valoare a bunurilor Patriarhiei Romane;
(11) acorda subventii, ajutoare si burse institutiilor bisericesti sarace si scolilor pentru pregatirea personalului bisericesc;
(12) examineaza orice problema bisericeasca, misionar-pastorala, culturala, sociala, administrativ-gospodareasca, economic-financiara etc. din cadrul institutiilor centrale bisericesti ce urmeaza a face obiectul dezbaterilor organismelor centrale deliberative si executive si face propuneri statutare;
(13) examineaza si definitiveaza darile de seama anuale asupra activitatii institutiilor centrale bisericesti;
(14) prezinta spre definitivare contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al institutiilor centrale bisericesti;
(15) prezinta spre definitivare proiectul bugetului general anual al institutiilor centrale bisericesti;
(16) intocmeste planurile anuale ale activitatii institutiilor centrale bisericesti;
(17) analizeaza si face propuneri Consiliului National Bisericesc privind modul de administrare a bunurilor mobile si imobile ale institutiilor centrale bisericesti si ale fundatiilor bisericesti centrale;
(18) administreaza Fondul central misionar, in limita bugetului aprobat de Sfantul Sinod, si prezinta anual acestuia contul de executie bugetara;
(19) administreaza fondurile special instituite la nivelul Administratiei Patriarhale potrivit destinatiei lor si in limita sumelor colectate, informand anual Sfantul Sinod despre situatia acestora;
(20) aproba proiectele de investitii in limita bugetului Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa si al celorlalte institutii centrale bisericesti cu scop misionar;
(21) aproba preturile maximale ale lucrarilor de pictura bisericeasca, obligatorii si unitare in toate unitatile de cult din Patriarhia Romana;
(22) aproba, cu avizul Centrului eparhial, devizele suplimentare de pictura in cazuri exceptionale, temeinic motivate si in procent de maximum 20% din valoarea devizului initial;
(23) aproba proiectele de investitii ale Comisiei de pictura bisericeasca;
(24) sprijina actiunile cu caracter juridic si patrimonial ale Comisiei de pictura bisericeasca;
(25) evalueaza de doua ori pe an activitatea Comisiei de pictura bisericeasca;
(26) face demersuri pe langa autoritatile publice centrale si locale si pe langa alte institutii pentru obtinerea de sprijin destinat activitatilor interne si internationale organizate de Patriarhia Romana prin institutiile centrale bisericesti, precum si pentru acordarea altor forme de sprijin de la bugetul de stat sau de la bugetele locale alocate Bisericii, in general, sau unitatilor de cult din interiorul sau din afara granitelor Romaniei;
(27) decide in privinta folosintei bunurilor imobile bisericesti ale Patriarhiei Romane, cu exceptia bunurilor sacre, care sunt inalienabile;
(28) hotaraste cu privire la acceptarea donatiilor, legatelor, sponsorizarilor si cumpararii de bunuri in favoarea Patriarhiei Romane, pentru institutiile sale centrale, precum si in legatura cu transmiterea folosintei bunurilor imobile bisericesti (inchiriere, comodat, arendare etc. ) , a grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a acestora;
(29) aproba infiintarea si organizarea de institutii cu caracter economic, cu sau fara personalitate juridica, distincte de institutiile administrative centrale bisericesti sau de unitatile subordonate lor, pentru sustinerea activitatilor misionar-pastorale si social-filantropice ale acestora, in conditiile prezentului statut, ale regulamentelor bisericesti si legislatiei in vigoare;
(30) exercita si alte atributii care ii sunt date prin statut, regulamente si prin hotarari ale Sfantului Sinod, ale Sinodului Permanent si ale Adunarii Nationale Bisericesti.
Art. 33
(1) Permanenta Consiliului National Bisericesc se intruneste, de regula, saptamanal, la convocarea presedintelui sau a delegatului sau.
(2) Vicarul patriarhal coordonator al Cabinetului Patriarhului sau, in absenta acestuia, unul dintre ceilalti consilieri patriarhali, desemnat de presedinte, intocmeste procesul-verbal al sedintelor Permanentei Consiliului National Bisericesc.
Art. 34
Hotararile Permanentei Consiliului National Bisericesc sunt duse la indeplinire de Cancelaria Sfantului Sinod si de sectoarele celorlalte institutii centrale bisericesti.
SECTIUNEA III: Organismele centrale administrative
SUBSECTIUNEA 0:
Art. 35
(1) In exercitarea atributiilor sale executive de presedinte al organismelor centrale bisericesti deliberative si executive si Intaistatator al Bisericii Ortodoxe Romane, Patriarhul Romaniei este ajutat de:
(2) Din incredintarea Patriarhului Romaniei, Cancelaria Sfantului Sinod, sectoarele Administratiei Patriarhale si celelalte institutii centrale bisericesti sunt coordonate de episcopii-vicari patriarhali sau de catre un delegat al Patriarhului.
(3) Episcopii-vicari patriarhali se aleg de catre Sfantul Sinod in conformitate cu prevederile art. 131 din prezentul statut si sunt asimilati in drepturile de pomenire si cinstire cu episcopii eparhioti.
(4) Episcopii-vicari patriarhali indeplinesc atributiile delegate lor, prin decizie, de catre Patriarhul Romaniei si desfasoara activitati liturgice in capitala si in Arhiepiscopia Bucurestilor, ca delegati ai Patriarhului Romaniei, de reprezentare in fata autoritatilor centrale si locale, precum si in relatiile cu organizatii din tara si din strainatate.
SUBSECTIUNEA 1: A. Cancelaria Sfantului Sinod
Art. 36
(1) Cancelaria Sfantului Sinod este organism central administrativ al Sfantului Sinod, al Sinodului Permanent, al Adunarii Nationale Bisericesti, al Patriarhului Romaniei, al Consiliului National Bisericesc si al Permanentei Consiliului National Bisericesc.
(2) Secretarul Sfantului Sinod, prin decizie patriarhala, coordoneaza Cancelaria Sfantului Sinod, avand colaboratori pe vicarul administrativ patriarhal si consilierul patriarhal de resort.
(3) Vicarul administrativ patriarhal si consilierul patriarhal din Cancelaria Sfantului Sinod, sub conducerea episcopului-vicar patriarhal, pregatesc lucrarile pentru convocarea organismelor centrale deliberative si executive bisericesti si cele care se supun examinarii acestora.
(4) Cancelaria Sfantului Sinod elaboreaza, pastreaza si pregateste pentru publicarea in revista "Biserica Ortodoxa Romana", procesele-verbale ale sedintelor de lucru ale organismelor centrale bisericesti, comunica tuturor centrelor eparhiale hotararile acestora si tine evidenta modului de aducere a lor la indeplinire, cu exceptia celor care sunt date in competenta sectoarelor Administratiei Patriarhale prevazute de art. 38 din prezentul statut sau altor institutii centrale bisericesti.
(5) Elaboreaza corespondenta organismelor centrale bisericesti si a presedintelui acestora cu autoritatile publice centrale in probleme care privesc viata religioasa din Biserica Ortodoxa Romana.
(6) Intocmeste si supune aprobarii deciziile patriarhale de atributii ale personalului de conducere din cadrul Cancelariei Sfantului Sinod si de la celelalte institutii centrale bisericesti.
(7) Centralizeaza datele referitoare la domeniile vietii religioase din Patriarhia Romana pentru evidenta si publicare in presa bisericeasca.
(8) Cancelaria Sfantului Sinod este pastratoarea sigiliului Sfantului Sinod.
(9) Pentru indeplinirea atributiilor sale, ca organism central administrativ, Cancelaria Sfantului Sinod are urmatoarele servicii: Oficiul de reprezentare si comunicare, Oficiul canonico-juridic, Corpul de inspectie bisericeasca, Secretariat, Registratura si Arhivele Patriarhiei Romane, Serviciul personal (Resurse umane) , Serviciul IT, Biblioteca Sfantului Sinod, Responsabil pentru protectia datelor cu caracter personal si altele, a caror activitate este organizata de vicarul administrativ patriarhal.
Art. 37
(1) Corpul de inspectie bisericeasca are atributii generale de inspectie bisericeasca in domeniile liturgic, duhovnicesc si administrativ-gospodaresc.
(2) Corpul de inspectie bisericeasca este coordonat de un inspector general bisericesc, care are si atributia de referent la Consistoriul Superior Bisericesc.
(3) Membrii Corpului de inspectie bisericeasca isi desfasoara activitatea din dispozitia Patriarhului Romaniei, potrivit atributiilor prevazute de statut, de regulamentele bisericesti si de legislatia in vigoare.
SUBSECTIUNEA 2: B. Administratia Patriarhala
Art. 38
(1) Administratia Patriarhala, ca organism central administrativ, are in atributiile sale studierea si intocmirea referatelor privitoare la problemele bisericesti de competenta organismelor centrale deliberative si executive, prin urmatoarele sectoare administrative de specialitate:
a) Sectorul teologic-educational;
b) Sectorul social-filantropic;
c) Sectorul cultura si patrimoniu religios (inclusiv Comisia de pictura bisericeasca, Comisia de arhitectura bisericeasca si Centrul de pregatire pentru patrimoniu) ;
d) Sectorul comunicatii si relatii publice (Centrul de presa BASILICA) ;
e) Sectorul monumente si constructii bisericesti;
f) Sectorul relatii bisericesti, interreligioase si comunitati bisericesti externe;
g) Sectorul pelerinaje;
h) Sectorul stavropighii patriarhale si centre sociale;
i) Sectorul economic-financiar (cu urmatoarele servicii: Contabilitate, Bunuri, Prognoza financiara) ;
j) Control financiar si audit intern.
(2) Prin hotarari ale Permanentei Consiliului National Bisericesc pot lua fiinta si alte sectoare si servicii in cadrul Administratiei Patriarhale.
(3) Prin decizie patriarhala, episcopii-vicari patriarhali sau delegati ai Patriarhului Romaniei coordoneaza sectoarele Administratiei Patriarhale, avand colaboratori pe consilierii patriarhali de resort si pe inspectorii de specialitate.
(4) Prin sectoarele administrative de specialitate si prin serviciile aferente, Administratia Patriarhala studiaza problemele bisericesti specifice acestora care intra in competenta organismelor centrale deliberative si executive, comunica centrelor eparhiale hotararile acestora si tine evidenta modului de aducere a lor la indeplinire.
(5) La Administratia Patriarhala se pot numi, prin decizie patriarhala, unul sau mai multi vicari patriarhali, din randurile clerului monahal si de mir, avand atributii de reprezentare si de organizare a unor activitati ale Patriarhiei Romane, ca delegati ai Patriarhului Romaniei. Numarul posturilor si responsabilitatile functiei de vicar patriarhal se stabilesc, prin decizie, de catre Patriarhul Romaniei.
Art. 39
(1) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali si inspectorii patriarhali se numesc in conditiile art. 26 alin. (25) din prezentul statut, dintre preotii doctori, absolventi de masterat, licentiati in teologie sau in alte specializari, cu activitati si aptitudini deosebite, fara impedimente canonice sau condamnari penale. Clericii din institutiile centrale bisericesti pot fi numiti slujitori la parohii direct (fara concurs) de catre Patriarhul Romaniei.
(2) Vicarului administrativ patriarhal, vicarilor patriarhali, consilierilor patriarhali si inspectorilor patriarhali li se fixeaza, prin decizie a Patriarhului Romaniei, sfera de activitate si atributiile in cadrul sectoarelor pe care le coordoneaza, ca membri ai Permanentei Consiliului National Bisericesc sau ca invitati.
(3) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali si consilierii patriarhali participa la sedintele organismelor centrale deliberative si executive bisericesti, cu vot consultativ, iar la sedintele Permanentei Consiliului National Bisericesc, cu vot deliberativ.
(4) In cadrul institutiilor centrale bisericesti este incadrat, pe functii de executie, personal de specialitate clerical, monahal si neclerical. Acesta este numit, transferat si promovat de Patriarhul Romaniei intr-o sedinta a Permanentei Consiliului National Bisericesc.
(5) Toate categoriile de personal clerical, monahal si neclerical mentionate la alin. (1) si (4) se sanctioneaza si se revoca de catre Patriarhul Romaniei intr-o sedinta a Permanentei Consiliului National Bisericesc, pentru activitate necorespunzatoare sau abateri disciplinare, conform prevederilor statutare si regulamentare.
CAPITOLUL II: Organizarea locala
Art. 40
(1) Unitatile componente ale Bisericii Ortodoxe Romane, organizata ca Patriarhie, sunt:
a) parohia;
b) manastirea;
c) protopopiatul (protoieria) ;
d) vicariatul;
e) eparhia (arhiepiscopia si episcopia) ;
f) mitropolia.
(2) Cu binecuvantarea chiriarhului si cu aprobarea Permanentei Consiliului eparhial se pot infiinta si organiza asociatii, fundatii si institutii cu caracter economic, pentru sustinerea activitatilor social-filantropice, social-medicale, cultural-educationale si misionare ale Bisericii.
(3) Fiecare din unitatile componente ale Bisericii, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut, are dreptul de a se conduce si de a se administra autonom fata de alta parte componenta de acelasi rang si de a participa, prin reprezentantii sai alesi, clerici si mireni - in cazul parohiilor si eparhiilor, la lucrarile unitatilor componente superioare.
(4) Modul de constituire si functionare a unitatilor componente si a organismelor locale de acelasi grad este identic pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.
SUBCAPITOLUL 2: Despre personalitatea juridica
Art. 41
(1) Patriarhia Romana, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria) , manastirea si parohia sunt persoane juridice de drept privat si utilitate publica, cu drepturile si obligatiile prevazute de prezentul statut.
(2) Aceste persoane juridice au dreptul la doua coduri unice de inregistrare fiscala, atat pentru activitatea nonprofit, cat si pentru cea economica.
Art. 42
Infiintarea si desfiintarea unitatilor componente ale Bisericii Ortodoxe Romane se comunica, pentru evidenta, institutiei administratiei publice centrale de resort.
SECTIUNEA I:
SUBSECTIUNEA 1: A. Parohia
Art. 43
Parohia este comunitatea crestinilor ortodocsi, clerici si mireni, situata pe un anume teritoriu si subordonata Centrului eparhial din punct de vedere canonic, juridic, administrativ si patrimonial, condusa de un preot paroh numit de chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) eparhiei respective.
Art. 44
Infiintarea, desfiintarea si delimitarea teritoriala a parohiilor se aproba de catre Permanenta Consiliului eparhial, tinand seama de cerintele misionare si pastorale din teritoriu.
Art. 45
Credinciosii parohiei au urmatoarele drepturi: de a beneficia de asistenta religioasa, de a alege si a fi alesi in organismele parohiale, de a beneficia de ajutor filantropic, dupa posibilitati; si indatoriri: de a sustine, intari si marturisi credinta Bisericii Ortodoxe; de a vietui potrivit invataturii de credinta ortodoxa; de a participa la sfintele slujbe; de a se impartasi cu Sfintele Taine; de a implini faptele milei crestine; de a intretine si a ajuta Biserica si pe slujitorii ei.
Art. 46
(1) Comunitatea credinciosilor care nu poate sustine cu mijloace proprii o parohie, prin hotarare a Permanentei Consiliului eparhial, se poate alatura la o comunitate vecina, impreuna cu care formeaza parohia. In acest caz, comunitatea care se alatura poarta denumirea de filie, iar membrii sai au aceleasi drepturi si indatoriri fata de parohie ca si cei din comunitatea la care se alatura.
(2) Prin hotarare a Permanentei Consiliului eparhial, parohiile cu posibilitati economice ajuta parohiile sarace si cu numar mic de credinciosi.
Art. 47
(1) In eparhiile Bisericii Ortodoxe Romane, tinand cont de conditiile misionar-pastorale si de numarul de credinciosi, de posibilitatile materiale, ca si de situarea lor in mediul urban sau rural, parohiile sunt de 3 categorii, pe baza unor criterii stabilite de consiliile eparhiale.
(2) Clasificarea pe categorii a parohiilor se aproba de Permanenta Consiliului eparhial, in baza raportului cuprinzand datele statistice oficiale (numar de credinciosi, conditii materiale, zona geografica, medie de varsta etc. ) .
Art. 48
(1) Pe durata activitatii lor in parohie, preotii si diaconii sunt datori a locui in parohie, in case parohiale, acolo unde acestea exista, sau in case inchiriate, si au dreptul de folosinta gratuita a unei anumite suprafete de teren, proprietatea parohiei, aprobata de Centrul eparhial.
(2) Pentru asigurarea unei prezente stabile a preotului (preotilor) in parohie, acolo unde nu se afla casa parohiala, aceasta va fi construita, iar daca nu sunt conditii pentru construire, Consiliul parohial va lua masuri pentru achizitionarea unei case existente sau pentru plata chiriei locuintei preotului, pana cand se va construi o casa parohiala noua.
(3) La parohiile si bisericile noi, consiliile parohiale, sub indrumarea Centrului eparhial, vor prevedea in buget, vor initia si sustine construirea de case parohiale destinate ca locuinta slujitorilor Sfantului Altar.
SUBSECTIUNEA 2: B. Parohul
Art. 49
(1) Preotul paroh, ca delegat al chiriarhului, este pastorul sufletesc al credinciosilor dintr-o parohie, iar in activitatea administrativa este conducatorul administratiei parohiale si presedinte al Adunarii parohiale, al Consiliului parohial si al Comitetului parohial.
(2) Numirea sau revocarea din oficiul de paroh se face de chiriarh intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, avand in vedere calitatea activitatii desfasurate.
(3) Din motive administrative, misionare sau disciplinare, oficiul parohial se poate incredinta de catre chiriarh si celorlalti preoti slujitori, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial.
Art. 50
In cadrul intreitei slujiri preotesti: invatatoreasca, sfintitoare si pastoral-misionara, parohul exercita urmatoarele atributii:
(1) savarseste Sfanta Liturghie si Laudele bisericesti in duminici, sarbatori si in alte zile ale saptamanii, cu rostirea cuvantului de invatatura; savarseste Sfinte Taine si ierurgii; catehizeaza copii, tineri si adulti conform indrumarilor Centrului eparhial si asigura accesul zilnic in lacasul de cult, conform programului afisat la intrarea in biserica;
(2) preotul paroh sau unul dintre ceilalti preoti, daca sunt mai multi, cu binecuvantarea (aprobarea scrisa a) chiriarhului, in fiecare an scolar, va solicita aprobarea inspectoratului scolar judetean pentru predarea orelor de religie la scoala din parohie, daca acestea nu sunt repartizate unui cadru didactic titular sau suplinitor;
(3) aduce la indeplinire toate dispozitiile prezentului statut, ale regulamentelor bisericesti si ale organismelor bisericesti centrale si eparhiale in ceea ce priveste parohia;
(4) aduce la indeplinire hotararile organismelor eparhiale si dispozitiile autoritatii superioare bisericesti (protopop, episcop sau arhiepiscop) , precum si cele ale Consiliului parohial, referitoare la viata parohiala;
(5) intocmeste si duce la indeplinire prevederile programului anual al activitatilor pastoral-misionare, social-filantropice si administrativ-gospodaresti ale parohiei, comunicand Centrului eparhial, in scris, si credinciosilor rezultatele actiunilor intreprinse in acest sens;
(6) fara aprobarea prealabila scrisa a chiriarhului, nu poate reprezenta parohia in justitie, in fata autoritatilor locale si fata de terti, personal sau prin delegati. In aceeasi masura, clericii din parohii, in virtutea juramantului de ascultare (subordonare) fata de chiriarh depus la hirotonie, nu pot sa compara in fata instantelor judecatoresti fara aprobarea prealabila scrisa a chiriarhului, inclusiv in cauze de interes personal; incalcarea acestei prevederi atrage sanctiuni canonice si disciplinare;
(7) convoaca si prezideaza Adunarea parohiala, Consiliul parohial si Comitetul parohial;
(8) duce la indeplinire hotararile Adunarii parohiale si ale Consiliului parohial;
(9) tine registrul cu evidenta tuturor parohienilor;
(10) tine la zi evidenta botezatilor, cununatilor si decedatilor din parohie in registrele speciale (mitricale) si emite certificate de botez si de cununie;
(11) administreaza patrimoniul parohiei in conformitate cu hotararile Adunarii parohiale si ale Consiliului parohial si controleaza modul de administrare a bunurilor institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale bisericesti din parohie;
(12) intocmeste si tine la zi inventarul bunurilor parohiei de orice natura, biblioteca, precum si arhiva parohiei;
(13) detine sigiliul parohiei pe durata oficiului de paroh.
Art. 51
(1) Pe langa preotul paroh, intr-o parohie pot fi unul sau mai multi preoti si diaconi slujitori numiti de chiriarh intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial. Numarul slujitorilor la parohie se stabileste in functie de cerintele misionar-pastorale locale constatate de conducerea eparhiei.
(2) Parohul, preotii si diaconii slujitori, precum si personalul bisericesc neclerical sunt datori sa locuiasca in parohie.
Art. 52
(1) La parohiile cu mai multi preoti slujitori, acestia sunt egali in drepturile si indatoririle sacramentale, invatatoresti si pastoral-misionare. Dintre acestia, celor mai harnici si constiinciosi li se poate incredinta, de catre chiriarh, oficiul de paroh, pentru intensificarea activitatii parohiale.
(2) Fiecare preot slujitor are in cuprinsul parohiei un sector bine delimitat si aprobat de chiriarh, pe baza raportului intocmit de catre delegatii Centrului eparhial.
(3) Preotii si diaconii, personalul didactic din invatamantul teologic si cel care preda religia, studentii in teologie, precum si dascalii (catehetii) care au absolvit Scoala de cantareti bisericesti au indatorirea pastorala si misionara de a face catehizare in parohiile la care slujesc sau in care locuiesc, in acord cu preotul paroh, conform normelor stabilite de catre Sfantul Sinod si centrele eparhiale.
(4) Preotii, diaconii si cantaretii bisericesti au drepturile si indatoririle prevazute de Sfintele Canoane, prezentul statut, regulamentele bisericesti si hotararile Centrului eparhial.
Art. 53
(1) Mai multe parohii (10-15) din cadrul unui protopopiat se constituie intr-un cerc pastoral-misionar pentru desfasurarea de activitati bisericesti, misionar-pastorale, culturale si sociale.
(2) Chiriarhul deleaga pe unul din preoti drept coordonator al cercului pastoral-misionar.
SUBSECTIUNEA 3: C. Adunarea parohiala
Art. 54
(1) Parohia are ca organism deliberativ Adunarea parohiala.
(2) Adunarea parohiala este compusa din credinciosii majori ai parohiei, barbati si femei, care marturisesc prin credinta, faptele si tinuta lor morala, atasamentul fata de Biserica Ortodoxa, de invatatura ei de credinta si de institutiile ei.
(3) Presedintele Adunarii parohiale este preotul paroh, iar daca acesta este absent sau suspendat din functie, un preot delegat de protopop dintre slujitorii parohiei sau de la o alta parohie invecinata. In cazul in care la Adunarea parohiala ia parte protopopul sau un preot delegat de catre Centrul eparhial, acesta prezideaza sedinta.
(4) Preotii si diaconii slujitori activi ai unei parohii, precum si preotii pensionari care au domiciliul stabil pe teritoriul parohiei respective sunt membri de drept ai Adunarii parohiale.
Art. 55
Adunarea parohiala exercita urmatoarele atributii:
(1) alege membrii Consiliului parohial si pe cei ai Comitetului parohial;
(2) aproba raportul de activitate al Consiliului parohial;
(3) aproba raportul de activitate al Comitetului parohial;
(4) avizeaza bugetul anual al parohiei spre a fi aprobat de catre Permanenta Consiliului eparhial;
(5) ia hotarari cu privire la zidirea, repararea, restaurarea si intretinerea bisericii, a casei parohiale si a altor cladiri ale parohiei, precum si la conservarea si restaurarea patrimoniului mobil, si solicita aprobarea scrisa Permanentei Consiliului eparhial, care verifica, prin specialistii de la Centrul eparhial, necesitatea, legalitatea si calitatea proiectelor ce se propun a fi realizate;
(6) hotaraste infiintarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau social-filantropic si stabileste normele pentru completarea resurselor financiare necesare parohiei;
(7) la propunerea Consiliului parohial fixeaza cuantumul contributiilor benevole de cult, potrivit nevoilor parohiei, informand despre aceasta Centrul eparhial;
(8) examineaza si completeaza raportul anual privind desfasurarea activitatilor din parohie;
(9) avizeaza raportul anual privind situatia economico-financiara a parohiei spre a fi aprobat de catre Permanenta Consiliului eparhial;
(10) face propuneri spre aprobare de catre Consiliul eparhial, cu privire la instrainarea in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile bisericesti ale parohiei;
(11) aproba masuri pentru administrarea proprietatilor mobile si imobile ale parohiei, supraveghind buna intretinere a edificiilor bisericesti, culturale, social-filantropice si fundationale.
Art. 56
(1) Adunarea parohiala se intruneste in sedinta ordinara o data pe an, si anume in primul trimestru al anului, iar in sedinte extraordinare, ori de cate ori este nevoie.
(2) Adunarea parohiala este convocata de presedinte, cu cel putin o saptamana inainte de data fixata pentru intrunire, instiintand despre aceasta pe protopop. In caz de neputinta sau rea-vointa a parohului, constatata de Centrul eparhial, Adunarea parohiala este convocata si prezidata de protopop sau delegatul acestuia, din incredintarea chiriarhului.
(3) Convocarea va cuprinde locul, data si ora Adunarii parohiale, precum si problemele ce se vor discuta, va fi citita de preotul paroh in biserica, indata dupa terminarea Sfintei Liturghii, si va fi afisata la usa bisericii.
Art. 57
(1) Adunarea parohiala este valabil constituita in prezenta preotului paroh sau a preotului delegat de catre Centrul eparhial si a cel putin o zecime din totalul membrilor inscrisi in lista membrilor Adunarii parohiale.
(2) Daca la data fixata pentru Adunarea parohiala nu se intruneste numarul necesar de membri, Adunarea parohiala are loc, fara vreo alta convocare, in duminica urmatoare, in acelasi
loc si la aceeasi ora, cand aceasta este valabil constituita cu numarul de membri prezenti, dintre care nu pot lipsi doua treimi dintre membrii Consiliului parohial.
Art. 58
(1) Adunarea parohiala ia hotarari valabile cu votul a jumatate plus unu dintre membrii prezenti.
(2) Lucrarile si hotararile Adunarii parohiale se consemneaza intr-un registru de procese-verbale ale sedintelor acesteia.
(3) Impotriva hotararilor Adunarii parohiale se pot face contestatii la Permanenta Consiliului eparhial numai de catre membrii Adunarii parohiale inscrisi in lista si prezenti la sedinta Adunarii parohiale care a adoptat hotararea contestata.
(4) Contestatiile se depun in termen de 14 zile lucratoare de la data sedintei, la protopopiat, care le va inregistra si inainta, odata cu avizul acestuia, Permanentei Consiliului eparhial.
SUBSECTIUNEA 4: D. Consiliul parohial
Art. 59
(1) Consiliul parohial este organismul executiv al Adunarii parohiale. Adunarea parohiala alege din randul ei pe membrii Consiliului parohial - in numar de 7, 9 sau 12 membri - in functie de categoria parohiei, precum si 2-4 membri supleanti.
(2) Membrii Consiliului parohial si supleantii, persoane majore, sunt alesi pe termen de 4 ani dintre credinciosii care frecventeaza biserica, au o viata crestina pilduitoare, se bucura de respectul comunitatii si nu au fost judecati si condamnati penal; acestia activeaza benevol si pot fi realesi.
(3) Membrii aceleiasi familii: sotul si sotia, parintii si copiii, fratii, verii primari, ginerii, socrii, nasii si finii nu pot fi, in acelasi timp, membri ai Consiliului parohial.
(4) Sunt membri de drept in Consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca presedinte, ceilalti preoti si diaconi slujitori activi ai parohiei, precum si primul cantaret (cantor, dascal) al bisericii parohiale.
Art. 60
Pentru activitate ostila Bisericii, comportament imoral si ofensator, membrii Consiliului parohial pot fi revocati de Permanenta Consiliului eparhial, la cererea motivata a parohului, avizata de protopop, sau in urma constatarii de catre autoritatea superioara bisericeasca. Membrii revocati nu pot fi realesi timp de 5 ani in Consiliul parohial.
Art. 61
In afara atributiilor prevazute de art. 55 alin. (1) , (2) , (3) , (4) , (5) , (9) si (10) , intre sedintele Adunarii parohiale, Consiliul parohial exercita toate atributiile acesteia, precum si urmatoarele atributii:
(1) desemneaza dintre membrii Adunarii parohiale un delegat pentru alegerea membrilor mireni ai Adunarii eparhiale din circumscriptia respectiva, pe care il comunica protopopului, pentru aprobare;
(2) intocmeste raportul anual privind situatia economico-financiara a parohiei, iar o copie a acestui raport se va inainta spre informare Centrului eparhial;
(3) elaboreaza raportul anual privind activitatea Consiliului parohial, pe care il prezinta spre aprobare Adunarii parohiale;
(4) desemneaza doi cenzori pentru controlul financiar al Comitetului parohial, pe care ii comunica protopopului, pentru aprobare;
(5) primeste si verifica justificarea financiara anuala a gestiunii Comitetului parohial;
(6) aproba propunerile preotului paroh privind inzestrarea bisericii cu vesminte, icoane, obiecte si carti de cult, cele necesare pentru serviciul religios si a institutiilor parohiale (culturale, sociale, fundationale) , precum si alocarea fondurilor corespunzatoare;
(7) vegheaza ca aprovizionarea pangarului parohiei cu lumanari, calendare, obiecte si carti de cult, precum si tiparituri de zidire duhovniceasca, sa se faca numai de la Centrul eparhial, pentru sustinerea activitatilor misionare ale eparhiei respective;
(8) unde sunt mai multi slujitori ai altarului, incredinteaza, cu proces-verbal, pangarul unui alt slujitor decat parohul, cu asumarea intregii raspunderi materiale si gestionare de catre acesta, iar apoi ii comunica protopopului, pentru aprobare;
(9) verifica anual si inainteaza in primul trimestru al anului urmator Permanentei Consiliului eparhial inventarul bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea sau folosinta parohiei;
(10) intocmeste proiectul de buget (venituri, cu identificarea resurselor, si cheltuieli) si raportul economic-financiar, pe care le prezinta spre avizare protopopiatului, in vederea inaintarii Permanentei Consiliului eparhial spre aprobare;
(11) ia hotarari cu privire la zidirea, repararea, restaurarea si intretinerea bisericii, a casei parohiale si a altor cladiri ale parohiei, precum si la conservarea si restaurarea patrimoniului mobil, si solicita aprobarea scrisa Permanentei Consiliului Eparhial, care verifica, prin Centrul eparhial, necesitatea, legalitatea si calitatea proiectelor ce se propun a fi realizate;
(12) face propuneri spre aprobare Permanentei Consiliului eparhial, cu privire la transmiterea folosintei bunurilor imobile bisericesti ale parohiei (inchiriere, comodat, arendare etc. ) , a grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a acestora, cu exceptia lacasurilor de cult;
(13) face propuneri, spre aprobare, Consiliului eparhial, cu privire la instrainarea in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile bisericesti ale parohiei;
(14) propune Adunarii parohiale, spre aprobare, cuantumul contributiilor de cult, potrivit nevoilor parohiei, cuantum ce va fi confirmat, modificat sau respins de Permanenta Consiliului eparhial;
(15) indeplineste orice alte atributii care ii sunt atribuite prin prezentul statut, regulamente, hotarari sau instructiuni ale autoritatilor superioare bisericesti.
Art. 62
(1) Consiliul parohial se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie.
(2) Convocarea o face preotul paroh, cu prezentarea problemelor ce se afla pe ordinea de zi.
(3) Consiliul parohial este legal constituit cu prezenta a trei patrimi dintre membrii sai si ia hotarari valabile cu votul a doua treimi dintre membrii prezenti.
(4) Lucrarile si hotararile Consiliului parohial se consemneaza intr-un registru de procese-verbale ale sedintelor Consiliului parohial.
(5) Hotararile Consiliului parohial sunt valabile pentru toti credinciosii parohiei.
(6) Eventualele contestatii impotriva hotararilor Consiliului parohial se pot face in cel mult 14 zile la protopop, care este dator sa le inainteze, cu avizul sau, Permanentei Consiliului eparhial, in termen de cel mult 5 zile.
Art. 63
Consiliul parohial deleaga unul sau doi membri care, in calitate de epitropi, sprijina parohul in administrarea corecta si eficienta a bunurilor parohiale. Numele epitropilor se comunica protopopiatului pentru aprobare.
SUBSECTIUNEA 5: E. Administrarea bunurilor parohiale
Art. 64
(1) Parohul este administratorul intregii averi parohiale mobile si imobile impreuna cu Consiliul parohial, sub controlul Centrului eparhial, si raspunde canonic-disciplinar si administrativ-bisericesc in fata acestuia, iar pentru administrarea si gestionarea defectuoasa a averii bisericesti raspunde si in fata instantelor civile si penale, in baza legislatiei in vigoare.
(2) Cand unele atributii gestionare au fost delegate altui preot sau unui diacon slujitor de la parohie, potrivit prevederilor art. 61 alin. (8) din prezentul statut, acesta raspunde canonic-disciplinar, administrativ-bisericesc, civil si penal pentru gestionarea bunurilor incredintate.
(3) Aprobarea anuala a gestiunii nu il exonereaza de raspundere pe paroh, pe preotul sau diaconul gestionar pentru neregulile descoperite ulterior.
Art. 65
Preotul paroh, ca administrator al bunurilor parohiale, are urmatoarele indatoriri:
(1) administreaza corect bunurile mobile si imobile ale parohiei, institutiilor culturale, sociale si fundationale, precum si fondurile parohiale pe baza registrelor de evidenta financiar-contabila, de gestiune si inventar;
(2) ia masuri pentru pastrarea in siguranta a bunurilor si a documentelor de valoare ale parohiei. In caz de distrugere sau deteriorare a acestora, informeaza, de urgenta, Centrul eparhial, care ia masurile adecvate pentru rezolvarea problemei;
(3) ia masuri pentru restaurarea, conservarea si protejarea bunurilor mobile si imobile ale parohiei, potrivit legislatiei bisericesti si civile in vigoare, referitoare la patrimoniul cultural-national;
(4) tine registrul de venituri si cheltuieli;
(5) prezinta anual Consiliului parohial si Adunarii parohiale o informare asupra veniturilor si cheltuielilor bisericesti, culturale, sociale si fundationale, precum si asupra modului de administrare si gestionare a patrimoniului bisericesc din anul anterior;
(6) se ingrijeste, impreuna cu ceilalti preoti slujitori si cu epitropul sau epitropii, de luarea masurilor pentru intretinerea, repararea si restaurarea edificiilor bisericesti, bunurilor mobile si imobile parohiale, ale institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale, a patrimoniului cultural-national, a casei parohiale, a curtii si cimitirului parohial, precum si a altor bunuri bisericesti parohiale;
(7) se ingrijeste sa construiasca sau sa cumpere o casa parohiala, acolo unde nu exista;
(8) se ingrijeste, impreuna cu ceilalti preoti slujitori si cu epitropul sau epitropii, de inscrierea in evidentele parohiale si ale autoritatilor centrale si locale competente a bunurilor mobile si imobile ale parohiei, de buna administrare a acestora, precum si de intocmirea si buna pastrare a actelor de proprietate, potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericesti, a hotararilor organismelor bisericesti centrale si eparhiale. Cate o copie legalizata a actelor de proprietate a bunurilor parohiei se pastreaza la protopopiat si la Centrul eparhial;
(9) sprijinit de epitrop, incaseaza sumele cuvenite parohiei potrivit hotararilor Adunarii parohiale si face, la timp, platile curente;
(10) semneaza documente de administrare curenta, in calitate de reprezentant legal al parohiei, conform atributiilor din decizia chiriarhala de numire si aprobarilor organismelor superioare bisericesti;
(11) intocmeste si tine la zi registrul inventar al bunurilor parohiei de orice natura, biblioteca, precum si arhiva parohiei;
(12) cu binecuvantarea scrisa a chiriarhului, preotul paroh depune toate diligentele in vederea recuperarii bunurilor mobile si imobile ale parohiei preluate abuziv in decursul timpului, precum si in vederea inlaturarii cauzelor punctuale de abuz asupra patrimoniului bisericesc, cu sprijinul autoritatilor competente, straduindu-se, impreuna cu membrii Consiliului parohial, sa conserve si sa sporeasca patrimoniul parohiei;
(13) impreuna cu ceilalti preoti slujitori si cu membrii Consiliului parohial, este responsabil pentru asigurarea fondurilor proprii necesare intretinerii bunurilor parohiale si completarii drepturilor salariale ale angajatilor care deservesc parohia;
(14) administreaza patrimoniul parohiei in conformitate cu hotararile Consiliului parohial si controleaza modul de administrare a cimitirului parohial, a bunurilor institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale bisericesti din parohie;
(15) intocmeste si tine la zi registrul inventar al bunurilor parohiei de orice natura, biblioteca, precum si arhiva parohiei.
SUBSECTIUNEA 6: F. Comitetul parohial
Art. 66
(1) Comitetul parohial este organismul bisericesc parohial care functioneaza sub presedintia de drept a preotului paroh si este subordonat Consiliului parohial. Membrii Comitetului parohial sunt alesi de Adunarea parohiala dintre membrii ei. Comitetul parohial are un numar dublu de membri fata de cel al Consiliului parohial.
(2) Comitetul parohial este alcatuit din persoane majore ale comunitatii parohiale, pe principiul voluntariatului.
(3) Comitetul parohial este prezidat de preotul-paroh ajutat de un birou de conducere compus din: coordonator de programe, secretar si casier.
(4) Comitetul parohial poate avea prevederi si evidenta gestionara proprie in cadrul bugetului parohial pentru activitatile desfasurate utilizand, sub controlul preotului paroh, acelasi cont bancar, si face justificarea financiara anuala fata de Consiliul parohial. Pentru controlul financiar al Comitetului parohial sunt desemnati doi cenzori de catre Consiliul parohial.
(5) Revocarea membrilor Comitetului parohial se face potrivit procedurii prevazute pentru membrii Consiliului parohial la art. 60 din prezentul statut.
Art. 67
(1) Comitetul parohial are cinci servicii, fiecare fiind condus de un coordonator numit de catre biroul de conducere.
(2) Serviciile Comitetului parohial au urmatoarele atributii:
a) Serviciul social:
1. coopereaza permanent cu asistentii sociali ai parohiei, protopopiatului si Centrului eparhial;
2. coopteaza in Comitetul parohial, pentru colaborare, pe asistentul social sau lucratorul social de la primaria locala sau, dupa caz, il invita la sedintele Comitetului parohial;
3. colaboreaza cu unitatile medicale si sprijina diferite programe de sanatate;
4. se ocupa cu ajutorarea saracilor, orfanilor, vaduvelor si a varstnicilor;
5. sprijina integrarea sociala a detinutilor eliberati din penitenciare;
6. sprijina reinsertia sociala a tinerilor institutionalizati care, dupa implinirea varstei de 18 ani, au parasit centrele de plasament;
7. coopereaza cu organizatii neguvernamentale in conditiile legislatiei bisericesti in vigoare;
8. sprijina programul de asistenta maternala si adoptiile nationale;
9. promoveaza si sustine programe social-filantropice ale parohiei; sprijina si intretine cantina sociala a parohiei;
10. coopereaza in permanenta cu preotii misionari din sistemul de sanatate, penitenciare si armata, azile, orfelinate etc. ;
11. cu acordul autoritatii bisericesti superioare, colecteaza ajutoare in situatii de urgenta si sprijina constituirea unui fond financiar pentru astfel de situatii;
12. sprijina programele de prevenire si eradicare a violentei in familie, de combatere a traficului de fiinte umane, a drogurilor si altele, precum si acordarea asistentei spirituale si materiale familiilor din care parintii au plecat la munca sau studii in strainatate ori au emigrat definitiv.
b) Serviciul misionar:
1. coopereaza cu alte parohii, cu manastiri si cu duhovnici din zona;
2. promoveaza difuzarea si citirea Sfintei Scripturi si a cartilor duhovnicesti, cu recomandarea preotului paroh;
3. il sprijina pe preotul paroh in organizarea unor activitati misionare, pentru o mai buna cunoastere, pastrare si consolidare a credintei ortodoxe;
4. ajuta la organizarea hramului bisericii, a intrunirilor duhovnicesti si a altor manifestari religioase si sprijina achizitionarea de material audiovizual cu caracter religios;
5. organizeaza vizite misionare in spitale, in penitenciare, in centre pentru ocrotirea copiilor si a varstnicilor si in familii aflate in dificultate;
6. mentine, in permanenta, legatura cu asociatiile bisericesti ortodoxe de pe teritoriul parohiei si al eparhiei;
7. identifica si sprijina persoanele indecise si oscilante din punct de vedere religios, pentru intarirea lor in credinta si participarea la viata Bisericii;
8. ajuta Consiliul parohial la colectarea Fondului central misionar, Fondului Filantropia si a unor fonduri speciale in situatii de urgenta.
c) Serviciul cultural:
1. initiaza si sprijina achizitionarea si distribuirea cartilor de cult, icoane, cruciulite si carti de zidire sufleteasca pentru credinciosi si pentru biblioteca parohiala;
2. incurajeaza in comunitate citirea cartilor si a revistelor din biblioteca parohiala, audierea programelor radiofonice ortodoxe si vizionarea programelor ortodoxe de televiziune;
3. impreuna cu profesorii de religie, incurajeaza participarea elevilor la Sfanta Liturghie si la alte slujbe bisericesti, precum si la activitati cultural-educative care promoveaza credinta crestina ortodoxa;
4. sprijina infiintarea de capele sau paraclise in scolile din cuprinsul parohiei;
5. organizeaza festivitati legate de marile sarbatori bisericesti si nationale mentionate in calendarul bisericesc anual;
6. sustine cantarea omofona si a corului bisericii;
7. organizeaza actiuni multiple privind cunoasterea operelor de arta bisericeasca, pastrarea si promovarea traditiilor, a folclorului si a specificului cultural local si national;
8. infiinteaza si acorda burse de studiu si ajutoare pentru elevii merituosi si pentru cei din familii cu posibilitati materiale modeste;
9. organizeaza, cu sprijinul profesorilor si donatorilor, meditatii gratuite pentru elevii saraci din parohie;
10. antreneaza intelectualii din parohie in activitati de promovare a credintei ortodoxe si a culturii romanesti.
d) Serviciul pentru tineret:
1. promoveaza cartea religioasa in randul tinerilor si incurajeaza publicarea unei foi parohiale;
2. invita personalitati culturale pentru conferinte adresate tinerilor;
3. organizeaza intalniri cu tineri, la care sunt invitati ierarhi, preoti, profesori de teologie;
4. acorda premii in carti elevilor merituosi din comunitate proveniti din institutii de ocrotire sociala sau din familii si medii sociale defavorizate;
5. sprijina preotul paroh in ducerea la indeplinire a deciziilor Sfantului Sinod sau ale chiriarhului locului in probleme de educatie a tineretului scolar de toate varstele;
6. organizeaza pelerinaje, excursii si tabere de tineret cu caracter crestin.
e) Serviciul administrativ-gospodaresc:
1. se ingrijeste de inzestrarea si infrumusetarea bisericii, precum si de cimitirul parohial;
2. se ingrijeste de intretinerea monumentelor eroilor si a troitelor de pe teritoriul parohiei;
3. are grija de intretinerea curtii bisericii, a spatiilor verzi si a incintei (casa parohiala, casa de praznuire, clopotnita, capela, muzeu etc. ) .
Art. 68
Parohiile pot colabora cu asociatii si fundatii bisericesti, constituite cu aprobarea Sfantului Sinod sau cu binecuvantarea (aprobarea scrisa a) chiriarhului, sau cu filiale ale acestora.
SECTIUNEA II:
SUBSECTIUNEA 1: A. Protopopiatul (protoieria)
Art. 69
(1) Protopopiatul (protoieria) este o unitate bisericeasca administrativa care cuprinde mai multe parohii arondate de pe teritoriul aceleiasi eparhii.
(2) Infiintarea, desfiintarea, delimitarea si schimbarea intinderii teritoriale a protopopiatelor se aproba de Permanenta Consiliului eparhial, tinand seama de cerintele misionar-pastorale locale, de situarea parohiilor si filiilor dintr-o zona geografica, precum si de posibilitatile economice de functionare.
(3) Fiecare protopopiat are o cancelarie administrativa proprie in cadrul careia functioneaza personal clerical si neclerical, potrivit competentelor date prin statut si regulamentele bisericesti.
(4) Personalul administrativ clerical si neclerical din cancelaria protopopiatului se numeste de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, pe baza unei liste de mai multi candidati intervievati in prealabil la Centrul eparhial.
SUBSECTIUNEA 2: B. Protopopul (protoiereul)
Art. 70
(1) Protopopul (protoiereul) este preotul conducator al protopopiatului si al cancelariei administrative a protopopiatului, in numele chiriarhului.
(2) Protopopul se numeste de catre chiriarh pe o perioada de patru ani, intr-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului eparhial, tinandu-se seama de urmatoarele criterii: media generala de licenta in teologie - minimum 8,50, cel putin 5 ani vechime in preotie, fara impedimente canonice sau condamnari penale, cu o activitate deosebita liturgica, administrativ-pastorala, misionara, culturala si sociala, bucurandu-se de o buna apreciere in societate.
(3) Protopopii pot fi numiti, prin decizie chiriarhala, pentru un nou mandat de 4 ani, doar daca in cursul celor 4 ani de activitate au primit calificativul maxim cu ocazia evaluarilor periodice.
(4) Protopopul, precum si celelalte categorii de personal clerical si neclerical din cancelaria administrativa a protopopiatului, se sanctioneaza si se revoca de chiriarh, intr-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului eparhial, pentru activitate necorespunzatoare sau abateri disciplinare.
Art. 71
Protopopul are urmatoarele atributii exercitate prin mandat, in numele chiriarhului:
(1) indruma, coordoneaza si supravegheaza activitatea bisericeasca a parohiilor si filiilor din protopopiat;
(2) inspecteaza, cel putin o data pe an, parohiile, filiile si asezamintele sociale din protopopiat, constatand calitatea vietii religioase, morale si sociale; verifica registrele contabile, arhiva si biblioteca, starea bisericii si a obiectelor de patrimoniu cultural mobil, a cladirilor bisericesti, a cimitirelor, precum si a altor bunuri bisericesti;
(3) inscrie in registrul de inspectie al parohiei procesul-verbal amanuntit privind constatarile facute. O copie a acestuia se inainteaza Centrului eparhial, cu raport si propuneri, iar al treilea exemplar ramane la protopopiat;
(4) supravegheaza si indruma activitatea catehetica, misionar-pastorala, culturala si social-filantropica a clerului din protopopiat, astfel incat aceasta sa se desfasoare in conformitate cu prevederile statutare si regulamentare bisericesti, cu hotararile Sfantului Sinod si ale organismelor eparhiale;
(5) intocmeste si prezinta anual Permanentei Consiliului eparhial situatia privind bunurile mobile si imobile proprietati ale parohiilor si filiilor din protopopiat;
(6) intocmeste si prezinta anual Permanentei Consiliului eparhial situatia privind bunurile mobile si imobile ale protoieriei;
(7) urmareste ca ordinele si dispozitiile autoritatilor superioare bisericesti sa fie transmise la timp unitatilor si personalului bisericesc din protopopiat si sa fie aduse la indeplinire;
(8) face propuneri chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de preoti, diaconi si cantareti bisericesti;
(9) aproba preotilor si diaconilor din protopopiat pana la 8 zile pe an din concediul legal de odihna, asigurand suplinirea parohiei cu un alt preot si informand despre aceasta Centrul eparhial;
(10) aproba concediul de odihna personalului neclerical de la parohii si protopopiat, iar pentru personalul clerical inainteaza Centrului eparhial, spre aprobare, planificarea concediului anual de odihna;
(11) intocmeste un raport anual general privind intreaga viata bisericeasca din protopopiat, pe care il inainteaza chiriarhului si il face cunoscut preotilor din protopopiat la prima conferinta administrativa din fiecare an;
(12) avizeaza asupra tuturor lucrarilor organismelor parohiale care urmeaza a fi supuse aprobarii Centrului eparhial;
(13) avizeaza bugetele anuale ale parohiilor;
(14) avizeaza decizia de inventariere a bunurilor parohiale si aproba propunerile preotului paroh privind componenta comisiei de inventariere a bunurilor parohiale;
(15) sustine acuzarea in cauzele aflate pe rolul Consistoriului disciplinar protopopesc;
(16) coordoneaza, supravegheaza si raspunde de activitatea cancelariei administrative a protopopiatului, in conformitate cu prevederile statutare si regulamentare, cu dispozitiile date de conducerea eparhiala si cu normele legislatiei civile in vigoare;
(17) intocmeste trimestrial un raport pastoral-misionar si financiar privind activitatea protopopiatului, pe care il inainteaza pentru aprobare catre Permanenta Consiliului eparhial;
(18) intocmeste bugetul anual al protopopiatului si il prezinta spre aprobare Permanentei Consiliului eparhial pe care, apoi, il va face cunoscut preotilor din protopopiat intr-o sedinta administrativa a acestuia;
(19) propune chiriarhului acordarea de ranguri si distinctii de vrednicie clericilor si credinciosilor merituosi;
(20) face propuneri Centrului eparhial privind notarea anuala a preotilor, in vederea definitivarii de catre Permanenta Consiliului eparhial;
(21) analizeaza anual, impreuna cu preotul paroh (si cu ceilalti preoti din parohie) , configuratia confesionala a teritoriului parohial, informand despre aceasta Centrul eparhial;
(22) semneaza documentele, in calitate de reprezentant legal al protoieriei, conform atributiilor din decizia chiriarhala de numire si aprobarilor organismelor superioare bisericesti;
(23) administreaza corect bunurile mobile si imobile ale protoieriei, institutiilor culturale, sociale si fundationale, precum si fondurile protoieriei, pe baza registrelor de evidenta financiar-contabila, de gestiune si inventar;
(24) ia masuri pentru pastrarea in siguranta a bunurilor si a documentelor de valoare ale protoieriei. In caz de distrugere sau deteriorare a acestora, informeaza, de urgenta, Centrul eparhial, care ia masurile adecvate pentru rezolvarea problemei;
(25) ia masuri pentru restaurarea, conservarea si protejarea bunurilor mobile si imobile ale protoieriei, potrivit legislatiei bisericesti si civile in vigoare, referitoare la patrimoniul cultural-national;
(26) intocmeste si tine la zi inventarul bunurilor protoieriei de orice natura, biblioteca, precum si arhiva protoieriei;
(27) indeplineste si alte atributii date de organismele eparhiale sau de chiriarh pentru bunul mers al vietii bisericesti.
Art. 72
(1) Protopopul este, pe teritoriul protopopiatului sau, reprezentantul oficial al Centrului eparhial fata de autoritatile publice locale si fata de terti si indeplineste sarcinile ce-i sunt atribuite prin prezentul statut, prin regulamentele bisericesti si prin alte dispozitii in vigoare. In aceasta calitate, lucreaza cu incuviintarea chiriarhului, pe care il informeaza, in prealabil, cu privire la problemele respective.
(2) Cu aprobarea prealabila scrisa a chiriarhului, reprezinta protopopiatul si, cand este cazul, unitatile bisericesti din protopopiat, in justitie, in fata autoritatilor locale si fata de terti, personal sau prin delegati.
SECTIUNEA III: Vicariatul (Ortodox Ucrainean)
Art. 73
(1) Vicariatul este o unitate bisericeasca administrativa cu regim misionar-pastoral, aflata sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane, care cuprinde mai multe protopopiate, parohii si manastiri.
(2) Organizarea si functionarea vicariatului se fac pe baza unui regulament propriu aprobat de Sfantul Sinod, la propunerea Patriarhului Romaniei, si care se comunica institutiei administratiei publice centrale de resort.
(3) Conducatorul vicariatului si protopopii din cuprinsul acestuia sunt numiti de Patriarhul Romaniei dintre preotii din vicariat, in aceleasi conditii cu cele prevazute pentru personalul clerical de conducere de la eparhii.
(4) Numirea, transferarea si sanctionarea personalului clerical si neclerical de la unitatile bisericesti din cuprinsul vicariatului se fac de catre Patriarhul Romaniei, la propunerea conducatorului vicariatului, dupa consultarea acestuia cu chiriarhul locului.
(5) Pentru buna desfasurare a activitatii sacramentale, invatatoresti, de conducere, pastoral-misionare si social-filantropice in cuprinsul vicariatului, Patriarhul Romaniei poate apela frateste la chiriarhii eparhiilor pe raza carora functioneaza unitatile bisericesti din vicariat.
(6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical si neclerical din cadrul vicariatului se bucura de aceleasi drepturi si are aceleasi indatoriri ca si categoriile de personal similar de la eparhii, in conditiile prezentului statut.
(7) Unitatile bisericesti din cuprinsul vicariatului primesc Antimisul sfintit, Sfantul si Marele Mir, precum si pastoralele chiriarhale de la Patriarhul Romaniei.
SECTIUNEA IV:
SUBSECTIUNEA 1: A. Manastirea
Art. 74
(1) Manastirea este o comunitate de calugari sau calugarite care s-au hotarat in mod liber sa-si duca viata in infranare, saracie de buna voie si ascultare.
(2) Schitul si metocul functioneaza in subordinea manastirii randuita de chiriarh sau, direct, a Centrului eparhial.
(3) Catedrala eparhiala are statut canonic de manastire.
(4) Manastirea depinde direct de chiriarhul locului, care este conducatorul ei canonic, in conditiile art. 78 alin. (1) din prezentul statut.
Art. 75
(1) Infiintarea, desfiintarea si transformarea manastirilor de calugari in manastiri de calugarite sau a manastirilor de calugarite in manastiri de calugari, precum si ridicarea schiturilor la rang de manastiri se aproba de catre Sinodul mitropolitan la propunerea motivata a chiriarhilor eparhiilor sufragane, dupa o atenta si riguroasa evaluare a motivelor, a existentei bazei materiale si a personalului monahal necesar, precum si a conditiilor misionare locale.
(2) Infiintarea, desfiintarea si transformarea schiturilor si a metocurilor de calugari in schituri si metocuri de calugarite sau a schiturilor si a metocurilor de calugarite in schituri si metocuri de calugari se aproba de catre chiriarh, aducandu-se la cunostinta Consiliului eparhial.
(3) In manastirea, schitul sau metocul date in folosinta prin sfintire, niciunul dintre ctitori, donatori si binefacatori nu are vreun drept de proprietate, folosinta sau amestec in conducerea, administrarea si viata spirituala a acestora.
Art. 76
Cu aprobarea chiriarhului, in manastiri se pot organiza:
a) scoli teologice preuniversitare: seminarii teologice liceale pentru pregatirea teologica a personalului monahal in domeniul asistentei sociale, al educatiei religioase si al restaurarii patrimoniului bisericesc, precum si scoli de cantareti bisericesti;
b) cursuri religioase aprobate de chiriarh, pentru indrumarea monahala duhovniceasca a personalului monahal;
c) cursuri de arte si meserii, precum si ateliere in domeniile picturii si iconografiei, vitraliilor si mozaicului religios, sculpturii, broderiei artistice, tesatoriei de stofe bisericesti si imbracaminte, argintariei bisericesti, metalelor si emailarii, croitoriei, tesatoriei de covoare si alte activitati compatibile cu viata monahala aprobate de chiriarh, personalul monahal fiind dator ca, pe langa ascultarile din obste, sa lucreze in cadrul acestora, acolo unde sunt organizate.
Art. 77
(1) Primirea in manastire a celor ce doresc sa intre in monahism se face la cererea scrisa a candidatului, cu recomandare de la duhovnic si staret(a) si cu aprobarea chiriarhului.
(2) Varsta minima pentru primirea in manastire, ca novice, este de 18 ani. Sub aceasta varsta, dar nu mai putin de 16 ani, este necesar acordul scris al parintilor sau tutorilor legali. De asemenea, este interzisa inchinovierea si promovarea in cinul monahal a celor cu obligatii si responsabilitati familiale sau urmariti penal.
(3) Tunderea in monahism se face, cu aprobarea chiriarhului, dupa cel putin 3 ani de cercetare canonica si vietuire in manastire. Derogarea de la aceasta regula o poate decide numai chiriarhul din motive misionare urgente.
(4) Hirotonirea monahilor in treapta de ierodiacon si ieromonah se face cu aprobarea chiriarhului, numai dupa ce acestia au absolvit o scoala teologica (seminar sau facultate) si au promovat examenul de capacitate.
(5) Toti monahii (monahiile) dintr-o manastire (schit) , inclusiv pensionarii, indiferent de rangurile si functiile detinute anterior, se vor supune randuielilor manastiresti, comune pentru intreaga obste.
(6) Monahii care doresc sa plece din diferite eparhii ortodoxe romane din tara si din afara granitelor tarii pentru a se stabili in Muntele Athos sau in manastiri apartinand altei Biserici Ortodoxe trebuie sa obtina, in prealabil, aprobarea scrisa a chiriarhului ortodox roman de care depind canonic, precum si acordul Patriarhului Romaniei, la solicitarea ierarhului apartinand unei alte Biserici Ortodoxe surori.
(7) Monahii, in virtutea votului monahal al ascultarii, nu pot sa compara in fata instantelor judecatoresti fara aprobarea prealabila scrisa a Chiriarhului, inclusiv in cauze de interes personal; incalcarea acestei prevederi atrage sanctiuni canonice si disciplinare.
SUBSECTIUNEA 2: B. Conducerea manastirii
Art. 78
(1) Chiriarhul este conducatorul canonic al manastirilor, schiturilor si metocurilor din eparhia sa, cu exceptia prevazuta de art. 26 alin. (38) din prezentul statut. Prin delegatie din partea chiriarhului, conducerea manastirii este asigurata de staret(a) , a schitului de egumen (a) , iar a metocului de persoana anume desemnata ca administrator.
(2) Staretul(a) si egumenul(a) se numesc direct de chiriarh dintre calugarii cei mai vrednici, cu o frumoasa vietuire in manastire, cu intensa activitate duhovniceasca, cu studii teologice sau, in manastirile cu obste mai mare, dintre primii 3 candidati desemnati de sobor, in baza calitatilor enumerate mai inainte, in cazul cand chiriarhul a dispus sa se faca alegere;
(3) Staretul(a) este ajutat(a) in indeplinirea atributiilor sale de conducere de: Soborul manastiresc, Consiliul duhovnicesc si de invatatura, Consiliul economic si Consiliul de disciplina (judecata) .
(4) Cu aprobarea scrisa a chiriarhului, staretul(a) reprezinta manastirea in justitie, in fata autoritatilor locale si fata de terti, personal sau prin delegati imputerniciti, in conditiile art. 50 alin. (6) din prezentul statut.
(5) Administrarea bunurilor manastiresti se face de staret sau de stareta, cu ajutorul Consiliului economic si al Soborului manastiresc, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut, ale regulamentelor, hotararilor sau instructiunilor date de autoritatile superioare bisericesti.
Art. 79
(1) Conducerea manastirii (schitului) are urmatoarele indatoriri:
a) sa randuiasca programul in asa fel incat manastirea (schitul) sa devina un loc de aleasa viata duhovniceasca, de practicare a virtutilor crestinesti, de evlavioasa participare la slujbele religioase, de zidire sufleteasca, atat pentru vietuitori, cat si pentru inchinatori;
b) sa promoveze indeletniciri potrivite cu sfintenia locului, atat pentru folosul vietuitorilor, cat si al credinciosilor, dovedind prin fapte bune dragoste fata de comunitatea monahala, de Biserica si de popor;
c) sa vegheze ca toti vietuitorii din manastiri si schituri, evlaviosi si inclinati spre studiu, sa fie indatorati, cu binecuvantarea (aprobarea scrisa a) chiriarhului, sa urmeze studii la institutiile de invatamant teologic din eparhie sau din eparhiile invecinate, daca nu exista scoli teologice in eparhia respectiva;
d) sa coopereze cu Centrul eparhial in organizarea si sustinerea activitatilor social-filantropice, culturale si misionare ale acestuia, potrivit mijloacelor materiale pe care le are manastirea sau schitul;
e) sa aprovizioneze manastirea (schitul) cu lumanari si colportaj de la Centrul eparhial;
f) sa asigure calugarilor sau calugaritelor conditii adecvate vietii chinoviale (de obste) .
(2) Staretul sau stareta, ca administrator al bunurilor manastiresti, are urmatoarele atributii:
a) semneaza documente, in calitate de reprezentant legal al manastirii, conform atributiilor din decizia chiriarhala de numire si aprobarilor organismelor superioare bisericesti;
b) incredinteaza membrilor Consiliului economic, pe baza de inventare speciale, parte din bunurile mobile si imobile inscrise in inventarul general al manastirii, astfel: economului - obiectele din gospodaria manastirii; casierului - casa de bani cu toate cele ce tin de ea; eclesiarhului - biserica cu tot ce are si tine de dumnezeiestile slujbe; arhondarului - arhondaricul cu toate cele ce tin de primirea oaspetilor; trapezarului - inventarul ce tine de trapeza, iar egumenului - atributii de ordin gospodaresc si disciplinar;
c) gestioneaza corect averea manastirii (mobila si imobila) , atat direct, cat si prin delegatii sai, purtand grija deosebita pentru toate bunurile si mai ales pentru cele care fac parte din patrimoniul cultural-national;
d) ia masuri pentru pastrarea in siguranta a bunurilor si a documentelor de valoare ale manastirii. In caz de distrugere sau deteriorare a acestora, informeaza, de urgenta, Centrul eparhial, care ia masurile adecvate pentru rezolvarea problemei;
e) ia masuri pentru restaurarea, conservarea si protejarea bunurilor mobile si imobile ale manastirii, potrivit legislatiei civile in vigoare si reglementarilor bisericesti, referitoare la patrimoniul cultural-national;
f) se ingrijeste, impreuna cu ceilalti monahi, de luarea masurilor pentru intretinerea, repararea si restaurarea edificiilor bisericesti manastiresti, ale institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale, a staretiei, a chiliilor, a curtii si cimitirului manastiresc, precum si a altor bunuri bisericesti manastiresti;
g) se ingrijeste de inscrierea bunurilor mobile si imobile ale manastirii in evidentele manastiresti si ale autoritatilor centrale si locale competente, de buna administrare a acestora, precum si de intocmirea si buna pastrare a actelor de proprietate, potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericesti, a hotararilor organismelor bisericesti centrale si eparhiale. Cate o copie legalizata a actelor de proprietate a bunurilor manastirii se pastreaza la protopopiat si la Centrul eparhial;
h) administreaza patrimoniul manastirii in conformitate cu hotararile Consiliului economic si ale Soborului manastiresc si controleaza modul de administrare a cimitirului manastirii, a bunurilor institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale bisericesti din manastire;
i) intocmeste si tine la zi registrul inventar al bunurilor manastiresti de orice natura, biblioteca, precum si arhiva manastirii;
j) indeplineste orice alte atributii care ii sunt atribuite prin prezentul statut, regulamente, hotarari sau instructiuni ale autoritatilor superioare bisericesti.
(3) Consiliul economic al manastirii are urmatoarele atributii:
a) intocmeste proiectul de buget (venituri, cu identificarea resurselor, si cheltuieli) si raportul economic-financiar ale manastirii, pe care le supune spre avizare Soborului manastiresc, in vederea inaintarii Permanentei Consiliului eparhial spre aprobare;
b) prezinta anual Soborului manastiresc si Permanentei Consiliului eparhial o informare asupra veniturilor si cheltuielilor bisericesti, culturale, sociale si fundationale, asupra modului de administrare si gestionare a patrimoniului bisericesc, precum si inventarul bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea sau folosinta manastirii;
c) hotaraste executarea micilor reparatii necesare manastirii;
d) aproba propunerile staretului sau ale eclesiarhului privind inzestrarea bisericii cu vesminte, icoane, obiecte si carti de cult, cele necesare pentru serviciul religios si a institutiilor manastiresti (culturale, sociale, fundationale) , precum si alocarea fondurilor corespunzatoare;
e) vegheaza ca aprovizionarea pangarului manastirii cu lumanari, calendare, obiecte si carti de cult, precum si tiparituri de zidire duhovniceasca sa se faca numai de la Centrul eparhial, pentru sustinerea activitatilor misionare ale eparhiei respective;
f) tine registrul de venituri si cheltuieli, prin intermediul casierului;
g) aproba actele de plata incheiate de casier si aduce la indeplinire hotararile Soborului manastiresc si ale organismelor superioare bisericesti;
h) indeplineste orice alte atributii care ii sunt atribuite prin prezentul statut, regulamente, hotarari sau instructiuni ale autoritatilor superioare bisericesti.
(4) Soborul manastiresc are urmatoarele atributii:
a) avizeaza proiectul de buget si raportul economic-financiar intocmite de Consiliul economic, pe care le inainteaza Permanentei Consiliului eparhial spre aprobare;
b) ia hotarari cu privire la zidirea, repararea, restaurarea si intretinerea bisericii, a staretiei, a chiliilor si a altor cladiri ale manastirii, precum si la conservarea si restaurarea patrimoniului mobil si solicita aprobarea scrisa Permanentei Consiliului eparhial, care verifica, prin specialistii de la Centrul eparhial, necesitatea, legalitatea si calitatea proiectelor ce se propun a fi realizate;
c) face propuneri, spre aprobare, Permanentei Consiliului eparhial, cu privire la dobandirea bunurilor imobile bisericesti manastiresti, transmiterea folosintei acestora (inchiriere, comodat, arendare etc. ) , grevarea cu sarcini, afectarea de servituti, cu exceptia lacasurilor de cult;
d) face propuneri, spre aprobare, Consiliului eparhial, cu privire la instrainarea in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile bisericesti ale manastirii;
e) verifica si inainteaza anual Permanentei Consiliului eparhial inventarul bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea sau folosinta manastirii;
f) indeplineste orice alte atributii care ii sunt atribuite prin prezentul statut, regulamente, hotarari sau instructiuni ale autoritatilor superioare bisericesti.
(5) Controlul administrarii bunurilor manastiresti, al casei si al gestiunii se face de catre exarh, de sectoarele de resort ale Centrului eparhial sau de catre delegatul chiriarhului.
Art. 80
Daca in vreo manastire s-ar afla vreun arhiereu retras, el poate fi desemnat staret, cu aprobarea chiriarhului. In cazul cand nu este desemnat staret, obstea manastirii este datoare sa ii creeze inlesnirile necesare traiului si sa ii dea cinstea cuvenita demnitatii arhieresti.
Art. 81
(1) Treptele monahale sunt: fratele (novicele) , rasoforul si monahul, in cazul barbatilor, si, respectiv, sora, rasofora si monahia, in cazul femeilor.
(2) Rangurile monahale sunt: arhidiacon, singhel, protosinghel si arhimandrit, in cazul calugarilor, si stareta cu cruce (stavrofora) , in cazul calugaritelor.
(3) Rangurile de arhidiacon, singhel, protosinghel si stareta stavrofora se acorda de catre chiriarh, iar rangul de arhimandrit se confera de chiriarh, cu aprobarea prealabila a Sfantului Sinod.
Art. 82
(1) Chiriarhii vor lua masurile necesare pentru organizarea, cel putin o data pe an, a sinaxelor (consfatuirilor) staretilor(elor) si egumenilor(elor) din eparhiile pe care le pastoresc, pentru analizarea problemelor specifice, promovarea schimbului de experienta duhovniceasca si administrativa si adoptarea de masuri adecvate in scopul imbunatatirii vietii si disciplinei monahale. La aceste sinaxe monahale eparhiale pot fi chemati si duhovnicii de manastiri, cand se considera necesar.
(2) Cel putin o data la 3 ani, se vor organiza sinaxe monahale mitropolitane cu staretii(ele) si egumenii(ele) din eparhiile mitropoliei respective, la care vor participa si ierarhii Sinodului mitropolitan, pentru examinarea unor aspecte specifice vietii monahale din zonele respective, la care pot fi chemati si duhovnicii de manastiri, cand problematica impune acest lucru.
Art. 83
Dispozitiile cuprinse in prezentul statut sunt comune si obligatorii pentru manastirile, schiturile si metocurile de calugari si calugarite din cuprinsul eparhiilor apartinatoare Patriarhiei Romane.
SECTIUNEA V:
SUBSECTIUNEA 1: A. Eparhia (arhiepiscopia si episcopia)
Art. 84
(1) Eparhiile sunt unitati bisericesti constituite dintr-un numar de parohii, grupate in protopopiate, precum si din manastirile aflate pe un anumit teritoriu. In cuprinsul eparhiilor pot functiona institutii de invatamant teologic si confesional, social-filantropice etc.
(2) Eparhiile sunt arhiepiscopii sau episcopii, conduse de catre arhiepiscop sau episcop.
(3) Nicio eparhie nu poate avea, infiinta sau administra unitati de cult pe teritoriul altei eparhii.
Art. 85
(1) Organismele de conducere ale eparhiei sunt: chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul eparhiot) , Adunarea eparhiala ca organism deliberativ, Consiliul eparhial si Permanenta Consiliului eparhial ca organisme executive.
(2) Bunurile eparhiilor (episcopii si arhiepiscopii) se administreaza de Consiliul eparhial si de Permanenta Consiliului eparhial, prin sectoarele Bunuri bisericesti, Monumente si Constructii bisericesti si Economic-financiar ale Administratiei eparhiale, sub indrumarea si controlul chiriarhului.
(3) Bunurile resedintei episcopale si arhiepiscopale vor fi administrate de un referent sau inspector, ajutat de un econom, care vor indeplini atributiile prevazute in fisa postului. Ei se numesc de catre chiriarh, ca si celalalt personal al resedintei eparhiale.
SUBSECTIUNEA 2: B. Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul eparhiot)
Art. 86
(1) In eparhia sa, chiriarhul isi exercita intreaga slujire in comuniune cu Sfantul Sinod.
(2) Chiriarhul isi exercita dreptul de a conduce eparhia din momentul intronizarii si al primirii gramatei din partea mitropolitului sau canonic, respectiv, din partea Patriarhului Romaniei pentru mitropolit si pentru chiriarhii din afara granitelor tarii care se afla sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane.
Art. 87
(1) Pe durata vacantei, loctiitorul de arhiepiscop sau de episcop indeplineste toate prerogativele titularului de scaun, cu exceptia modificarii structurilor (institutiilor si posturilor) eparhiale si instrainarii sau schimbarii destinatiei bunurilor bisericesti.
(2) Arhiepiscopul, episcopul, episcopul-vicar si arhiereul-vicar poarta uniforma monahala (reverenda, rasa si camilafca) de culoare neagra, cruce, engolpion si toiag pastoral.
Art. 88
Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) exercita urmatoarele atributii:
(1) exercita slujirea de invatator, slujitor al Sfintelor Taine si pastor al eparhiei sale;
(2) conduce eparhia in conformitate cu prevederile Sfintelor Canoane, ale statutului si regulamentelor bisericesti, precum si cu hotararile Sfantului Sinod;
(3) pastreaza unitatea statutara, regulamentara si administrativa bisericeasca si se ingrijeste de aducerea la indeplinire in cuprinsul eparhiei a hotararilor organismelor deliberative si executive centrale si eparhiale;
(4) vegheaza la bunul mers al vietii bisericesti din eparhie, al organismelor si institutiilor ei;
(5) convoaca si prezideaza organismele deliberative si executive ale eparhiei, precum si conferinte si intruniri ale preotilor si sinaxe ale personalului monahal;
(6) reprezinta eparhia in relatiile cu autoritatile publice centrale si locale, in justitie si fata de terti, personal sau prin delegati;
(7) reprezinta eparhia in relatiile cu cultele religioase recunoscute de pe teritoriul eparhiei, in conformitate cu hotararile Sfantului Sinod;
(8) efectueaza vizite canonice si pastorale in eparhie cu scopul de a intensifica viata duhovniceasca a clerului si credinciosilor, precum si dinamica activitatii liturgice, social-misionare si administrativ-gospodaresti a eparhiei;
(9) prezinta Sfantului Sinod darea de seama anuala cu privire la activitatea pastoral-misionara si social-filantropica din eparhie;
(10) daruieste tuturor lacasurilor de cult din eparhie Antimisul sfintit, precum si Sfantul si Marele Mir primit de la Patriarhia Romana;
(11) dupa o consultare prealabila, de principiu, cu presedintele Sfantului Sinod si cu mitropolitul locului (conform canonului 34 apostolic) privind oportunitatea pastoral-misionara si administrativa a alegerii unui episcop-vicar, respectiv arhiereu-vicar si, in consultare, prin vot secret, cu Sinodul mitropolitan, propune Sfantului Sinod doi candidati de episcop-vicar la arhiepiscopie si doi candidati de arhiereu-vicar la episcopie. Chiriarhii care au implinit varsta de 75 de ani si care nu au episcop-vicar sau arhiereu-vicar vor propune, statutar, doi candidati eligibili pentru aceasta demnitate bisericeasca;
(12) adreseaza scrisori pastorale clerului si credinciosilor din eparhie;
(13) hirotoneste clerici si se ingrijeste de ocuparea la timp a parohiilor vacante, cu respectarea prevederilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti;
(14) numeste, transfera, promoveaza, sanctioneaza si revoca personalul clerical, monahal si neclerical prevazut de art. 69 alin. (4) , art. 70 alin. (2) si (3) , art. 105 alin. (1) si art. 109 alin. (1) si (3) din prezentul statut, in sedinte ale Permanentei Consiliului eparhial;
(15) emite decizia de incetare a activitatii pentru personalul clerical si neclerical, la limita de varsta, in vederea pensionarii;
(16) aproba infiintarea si desfiintarea de posturi la Centrul eparhial si la unitatile subordonate acestuia, in sedinte ale Permanentei Consiliului eparhial;
(17) confera distinctii clericilor si mirenilor, precum si ranguri bisericesti preotilor, diaconilor si personalului monahal din eparhie, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti;
(18) avizeaza, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, proiectele lucrarilor de pictura/restaurare bisericeasca si le trimite spre aprobare Comisiei de pictura bisericeasca, cu avizul consultativ al unui specialist in domeniu;
(19) acorda sau retrage binecuvantarea (aprobarea scrisa) pentru numirea personalului didactic de predare a religiei din unitatile de invatamant public si particular, pentru incadrarea personalului didactic si a personalului de conducere din scolile confesionale si de la institutiile de invatamant preuniversitar si universitar teologic din eparhia sa;
(20) elibereaza cartea canonica unui cleric (de mir sau din cinul monahal) pentru iesirea acestuia din eparhia sa, la solicitarea scrisa a unui ierarh ortodox roman din tara, care il primeste in eparhia lui;
(21) cu acordul Patriarhului Romaniei, elibereaza cartea canonica unui cleric (de mir sau din cinul monahal) pentru iesirea acestuia din eparhia sa, la solicitarea scrisa a unui ierarh ortodox roman din afara granitelor tarii, care il primeste in eparhia lui;
(22) cu acordul Patriarhului Romaniei, elibereaza cartea canonica unui cleric (de mir sau din cinul monahal) pentru iesirea acestuia din Patriarhia Romana, la solicitarea scrisa a unui ierarh apartinand unei alte Biserici Ortodoxe autocefale;
(23) acorda dispense bisericesti de casatorie si recasatorire pentru credinciosii mireni, in limita prevederilor canonice;
(24) acorda concediul de odihna personalului clerical si neclerical din administratia eparhiala, protopopilor, personalului clerical de la parohii, precum si personalului monahal, pentru ingrijirea sanatatii;
(25) emite decizia de numire a membrilor Consistoriului eparhial alesi de Adunarea eparhiala, decizia de numire a membrilor consistoriului eparhial monahal pe care i-a desemnat, a membrilor consistoriilor protopopesti propusi de protopop, precum si decizia de numire a aparatorilor bisericesti, admisi in urma examenului pentru aparatori;
(26) aproba sau respinge motivat hotararile pronuntate de Consistoriul eparhial, Consistoriul eparhial monahal si consistoriile protopopesti;
(27) asigura disciplina clerului si a celorlalte categorii de personal in eparhia sa, direct sau prin organismele eparhiale competente;
(28) primeste plangerile aduse impotriva personalului clerical si neclerical din administratia eparhiala, de la protopopiate si parohii, precum si impotriva personalului monahal si dispune masuri corespunzatoare potrivit prevederilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti;
(29) in cazuri de vinovatie grava poate opri de la savarsirea celor sfinte personalul clerical din eparhia sa si dispune, fara intarziere, cercetarea cazului;
(30) poate aplica preotului sau monahului pedeapsa transferului disciplinar, prin decizie chiriarhala, cand se constata ca acesta influenteaza in rau viata parohiala sau manastireasca;
(31) aproba, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, infiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor si fundatiilor bisericesti cu caracter eparhial;
(32) acorda sau retrage binecuvantarea (aprobarea scrisa) pentru infiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor si fundatiilor cu caracter local, altele decat cele care au fondator unic sau membri asociati unitati de cult, precum si pentru filialele asociatiilor si fundatiilor cu caracter national, care au binecuvantarea (aprobarea scrisa a) Sfantului Sinod;
(33) indruma si controleaza direct si prin sectoarele de resort sau prin delegati modul in care se face administrarea bunurilor eparhiale si ale unitatilor componente ale eparhiei;
(34) primeste rapoartele sectoarelor administratiei Centrului eparhial si aproba sau respinge intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial rapoartele motivate ale acestora, privind bunurile eparhiale sau ale unitatilor din subordine;
(35) se ingrijeste ca unitatile de cult si personalul din eparhie sa primeasca sprijinul financiar alocat de la bugetul de stat, de la bugetele locale si din fondurile proprii ale eparhiei si verifica modul de utilizare a acestuia, potrivit destinatiei aprobate;
(36) exercita drepturile si indeplineste indatoririle prevazute de Sfintele Canoane, de prezentul statut si de regulamentele bisericesti, in baza carora emite decizii si dispozitii chiriarhale, acorda ranguri bisericesti si distinctii;
(37) indeplineste si alte atributii date lui prin Sfintele Canoane, statut si regulamentele bisericesti sau prin hotarari ale Sfantului Sinod.
Art. 89
(1) Asociatiile si fundatiile mentionate la art. 88 alin. (31) si (32) au obligatia de a prezenta Centrului eparhial, de doua ori pe an (primavara si toamna) , rapoarte privind activitatea desfasurata si, o data pe an, raportul privind situatia financiara.
(2) Centrul eparhial, prin Corpul de control financiar si audit, poate verifica inopinat situatia financiara si patrimoniala a respectivelor asociatii sau fundatii, impreuna sau separat de cenzor sau comisia de cenzori. In cazul in care constata deficiente si lipsuri, Centrul eparhial adopta masuri pentru remedierea acestora.
SUBSECTIUNEA 3: C. Adunarea eparhiala
Art. 90
Adunarea eparhiala este organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice si patrimoniale ale eparhiei.
Art. 91
(1) Adunarea eparhiala se compune din reprezentantii alesi ai clerului si ai credinciosilor, in proportie de o treime clerici si doua treimi mireni, cu o viata morala si religioasa demna de un crestin, care au candidat cu binecuvantarea (aprobarea scrisa a) ierarhului locului. Pentru activitate potrivnica Bisericii, mandatele acestora se revoca de Adunarea eparhiala, la propunerea chiriarhului.
(2) Membrii mireni in Adunarea eparhiala se aleg de catre delegatii consiliilor parohiale, constituiti in colegii electorale mirenesti, pe circumscriptii.
(3) Membrii clerici in Adunarea eparhiala se aleg de catre toti preotii si diaconii in functie, constituiti in colegii electorale preotesti, pe circumscriptii.
(4) Membrii Adunarii eparhiale, clerici si mireni, se aleg pe termen de 4 ani. Ei pot fi alesi pentru cel mult doua mandate.
(5) Numarul membrilor alesi ai Adunarii eparhiale este de 30.
(6) Presedintele Adunarii eparhiale este arhiepiscopul sau episcopul, iar in caz de vacanta, loctiitorul desemnat canonic si statutar.
(7) Episcopul-vicar sau arhiereul-vicar este membru de drept al Adunarii eparhiale, cu vot deliberativ.
Art. 92
Atributiile Adunarii eparhiale sunt urmatoarele:
(1) sustine interesele si drepturile Bisericii si ale eparhiei, conform prevederilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti;
(2) vegheaza la respectarea, in cuprinsul eparhiei, a masurilor cu caracter unitar prevazute de statut, de regulamentele bisericesti si de hotararile organismelor bisericesti centrale privitoare la administrarea bunurilor mobile si imobile ale unitatilor de cult din intreaga eparhie, precum si a altor bunuri patrimoniale, culturale si epitropesti ale acestora;
(3) promoveaza activitatile educationale, culturale, social-filantropice, misionare ale eparhiei si identifica mijloace si resurse economico-financiare pentru sustinerea acestora;
(4) deleaga un cleric si 2 mireni, dintre membrii Adunarii eparhiale, ca reprezentanti eparhiali, in Adunarea Nationala Bisericeasca;
(5) alege membrii consiliului eparhial, la propunerea chiriarhului;
(6) alege pe cei 3 membri ai consistoriului eparhial si pe cei 2 supleanti, la propunerea chiriarhului;
(7) la propunerea chiriarhului, desemneaza unu sau doi clerici, dupa caz, pentru a fi aprobati de Sinodul mitropolitan ca membri ai Consistoriului mitropolitan;
(8) aproba raportul general anual intocmit de Consiliul eparhial si hotaraste masuri pentru o buna desfasurare a activitatilor eparhiei;
(9) aproba contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale, precum si masuri pentru asigurarea bunurilor bisericesti;
(10) aproba bugetul general al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor eparhiale;
(11) hotaraste cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei, precum si ale institutiilor si fundatiilor eparhiale, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
(12) exercita si alte atributii date prin prezentul statut si regulamentele bisericesti.
Art. 93
(1) Adunarea eparhiala se intruneste in sedinta anuala de lucru, in primul trimestru al anului, iar in sedinte extraordinare, ori de cate ori este nevoie.
(2) Convocarea Adunarii eparhiale, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre presedinte, cu cel putin 14 zile calendaristice inainte de data fixata pentru sedinta, iar in cazuri exceptionale, in cel mai scurt timp posibil.
(3) Adunarea eparhiala este statutar constituita cu prezenta a doua treimi din membrii sai si hotaraste valabil cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.
(4) Procesul-verbal al lucrarilor Adunarii eparhiale este semnat de presedinte si de secretarii Adunarii eparhiale si se pastreaza la secretariatul eparhiei.
Art. 94
Pentru studierea si formularea propunerilor asupra problemelor ce urmeaza a fi supuse deliberarii, Adunarea eparhiala alege, la inceputul fiecarui mandat de 4 ani, dintre membrii clerici si mireni, 5 comisii de lucru permanente, care vor avea cate un presedinte si un raportor din mijlocul lor, desemnati de plen, la propunerea presedintelui. Comisiile Adunarii eparhiale sunt:
a) Comisia administrativ-bisericeasca;
b) Comisia culturala si educationala;
c) Comisia economica, bugetara si patrimoniala;
d) Comisia social-filantropica;
e) Comisia organizatorica, juridica si de validare.
SUBSECTIUNEA 4: D. Consiliul eparhial
Art. 95
Consiliul eparhial este organism executiv al Adunarii eparhiale si are in competenta problemele bisericesti administrative, culturale, social-filantropice, economice, patrimoniale si fundationale pentru intreaga eparhie.
Art. 96
(1) Consiliul eparhial se compune din 9 membri, 3 clerici si 6 mireni, alesi pe termen de 4 ani de Adunarea eparhiala dintre membrii ei. Ei pot fi alesi pentru cel mult doua mandate. Pentru activitate potrivnica Bisericii, mandatele acestora se revoca de Adunarea eparhiala, la propunerea chiriarhului.
(2) Presedintele Consiliului eparhial este chiriarhul, iar, in caz de vacanta, loctiitorul desemnat canonic si statutar.
(3) Episcopul-vicar sau arhiereul-vicar este membru de drept al Consiliului eparhial, cu vot deliberativ.
(4) Din incredintarea chiriarhului, sedintele Consiliului eparhial pot fi prezidate si de catre episcopul-vicar, respectiv de arhiereul-vicar. In aceasta situatie, procesul-verbal al lucrarilor este supus aprobarii chiriarhului.
(5) Vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic si contabilul-sef sunt membri permanenti ai Consiliului eparhial, cu vot consultativ. Conducatorii institutiilor de invatamant teologic din eparhie participa la lucrari in calitate de invitati.
(6) Secretarul eparhial este si secretar al Consiliului eparhial si intocmeste procesul-verbal al lucrarilor.
Art. 97
(1) Consiliul eparhial se intruneste la convocarea presedintelui de doua ori pe an sau ori de cate ori este nevoie.
(2) Consiliul eparhial este legal constituit cu prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotarari cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.
Art. 98
Consiliul eparhial exercita in timpul dintre sedintele Adunarii eparhiale atributiile acesteia prevazute de art. 92 alin. (1) , (2) , (3) si (11) , precum si urmatoarele atributii:
(1) intocmeste darea de seama anuala asupra activitatii Cancelariei si sectoarelor Administratiei eparhiale, a institutiilor si fundatiilor eparhiale;
(2) intocmeste si prezinta Adunarii eparhiale contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale si propune masuri de asigurare a bunurilor bisericesti;
(3) intocmeste bugetul general anual al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale;
(4) sprijina catehizarea copiilor, tinerilor si adultilor si ia masuri pentru procurarea mijloacelor materiale necesare sustinerii programelor culturale si educativ-religioase in eparhie;
(5) ingrijeste de bunul mers al institutiilor de invatamant teologic si al scolilor confesionale din eparhie, in conformitate cu prevederile statutare si regulamentare bisericesti;
(6) infiinteaza, organizeaza si supravegheaza activitatea editurii si tipografiei eparhiale, a atelierelor de lumanari si pentru producerea vesmintelor si a obiectelor de cult, precum si a magazinelor pentru desfacerea acestora si a produselor achizitionate de la tipografia si atelierele Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa;
(7) hotaraste infiintarea de fonduri eparhiale destinate ajutorarii parohiilor sarace, acordarii de burse tinerilor care se pregatesc in institutiile de invatamant, precum si sprijinirii programelor locale de asistenta social-filantropica si cultural-misionara;
(8) hotaraste in privinta instrainarii in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile ale unitatilor bisericesti din eparhie, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile;
(9) stabileste normele (instructiunile) de administrare ale bunurilor bisericesti eparhiale, in materiile care nu sunt stabilite prin prezentul statut, regulamente sau hotarari ale organismelor superioare bisericesti;
(10) verifica respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti cu privire la alegerile de membri mireni si clerici in organismele bisericesti deliberative si executive;
(11) confirma, suspenda sau dizolva Consiliul parohial, la sesizarea preotului si la propunerea motivata a protopopului, dispunand instituirea unui consiliu interimar pana la noi alegeri;
(12) verifica, aproba, respinge sau modifica hotararile organismelor parohiale, in conformitate cu prevederile art. 55 alin. (10) din prezentul statut;
(13) exercita si alte atributii care ii sunt date prin statut, regulamente sau prin hotarari ale organismelor centrale bisericesti si ale Adunarii eparhiale.
SUBSECTIUNEA 5: E. Permanenta Consiliului eparhial
Art. 99
Intre sedintele Consiliului eparhial functioneaza Permanenta Consiliului eparhial.
Art. 100
(1) Permanenta Consiliului eparhial se compune din chiriarh, ca presedinte, episcopul-vicar sau arhiereul-vicar, vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic si contabilul-sef, ca membri. In caz de vacanta, prezideaza loctiitorul desemnat canonic si statutar.
(2) Permanenta Consiliului eparhial se intruneste, de regula, saptamanal, la convocarea chiriarhului sau a delegatului sau.
(3) Din incredintarea chiriarhului, Permanenta Consiliului eparhial poate fi prezidata de episcopul-vicar, arhiereul-vicar, vicarul eparhial sau de unul dintre consilierii eparhiali. In acest caz, procesul-verbal al lucrarilor este supus aprobarii chiriarhului.
(4) Secretarul eparhial este si secretar al sedintelor Permanentei Consiliului eparhial si intocmeste procesul-verbal al lucrarilor.
(5) Hotararile Permanentei Consiliului eparhial se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti si sunt aduse la indeplinire de Cancelaria si sectoarele Administratiei eparhiale, potrivit competentelor date prin statut si regulamentele bisericesti.
Art. 101
Permanenta Consiliului eparhial exercita atributiile Consiliului eparhial in perioada dintre sedintele acestuia, cu exceptia celor prevazute de art. 98 alin. (1) , (2) , (3) , (8) , si (12) , precum si urmatoarele atributii:
(1) examineaza si definitiveaza darile de seama anuale privind activitatile Cancelariei si sectoarelor Administratiei eparhiale, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale;
(2) analizeaza si definitiveaza contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale;
(3) prezinta Consiliului eparhial, spre verificare si avizare, proiectul bugetului general al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale;
(4) face propuneri privind planurile de activitate ale editurii si tipografiei eparhiale, precum si ale atelierelor eparhiale si manastiresti;
(5) aproba infiintarea, desfiintarea, delimitarea si schimbarea intinderii teritoriale a protopopiatelor, tinand seama de cerintele misionar-pastorale locale, de situarea dintr-o zona geografica, precum si de posibilitatile economice de functionare;
(6) aproba infiintarea, desfiintarea si delimitarea teritoriala a parohiilor, precum si transformarea filiilor in parohii, tinand seama de cerintele misionar-pastorale locale, de situarea parohiilor si filiilor dintr-o zona geografica, precum si de posibilitatile economice de functionare;
(7) aproba clasificarea pe categorii a parohiilor, in conformitate cu prevederile art. 47 din prezentul statut;
(8) definitiveaza notarea anuala a preotilor, la propunerea protopopului, intr-o sedinta de lucru din prima luna a anului urmator perioadei evaluate;
(9) hotaraste in privinta modului de administrare a bunurilor mobile si imobile ale eparhiei, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale;
(10) aproba infiintarea si organizarea de institutii cu caracter economic, cu sau fara personalitate juridica, distincte de institutiile administrative ale eparhiei sau de unitatile subordonate, pentru sustinerea activitatilor misionar-pastorale si social-filantropice ale acestora, in conditiile prezentului statut, ale regulamentelor bisericesti si legislatiei in vigoare;
(11) aproba infiintarea, organizarea, functionarea si desfiintarea Casei de ajutor reciproc eparhiale, eventuala divizare sau fuzionare, precum si statutul acesteia, concordant cu Regulamentul caselor de ajutor reciproc ale clerului si salariatilor bisericesti, de pe langa eparhii, aprobat de Sfantul Sinod;
(12) administreaza fondurile eparhiale, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale destinate ajutorarii parohiilor sarace, acordarii de burse tinerilor care se pregatesc in institutiile de invatamant, precum si sprijinirii programelor locale de asistenta social-filantropica si cultural-misionara;
(13) administreaza bunurile mobile si imobile ale eparhiei, ale institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale eparhiale, in conformitate cu hotararile Adunarii eparhiale;
(14) verifica si aproba raportul anual privind situatia bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea sau folosinta unitatilor de cult din eparhie (inventar, stare fizica etc. ) , intocmit de sectorul de resort;
(15) se ingrijeste de pastrarea, intretinerea, repararea, constructia si punerea in valoare a bunurilor mobile si imobile eparhiale;
(16) stabileste normele de administrare ale bunurilor bisericesti eparhiale, in materiile care nu sunt stabilite prin prezentul statut, regulamente sau hotarari ale organismelor superioare bisericesti;
(17) aproba propunerea ecleziarhului privind inzestrarea si dotarea Catedralei eparhiale cu odoare, vesminte si mobilier necesar;
(18) asigura buna functionare si intretinerea resedintei chiriarhale, a resedintei episcopului sau arhiereului vicar, a casei arhieresti a arhiereului pensionar sau retras, precum si cheltuielile necesare acestora;
(19) aproba proiectele de investitii in limita bugetului anual al eparhiei;
(20) aproba proiectele de buget si rapoartele economico-financiare ale protopopiatelor, ale parohiilor si ale manastirilor;
(21) face demersuri catre autoritatile publice centrale si locale pentru obtinerea de sprijin destinat sustinerii activitatilor pastoral-misionare, culturale si social-filantropice ale eparhiei si unitatilor sale, restaurarii monumentelor bisericesti, precum si construirii de noi biserici in cuprinsul eparhiei;
(22) intocmeste raportul catre Consiliul eparhial privind inventarul protopopiatelor, parohiilor si manastirilor;
(23) verifica si aproba inventarul bunurilor mobile si imobile ale eparhiei, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale, intocmit de sectorul de resort, pe care il prezinta anual Adunarii eparhiale si Sinodului mitropolitan;
(24) hotaraste in privinta acceptarii donatiilor de bunuri imobile, legatelor si sponsorizarilor si cumpararii de bunuri in favoarea eparhiei sau unitatilor bisericesti din eparhie;
(25) refera, pentru Consiliul eparhial, in privinta folosului instrainarii in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile ale unitatilor bisericesti din eparhie, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile;
(26) pune in aplicare hotararea Sinodului Mitropolitan in legatura cu instrainarea in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile bisericesti ale Centrului eparhial, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile;
(27) solicita in scris protopopiatelor inventarierea bunurilor oficiilor protopopesti si aproba componenta comisiei de inventariere a bunurilor oficiilor protopopesti;
(28) decide cu privire la contestatiile facute impotriva hotararilor organismelor parohiale;
(29) ia masuri si controleaza, prin delegati, ca unitatile componente bisericesti din subordine sa administreze in mod legal si unitar bunurile bisericesti;
(30) exercita si alte atributii care ii sunt date prin statut, regulamente sau prin hotarari ale Adunarii eparhiale si ale Consiliului eparhial.
Art. 102
Hotararile Adunarii eparhiale, ale Consiliului eparhial si ale Permanentei Consiliului eparhial devin executorii dupa confirmarea lor in scris de catre chiriarhul locului. In caz de neconfirmare, chiriarhul dispune rediscutarea problemei.
SUBSECTIUNEA 6: F. Cancelaria si Administratia eparhiala
Art. 103
In exercitarea atributiilor sale, chiriarhul este ajutat de un episcop-vicar sau de un arhiereu-vicar, potrivit rangului eparhiei (arhiepiscopie sau episcopie) , de Cancelaria si Administratia eparhiala.
Art. 104
(1) Episcopii-vicari si arhiereii-vicari sunt membri de drept ai organismelor deliberative si executive eparhiale, iar, in cadrul Administratiei eparhiale, au atributiile ce le sunt delegate, prin decizie, de chiriarhi, cu aprobarea Sfantului Sinod. Ei poarta, cu aprobarea Sfantului Sinod, titluri legate de eparhiile respective ori, dupa caz, titluri speciale, hotarate de Sfantul Sinod.
(2) Episcopii-vicari si arhiereii-vicari au indatorirea pastorala si misionara de a fi prezenti in cuprinsul eparhiei, cel putin trei zile pe saptamana, iar lunar sa aduca la cunostinta chiriarhului lor, prin rapoarte de activitate liturgica, pastorala si de inspectie pe teren, lucrarea desfasurata ca delegat al chiriarhului, in relatiile eparhiei cu institutiile de stat, cu organizatii si persoane particulare care sprijina activitatea eparhiei, formuland propuneri de rezolvare a problemelor sesizate.
Art. 105
(1) Vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial si secretarul eparhial se numesc prin decizie chiriarhala, pe o perioada de 4 ani, intr-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului eparhial, tinandu-se seama de urmatoarele criterii: media generala de licenta in teologie - minimum 8,50, fara impedimente canonice sau condamnari penale si avand o activitate deosebita liturgica, administrativ-pastorala, misionara si culturala.
(2) Personalul din Administratia si Cancelaria eparhiala (vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, exarhul, consilierul juridic, contabilul-sef si secretarul eparhial) , precum si protopopii pot fi numiti, prin decizie chiriarhala, pentru un nou mandat de 4 ani, doar daca in cursul celor 4 ani de activitate au primit calificativul maxim cu ocazia evaluarilor periodice.
(3) Vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial si secretarul eparhial au atributii stabilite, prin decizie, de chiriarh. Ei participa fara drept de vot la sedintele Adunarii eparhiale, iar la sedintele Permanentei Consiliului eparhial, cu vot deliberativ. Clericii din Cancelaria si Administratia eparhiala pot fi numiti slujitori la parohii direct (fara concurs) de catre chiriarh.
Art. 106
(1) Din incredintarea chiriarhului, Cancelaria eparhiala pregateste, impreuna cu vicarul eparhial si sectoarele Administratiei eparhiale, lucrarile organismelor deliberative si executive eparhiale si duce la indeplinire hotararile acestora.
(2) Cancelaria eparhiala are urmatoarele servicii si compartimente: cabinetul chiriarhului, secretariatul, oficiul canonico-juridic, corpul de inspectie bisericeasca, biroul de comunicatii si relatii cu publicul, registratura, arhiva.
(3) Vicarul eparhial are, in principal, atributii de protocol, reprezentare si relatii cu institutii si organizatii care sprijina activitatile eparhiei. In acest sens, el activeaza ca delegat al chiriarhului, caruia ii prezinta raport scris despre modul de indeplinire a activitatilor incredintate.
Art. 107
(1) Corpul de inspectie bisericeasca al chiriarhului este incadrat cu urmatorul personal, numit de chiriarh intr-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului eparhial:
a) Un inspector eparhial bisericesc, numit in conditiile art. 105 alin. (1) din prezentul statut, cu atributii generale de inspectie bisericeasca si de acuzator la Consistoriul eparhial si la Consistoriul mitropolitan pentru dosarele instrumentate de catre acesta, judecate in apel sau recurs;
b) Un inspector pentru institutiile de invatamant preuniversitar teologic (seminarii teologice liceale, scoli de cantareti bisericesti/scoli de arte si meserii) , avand competente in domeniile liturgic, duhovnicesc si administrativ-gospodaresc;
c) Exarhul manastirilor numit dintre arhimandriti sau protosingheli, cu atributii generale de indrumare, de inspectie, de control la manastiri si de referent pentru problemele manastiresti. Acesta poate conduce si Sectorul Exarhatul manastirilor.
(2) Membrii Corpului de inspectie bisericeasca al chiriarhului isi desfasoara activitatea din dispozitia acestuia, potrivit atributiilor prevazute de statut, de regulamentele bisericesti si de legislatia civila in vigoare.
Art. 108
(1) Administratia eparhiala duce la indeplinire hotararile organismelor deliberative si executive centrale si eparhiale, prin urmatoarele sectoare de activitate:
a) Sectorul administrativ-bisericesc;
b) Sectorul invatamant si activitati cu tineretul;
c) Sectorul cultural si comunicatii media;
d) Sectorul social-filantropic si misionar;
e) Sectorul economic-financiar;
f) Sectorul patrimoniu si constructii bisericesti;
g) Sectorul Exarhatul manastirilor;
h) Control financiar si audit intern.
(2) In functie de cerintele pastorale si administrative locale, Permanenta Consiliului eparhial poate infiinta si alte sectoare de activitate.
(3) In cadrul sectoarelor Administratiei eparhiale pot functiona urmatoarele servicii si compartimente: biblioteca, muzeu, personal-resurse umane, contabilitate, tehnic, editura, tipografie, ateliere, precum si altele, potrivit cerintelor locale specifice.
(4) Administratia eparhiala este condusa de chiriarh, ajutat de episcopul-vicar sau arhiereul-vicar, impreuna cu vicarul eparhial si consilierii eparhiali.
Art. 109
(1) In Cancelaria si Administratia eparhiala este incadrat, pe functii de executie, personal de specialitate, clerical, monahal si neclerical. Acesta este numit, transferat si promovat de chiriarh in sedinta a Permanentei Consiliului eparhial.
(2) Consilierii eparhiali impreuna cu personalul de specialitate studiaza si intocmesc referate asupra problemelor ce urmeaza a fi dezbatute de organismele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de chiriarh.
(3) Toate categoriile de personal clerical, monahal si neclerical mentionate la art. 105 alin. (1) , art. 107 alin. (1) si la alin. (1) din prezentul articol se sanctioneaza si se revoca de catre chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, pentru activitate necorespunzatoare sau abateri disciplinare.
SECTIUNEA VI:
SUBSECTIUNEA 1: A. Mitropolia
Art. 110
(1) Sub raport canonic si administrativ, episcopiile si arhiepiscopiile sunt grupate in mitropolii.
(2) Mitropoliile din interiorul si din afara granitelor tarii sunt conduse de catre un mitropolit.
SUBSECTIUNEA 2: B. Sinodul mitropolitan
Art. 111
(1) Mitropolitul, impreuna cu arhiepiscopii, episcopii, precum si episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile sufragane alcatuiesc Sinodul mitropolitan.
(2) Sinodul mitropolitan coordoneaza activitatile comune ale eparhiilor din mitropolie, in limitele inscrise in Sfintele Canoane, precum si in normele statutare si regulamentare in vigoare.
(3) Sinodul mitropolitan vegheaza ca pe cuprinsul mitropoliei, prin consultare si cooperare ierarhica, sa fie aparate si promovate credinta ortodoxa, unitatea liturgica si disciplina canonica a clerului si monahilor, precum si intrajutorarea frateasca intre eparhii.
(4) Sinodul mitropolitan este autoritatea canonica disciplinara locala pentru ierarhii din mitropolie (mitropolit onorific, arhiepiscop, arhiepiscop onorific, episcop, episcop-vicar, arhiereu-vicar) in ceea ce priveste abaterile acestora.
(5) Sinoadele mitropolitane se pot intruni in sedinte comune pentru a elabora si a aplica planuri de cooperare permanenta la nivel pastoral-misionar, social-filantropic si cultural de interes regional, despre care vor informa Sfantul Sinod in scris.
Art. 112
(1) Sinodul mitropolitan este prezidat de mitropolit, care il convoaca ori de cate ori este nevoie.
(2) In caz de vacanta a mitropolitului, Sinodul mitropolitan este prezidat de Patriarhul Romaniei sau ierarhul desemnat de acesta canonic si statutar.
(3) Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Munteniei si Dobrogei, in situatia examinarii acuzatiilor (sesizarilor) referitoare la un ierarh din mitropolie, este prezidat de unul dintre arhiepiscopii din mitropolie desemnat de Patriarhul Romaniei.
(4) Sinodul mitropolitan ia hotarari cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.
(5) Lucrarile Sinodului mitropolitan se pregatesc de catre personalul clerical de conducere, respectiv consilier eparhial si secretar eparhial, desemnati de mitropolit, iar hotararile acestuia se pastreaza distinct in arhiva eparhiei de resedinta a mitropolitului, impreuna cu procesele-verbale ale sedintelor.
Art. 113
Pe langa atributiile enumerate mai sus, Sinodul mitropolitan are si urmatoarele atributii:
(1) propune Sfantului Sinod infiintarea de noi eparhii, modificarea teritoriala si schimbarea titulaturii eparhiilor din mitropolie, in consultare cu Adunarea eparhiala, tinand seama de cerintele pastoral-misionare, de posibilitatile economice de functionare, precum si de organizarea administrativ-teritoriala a Statului, dupa o consultare prealabila a mitropolitului si ierarhului eparhiot cu Patriarhul Romaniei si a Patriarhiei Romane cu institutiile administratiei publice centrale, care au competente in domeniul cultelor, privind posibilitatea de sustinere materiala a noilor eparhii;
(2) hotaraste in legatura cu instrainarea in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile bisericesti ale centrelor eparhiale si ale institutiilor si fundatiilor eparhiale din mitropolie, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile;
(3) analizeaza si avizeaza solicitarile venite de la eparhiile sufragane privind canonizarea de sfinti, proiectele de texte liturgice si icoane pentru cinstirea acestora si inainteaza Sfantului Sinod propunerile sale;
(4) aproba tematicile cursurilor pentru obtinerea de catre personalul clerical a gradelor profesionale (definitiv si gradul II) , organizate de unitatile de invatamant universitar teologic din mitropolie, aprobate de Sfantul Sinod;
(5) avizeaza, prin consultare deschisa, urmata de vot secret consultativ, propunerile chiriarhilor eparhiilor din mitropolie pentru alegerea episcopilor-vicari si arhiereilor-vicari de catre Sfantul Sinod;
(6) aproba, la solicitarea scrisa a chiriarhului, infiintarea, desfiintarea si transformarea manastirilor de calugari in manastiri de calugarite sau a manastirilor de calugarite in manastiri de calugari, precum si ridicarea schiturilor la rang de manastiri, in conditiile art. 75 alin. (1) din prezentul statut;
(7) aproba propunerile eparhiilor sufragane privind componenta Consistoriului mitropolitan si desemneaza reprezentantii mitropoliei in Consistoriul Superior Bisericesc si in Consistoriul Superior Bisericesc Monahal;
(8) aproba, modifica sau respinge hotararile propuse de Consistoriul mitropolitan pentru cauzele privind depunerea din slujirea clericala;
(9) valideaza sau invalideaza hotarari ale Consiliilor eparhiale din cuprinsul mitropoliei privind instrainarea in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile (cladiri sau terenuri) eparhiale;
(10) exercita si alte atributii date lui prin Sfintele Canoane, prin prezentul statut si regulamentele bisericesti sau prin hotarari ale Sfantului Sinod.
SUBSECTIUNEA 3: C. Mitropolitul
Art. 114
(1) Mitropolitul este conducatorul canonic al unei mitropolii, exercita drepturile si indeplineste indatoririle prevazute de Sfintele Canoane, de traditia bisericeasca si de prezentul statut.
(2) Titulatura mitropolitului este cea a arhiepiscopiei pe care o pastoreste si a mitropoliei pe care o conduce.
(3) El poarta ca semn distinctiv cruce pe culion, cu camilafca neagra.
(4) Mitropolitul are urmatoarele atributii:
a) convoaca si prezideaza Sinodul mitropolitan;
b) prezideaza sedinta Sfantului Sinod pentru alegerea de arhiepiscopi si episcopi sufragani;
c) hirotoneste, impreuna cu alti ierarhi, pe arhiepiscopii si episcopii sufragani, iar pe episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile din mitropolie, impreuna cu chiriarhii acestora;
d) emite gramata mitropolitana pentru intronizarea arhiepiscopilor si episcopilor sufragani si ii intronizeaza;
e) numeste loctiitori de arhiepiscopi si episcopi, in caz de vacanta, la eparhiile sufragane;
f) efectueaza vizite canonice (statutare) in eparhiile din mitropolie, la invitatia chiriarhilor acestora;
g) exercita dreptul de a primi apel si dreptul de devolutiune in eparhiile sufragane pentru restabilirea ordinii canonice si administrative;
h) convoaca sinaxele (consfatuirile) staretilor si duhovnicilor de la manastirile din eparhiile sufragane cel putin o data la 3 ani;
i) prezideaza comisia mitropolitana de pictura bisericeasca, constituita din 3-5 membri, pictori/restauratori de pictura bisericeasca autorizati;
j) primeste acuzatiile (sesizarile) privind mitropolitii onorifici, arhiepiscopii, arhiepiscopii onorifici, episcopii, episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile din mitropolie, si, in consultare cu Patriarhul Romaniei, le inainteaza Sinodului Permanent printr-o adresa scrisa, solicitand examinarea acestora in vederea trimiterii in judecata Consistoriului Arhieresc Prim;
k) sesizeaza Sinodul mitropolitan in situatia unor presupuse abateri atribuite ierarhilor din mitropolie, pentru clarificarea cazului;
l) emite decizia mitropolitana de numire a presedintelui Consistoriului mitropolitan si a Consistoriului mitropolitan monahal. Comunica Patriarhiei Romane numele clericilor de mir, ale exarhilor de manastiri si ale altor clerici din randul cinului monahal din mitropolie, desemnati de Sinodul mitropolitan pentru a fi membri titulari sau supleanti in Consistoriul Superior Bisericesc si in Consistoriul Superior Bisericesc Monahal;
m) aproba, modifica sau respinge hotararile propuse de Consistoriul mitropolitan si de Consistoriul mitropolitan monahal pentru cauzele privind caterisirea;
n) exercita si alte atributii prevazute de Sfintele Canoane, de prezentul statut si regulamentele bisericesti sau de hotarari ale Sfantului Sinod.
PARTEA II: Despre cler
CAPITOLUL I: Invatamantul teologic pentru pregatirea clerului. Predarea religiei. Scolile confesionale
Art. 115
(1) Pregatirea personalului bisericesc din toate categoriile se face in urmatoarele unitati de invatamant teologic integrate in invatamantul de stat preuniversitar si universitar:
a) scoli de cantareti bisericesti (scoli de arte si meserii) ;
b) seminarii teologice liceale;
c) facultati de teologie.
(2) In functie de cerintele specifice, Biserica Ortodoxa Romana poate organiza si unitati proprii de invatamant teologic, de cercetare stiintifica-teologica si pentru formare profesionala, precum si alte unitati de invatamant proprii (prescolar, primar, gimnazial si liceal) , in conditiile prevazute de lege.
(3) Institutiile de invatamant teologic sunt destinate pregatirii personalului de cult, a profesorilor de religie, a altor specialisti necesari activitatii religioase si sociale a Bisericii, precum si a acelora care doresc formare teologica, in conditiile prevazute de lege, de prezentul statut si de regulamentele bisericesti.
Art. 116
(1) Unitatile de invatamant preuniversitar teologic integrate in invatamantul de stat, respectiv scolile de cantareti bisericesti si seminariile teologice liceale, se infiinteaza, organizeaza si desfiinteaza de catre eparhiile pe teritoriul carora vor functiona, cu avizul sinoadelor mitropolitane si aprobarea Sfantului Sinod, in conditiile prevazute de lege.
(2) Planurile si programele pentru invatamantul preuniversitar teologic se avizeaza de sinoadele mitropolitane si se aproba de Sfantul Sinod, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 117
(1) Unitatile de invatamant universitar teologic, respectiv facultatile de teologie, se infiinteaza, organizeaza si desfiinteaza de catre eparhiile pe teritoriul carora vor functiona, cu aprobarea Sfantului Sinod, in conditiile prevazute de lege.
(2) Planurile si programele pentru invatamantul universitar teologic se elaboreaza de unitatile de invatamant si se aproba de Sfantul Sinod, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 118
(1) Modul de organizare si functionare, profilurile si specializarile, echivalarea si recunoasterea diplomelor de studii obtinute in strainatate, admiterea si durata cursurilor in unitatile de invatamant preuniversitar si universitar teologic se stabilesc prin regulamente-cadru si hotarari ale Sfantului Sinod, in conditiile prevazute de lege.
(2) Personalul didactic si de conducere din unitatile de invatamant teologic integrate in invatamantul de stat se recunoaste de catre ministerul de resort, in conditiile prevazute de lege si de protocoalele incheiate intre Biserica Ortodoxa Romana si ministerul de resort, cu acordul prealabil al chiriarhului eparhiei pe raza carora acestea functioneaza. Personalul didactic clerical poate functiona si la parohie, cu aprobarea chiriarhului.
(3) Unitatile de invatamant preuniversitar si universitar teologic se afla in jurisdictia canonica a Sfantului Sinod si a chiriarhului locului si in subordinea administrativa a autoritatilor si institutiilor competente prevazute de lege.
(4) Inspectia unitatilor de invatamant teologic in domeniile liturgic, duhovnicesc si administrativ-gospodaresc, precum si controlul gestiunii bunurilor unitatilor de invatamant teologic care apartin Bisericii se exercita prin organismele abilitate ale eparhiilor pe raza carora acestea functioneaza, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti.
(5) Admiterea candidatilor pentru scolarizare in unitatile de invatamant teologic de toate gradele se face numai cu binecuvantarea (aprobarea scrisa a) chiriarhului locului.
Art. 119
(1) Eparhiile au responsabilitatea predarii religiei in invatamantul de stat, particular si confesional, in centrele de plasament proprii, precum si in cele organizate de institutii publice sau particulare.
(2) Planurile si programele pentru predarea religiei se aproba de catre Sfantul Sinod.
(3) Personalul didactic care preda religia in unitatile de invatamant de stat si particular se numeste cu acordul (aprobarea scrisa a) chiriarhului fiecarei eparhii.
(4) Preotul paroh impreuna cu profesorul de religie au responsabilitatea asigurarii asistentei religioase in unitatile de invatamant din cuprinsul parohiei.
(5) In cazul in care un cadru didactic, cleric sau laic, dintre cei care predau disciplina Religie, savarseste abateri de la doctrina si morala Bisericii, in urma cercetarii, chiriarhul ii poate retrage acordul (aprobarea scrisa) de a preda religia, fapt care duce la desfacerea contractului individual de munca. Aceasta dispozitie este comuna si pentru personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar, universitar teologic si confesional.
Art. 120
Cu binecuvantarea (aprobarea scrisa a) chiriarhului locului si aprobarea Sfantului Sinod, eparhiile si unitatile de cult dependente de acestea au dreptul de a infiinta si administra forme de invatamant confesional de toate nivelurile, profilurile si specializarile, in conformitate cu prevederile prezentului statut, cu regulamentele bisericesti si in conditiile legii.
Art. 121
(1) Sfantul Sinod aproba solicitarile facultatilor de teologie, insotite de acordul senatelor universitare, pentru organizarea doctoratului in teologie, in conditiile prevazute de lege.
(2) Sfantul Sinod aproba si comunica ministerului de resort, pentru acord, facultatile de teologie atestate pentru organizarea cursurilor si examenelor in vederea perfectionarii si obtinerii gradelor profesionale si didactice (definitiv, II si I) de catre personalul clerical si de catre cadrele didactice care predau Religia sau discipline teologice in invatamantul preuniversitar teologic.
(3) Cadrelor didactice din randul personalului clerical, care predau Religia sau discipline teologice in invatamantul preuniversitar, li se echivaleaza ca grade profesionale in preotie gradele didactice (definitiv, II si I) obtinute in invatamant.
CAPITOLUL II: Recrutarea personalului bisericesc
SECTIUNEA I: Numirea personalului bisericesc din parohii
Art. 122
Cantaretii bisericesti (cantorii) , dascalii (catehetii) , paracliserii, clopotarii si intreg personalul neclerical se numesc de catre chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, la propunerea preotului paroh si a Consiliului parohial. Pentru motive de indisciplina, acestia pot fi sanctionati sau revocati in conditiile prevazute de art. 148-150 din prezentul statut.
Art. 123
(1) Preotii si diaconii slujitori se recruteaza dintre doctorii, absolventii de masterat si licentiatii facultatilor de teologie, specializarea Teologie pastorala, care au sustinut examenul de capacitate preoteasca.
(2) Preotii si diaconii sunt numiti la parohie de chiriarh, intro sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti.
(3) Numirea si transferarea preotilor si a diaconilor la parohii se fac prin concurs, cu exceptiile prevazute de art. 39 alin. (1) , art. 105 alin. (2) , art. 124 alin. (5) si art. 125 alin. (3) .
(4) Pentru a putea fi numiti, candidatii la posturile de preot si diacon trebuie sa corespunda conditiilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti.
(5) Hirotesia intru citet si ipodiacon si hirotonia intru diacon si preot se fac numai pe seama unui altar din cuprinsul eparhiei.
(6) Intr-o parohie, prezenta frecventa a unor clerici de mir sau de manastire din afara parohiei, pentru activitati pastorale si misionare, este ingaduita numai cu aprobarea scrisa a chiriarhului locului.
(7) Raportul intre personalul clerical si Centrul eparhial este unul de slujire si misiune liber asumata, conform marturisirii (declaratiei) solemne publice rostite si semnate de catre fiecare candidat inaintea hirotoniei intru preot. La inceperea activitatii pastorale in unitatea pentru care a fost numit, personalul bisericesc primeste din partea chiriarhului o decizie prin care se reglementeaza drepturile si indatoririle ce-i vor reveni.
(8) Fara binecuvantarea (aprobarea scrisa a) chiriarhului locului nu este ingaduit preotilor, diaconilor si calugarilor sa infiinteze, sa fie membri sau sa participe in asociatii, fundatii si organizatii de orice tip.
(9) Este interzis clericilor si calugarilor sa infiinteze sau sa faca parte din organizatii de tip sindical.
(10) In Biserica Ortodoxa Romana, statutul de cleric si cel de monah este incompatibil cu exercitarea oricaror activitati personale (private) cu caracter economic, financiar si comercial, direct sau prin interpusi, activitati care contravin moralei crestine si aduc prejudicii spirituale si materiale Bisericii.
(11) Primirea sau reprimirea clericilor dintr-o alta Biserica Ortodoxa autocefala in Biserica Ortodoxa Romana se face cu acordul scris al Chiriarhului eparhiei unde este (re) primit si cu aprobarea scrisa a Patriarhului Romaniei.
Art. 124
(1) La parohiile din mediul urban (municipii si orase) , preotii se numesc prin concurs, dintre doctorii, absolventii de masterat si licentiatii in teologie. Acestia sunt datori sa aiba minimum cinci ani de vechime in cler si sa promoveze examenul de selectionare pentru parohiile din mediul urban.
(2) La parohiile din mediul rural (comune si sate) , preotii si diaconii se numesc prin concurs dintre doctorii in teologie, absolventii de masterat si licentiatii in teologie care au promovat examenul de capacitate preoteasca. In cazul preotilor care solicita transferul, acestia sunt datori sa aiba cel putin cinci ani de la ultimul transfer.
(3) In cazul in care la unele parohii din mediul rural nu se prezinta candidati care intrunesc conditiile prevazute la alineatul precedent, pot fi numiti si absolventi de seminar care au sustinut examenul de capacitate.
(4) In situatii misionare urgente, transferul preotilor se poate face o singura data si dupa o perioada mai mica de cinci ani de la ultimul transfer, daca acestia au calitati si merite deosebite.
(5) In situatii misionare urgente din mediul urban sau rural, chiriarhul poate numi sau transfera, fara concurs, un preot intr-un post vacant.
Art. 125
(1) Promovarea examenelor pentru obtinerea gradelor profesionale (definitiv, II si I) da dreptul preotilor si diaconilor de a concura sau a solicita transferul pentru ocuparea de posturi in parohii de categorii superioare. Cursurile si examenele pentru obtinerea gradelor profesionale (definitiv, II si I) sunt obligatorii ca forma continua de perfectionare a pregatirii clerului si se desfasoara potrivit metodologiei, la institutiile de invatamant universitar teologic, care se aproba de catre Sfantul Sinod.
(2) Doctorii in teologie, absolventii de masterat, licentiatii in teologie, absolventii de seminar teologic liceal, citetii si ipodiaconii teologi nu pot fi hirotesiti sau hirotoniti intr-o alta eparhie fara documentele de iesire canonica din eparhia de care apartin.
(3) Personalul clerical si neclerical din manastiri, de la catedralele episcopale, arhiepiscopale, mitropolitane si patriarhale se numeste direct (fara concurs) de catre chiriarhi.
SECTIUNEA II: Alegerea ierarhilor in Biserica Ortodoxa Romana
Art. 126
(1) Alegerea de Patriarh al Romaniei, mitropolit, arhiepiscop si episcop eparhiot se face, prin vot secret, de catre Sfantul Sinod, dupa consultarea clerului si mirenilor din organismele bisericesti, in termen de cel mult 60 de zile de la vacantarea scaunului respectiv sau de la infiintarea unei noi eparhii.
(2) Sfantul Sinod, in cazul alegerilor de ierarhi, este constituit statutar cu prezenta a trei patrimi dintre membrii sai.
(3) Sedinta Sfantului Sinod pentru alegerea de Patriarh al Romaniei, mitropolit, arhiepiscop si episcop eparhiot are loc dupa ce s-a indeplinit procedura de consultare prevazuta de prezentul statut.
(4) In vederea intocmirii listei de candidati eligibili pentru ocuparea scaunelor vacante de mitropoliti, arhiepiscopi si episcopi eparhioti, niciun ierarh eparhiot nu poate fi desemnat candidat pentru alegere la o alta eparhie, intr-o perioada mai scurta de 7 ani de la data intronizarii in eparhia pe care o pastoreste, nici daca are varsta peste 70 de ani, nici nu poate trece la o eparhie de acelasi rang. Eventuala exceptie la intocmirea listelor de candidati eligibili, motivata doar de apararea credintei ortodoxe si de situatii de urgenta misionara la eparhiile din tara si din afara granitelor tarii, se aproba, prin vot secret, de catre Sfantul Sinod, cu doua treimi din voturile valide, indata dupa vacantarea unei eparhii sau infiintarea uneia noi.
SUBSECTIUNEA 1: A. Alegerea Patriarhului Romaniei
Art. 127
(1) Pentru slujirea, demnitatea si raspunderea de Patriarh al Romaniei este eligibil oricare dintre mitropolitii, arhiepiscopii si episcopii eparhioti in functiune, cetateni romani, care sunt doctori sau licentiati in teologie si s-au impus in constiinta Bisericii si a societatii prin dragoste fata de Dumnezeu si de Biserica, viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar si simt gospodaresc, avand o vechime de cel putin 7 ani de slujire ca ierarh eparhiot, la data alegerii de Patriarh. Lista eligibililor se intocmeste de Cancelaria Sfantului Sinod pe baza Condicii Sfinte a hirotoniei arhiereilor si constituie buletin de vot consultativ.
(2) Pentru alegerea Patriarhului Romaniei, Sfantul Sinod, prezidat de mitropolitul cu cea mai mare vechime in slujirea arhiereasca si care anunta public, in deschiderea sedintei, ca nu accepta sa fie propus pentru candidatura, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o lista de 2 candidati dintre chiriarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri, dupa cum urmeaza:
a) presedintele de sedinta, ajutat de secretarul Sfantului Sinod, verifica daca buletinele de vot sunt stampilate si contin numele chiriarhilor eligibili, cu exceptia cazului in care vreunul s-ar retrage de pe lista;
b) La apelul secretarului de sedinta, fiecare votant primeste un buletin de vot, saruta Sfanta Evanghelie si, mergand in cabina de votare, cu frica de Dumnezeu si dragoste de Biserica, bifeaza pe buletin numele celui pe care il considera vrednic sa fie ales. Inainte de a parasi cabina, fiecare votant impatureste buletinul de vot in 4, in asa fel incat stampila sa fie vizibila;
c) Apoi, fiecare votant depune buletinul in prima urna;
d) Votarea este obligatorie. Buletinele de vot nebifate, bifate incorect sau cu adaugiri sunt voturi nule si nu se iau in considerare la constatarea rezultatului votarii;
e) Presedintele numara buletinele de vot, trecandu-le din prima urna in cea de-a doua. Numarul buletinelor trebuie sa fie egal cu acela al votantilor prezenti;
f) Presedintele desface fiecare buletin din cea de-a doua urna, citeste cu voce tare numele bifat si il depune in prima urna. In acest timp, secretarul inscrie intr-o lista voturile sub numele respective, rostite de presedinte;
g) Secretarul, dupa ce a verificat daca numarul voturilor este egal cu cel al buletinelor, semneaza lista intocmita in ordinea numarului de voturi obtinute si o preda presedintelui. Acesta o citeste cu voce tare, dupa care o semneaza;
h) In caz de egalitate de voturi intre mai multi candidati, se va organiza o noua votare la care participa doar acestia, pana cand vor rezulta primii 2 eligibili care au obtinut cele mai multe voturi;
i) In urma votului secret consultativ, pe lista candidatilor sunt inscrisi, in ordinea dipticelor, primii 2 eligibili care au obtinut cele mai multe voturi.
(3) In numele si pe baza listei stabilite de Sfantul Sinod, Sinodul Permanent, prezidat in conditiile alin. (2) , se consulta, intr-o sedinta speciala, cu membrii clerici si mireni din Adunarea Nationala Bisericeasca si cu membrii Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucurestilor, la care se adauga decanul Facultatii de teologie si directorul Seminarului teologic din Arhiepiscopia Bucurestilor care, impreuna, formeaza Colegiul National Consultativ. Consultarea are loc la sediul Patriarhiei Romane, la data stabilita de loctiitorul de Patriarh al Romaniei impreuna cu Sinodul Permanent.
(4) Lista celor 2 candidati eligibili care au obtinut cele mai multe voturi in cadrul consultarilor din Sfantul Sinod este prezentata Colegiului National Consultativ, de catre presedinte, care solicita opinia acestuia privind mentinerea listei cuprinzand numele celor 2 candidati sau completarea ei motivata cu inca un candidat eligibil.
a) Daca votul deschis al Colegiului este pozitiv, adica jumatate plus unu din voturile valide, se va trece la votarea secreta pentru a se obtine inca un candidat din lista candidatilor eligibili; fiecare votant va propune doar un nume din lista candidatilor eligibili;
b) Votarea se face cu respectarea procedurii prevazute de alin. (2) lit. b) -h) , cu adaptarile adecvate;
c) Presedintele, ajutat de secretar si de 2 barbati de incredere desemnati din randul membrilor clerici si mireni ai Colegiului National Consultativ, verifica daca buletinele de vot sunt stampilate si contin numele chiriarhilor eligibili, in ordinea dipticelor, stabiliti prin votul secret consultativ al celor prezenti;
d) In cadrul votarii secrete consultative se vor exprima prin vot numai membrii organismelor bisericesti participanti la sedinta speciala. Membrii Sinodului Permanent nu voteaza. Numele candidatului care a obtinut jumatate plus unu din voturile valide, dupa una sau mai multe votari, va fi adaugat de Sfantul Sinod pe lista cu cei 2 candidati, stabilita anterior consultarii.
Art. 128
(1) Lucrarile Sfantului Sinod pentru alegerea Patriarhului Romaniei sunt deschise si inchise de catre loctiitorul de Patriarh si sunt prezidate de catre ierarhul eparhiot cu cea mai mare vechime in slujirea arhiereasca, in ordinea dipticelor, dintre mitropolitii, arhiepiscopii si episcopii eparhioti, asa cum rezulta din Condica Sfanta a hirotoniei arhiereilor.
(2) Pentru desfasurarea votarii, pe durata sedintei, presedintele de sedinta este asistat, ca barbati de incredere, de primii 2 episcopi-vicari sau arhierei-vicari cu cea mai mare vechime in slujirea arhiereasca. Secretar de sedinta este episcopul-vicar sau arhiereul-vicar cu cea mai noua hirotonie. Acestia 4 alcatuiesc Biroul Sfantului Sinod.
(3) Cei 2 asistenti ai presedintelui le arata celor prezenti ca cele doua urne sunt goale. Buletinele de vot poarta pe unul din colturi stampila Sfantului Sinod. Pe fiecare buletin de vot sunt inscrise, in ordinea dipticelor, numele celor 2 sau 3 candidati nominalizati in urma consultarilor din Sfantul Sinod si din Colegiul National Consultativ, completat conform prevederilor art. 127 alin. (2) -(4) .
(4) Votarea se desfasoara in conformitate cu procedura prevazuta de art. 127 alin. (2) lit. b) -h) din prezentul statut, cu adaptarile adecvate.
(5) Patriarh ales al Romaniei devine candidatul care a obtinut doua treimi din totalul voturilor valide. Daca niciunul dintre candidati nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare, la care participa primii 2 candidati care au intrunit cel mai mare numar de voturi. Este ales cel care a obtinut doua treimi din totalul voturilor valide. Votarea se repeta pana la obtinerea de catre unul dintre candidati a majoritatii de doua treimi din voturile valide.
(6) Rezultatul alegerii se consemneaza intr-un proces-verbal la care se anexeaza buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care conducerea sedintei ii este predata loctiitorului de Patriarh al Romaniei, spre a o inchide.
SUBSECTIUNEA 2: B. Alegerea mitropolitului
Art. 129
(1) Eligibil pentru slujirea, demnitatea si raspunderea de mitropolit este oricare dintre mitropolitii onorifici, arhiepiscopii, arhiepiscopii onorifici sau episcopii eparhioti membri ai Sfantului Sinod, care sunt doctori sau licentiati in teologie si s-au distins prin dragoste fata de Dumnezeu si de Biserica, viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar, simt gospodaresc si care, la data alegerii de mitropolit, au o vechime de cel putin 7 ani de la data intronizarii in eparhia pe care o pastoresc si au varsta de pana la 70 de ani. In situatia in care numarul ierarhilor eparhioti care indeplinesc conditiile de eligibilitate mentionate la art. 126 alin. (4) coboara la minimum 4 sau scaunul vacant de mitropolit se afla in afara granitelor tarii, pe lista candidatilor eligibili sunt inclusi, dupa consultarea prealabila a chiriarhilor lor, episcopi-vicari patriarhali, episcopi-vicari si arhierei-vicari. Lista ierarhilor eligibili se intocmeste de catre Cancelaria Sfantului Sinod cu respectarea prevederilor art. 126 alin. (4) , se aproba si se comunica de catre Patriarhul Romaniei mitropoliei vacante. Nerespectarea acestei liste duce la anularea de catre Sfantul Sinod a propunerii Sinodului mitropolitan.
(2) Pentru alegerea de mitropolit, Sinodul mitropolitan, prezidat de Patriarhul Romaniei sau de loctiitorul desemnat canonic si statutar de acesta, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o lista de 2 candidati dintre ierarhii eligibili, in ordinea dipticelor, cu motivarea fiecarei propuneri. Votarea se desfasoara in conformitate cu procedura prevazuta de art. 127 alin. (2) lit. b) -i) din prezentul statut, cu adaptarile adecvate. Secretarul Sinodului mitropolitan este episcopul-vicar sau arhiereul-vicar cu cea mai noua hirotonie, care nu se afla pe lista ierarhilor eligibili. In situatia neintrunirii acestei conditii, secretarul sedintei este desemnat episcopul eparhiot cu cea mai noua hirotonie, care nu se afla pe lista ierarhilor eligibili.
(3) Dupa consultarea prevazuta la alineatul precedent, Sinodul mitropolitan se consulta, intr-o sedinta speciala, cu membrii Adunarii eparhiale ai eparhiei vacante la care se adauga membrii clerici si mireni din celelalte eparhii ale mitropoliei respective, delegati in Adunarea Nationala Bisericeasca. La sedinta participa, de asemenea, un decan si un director de la unitatile de invatamant teologic din mitropolie, desemnati de Patriarhul Romaniei sau loctiitorul de mitropolit, cu consultarea ierarhilor din mitropolie. Consultarea are loc la sediul mitropoliei vacante, la data stabilita de Patriarhul Romaniei sau loctiitorul desemnat canonic si statutar de acesta.
(4) In numele si pe baza listei stabilite de Sinodul mitropolitan, in cadrul consultarii deschise cu Adunarea eparhiala si cu delegatii de drept, Patriarhul Romaniei sau loctiitorul desemnat de acesta expune cerintele pastorale ale mitropoliei vacante si prezinta lista celor 2 candidati eligibili care au obtinut cele mai multe voturi in cadrul consultarii din Sinodul mitropolitan, apoi solicita opinia Adunarii eparhiale si a delegatilor de drept privind mentinerea listei cuprinzand numele celor 2 candidati sau completarea ei motivata cu inca un candidat dintre ierarhii eligibili care intrunesc conditiile prevazute de alin. (1) , respectand procedura prevazuta de art. 127 alin. (2) lit. b) -h) , cu adaptarile adecvate, astfel:
a) Daca votul deschis al Adunarii eparhiale si al delegatilor de drept este pozitiv, adica jumatate plus unu din voturile valide, se va trece la votarea secreta pentru a se obtine inca un candidat din lista candidatilor eligibili; fiecare votant va propune doar un nume din lista candidatilor eligibili;
b) Votarea se face cu respectarea procedurii prevazute de art. 127 alin. (2) lit. b) -h) , cu adaptarile adecvate;
c) Presedintele, ajutat de secretarul cleric si secretarii mireni permanenti ai Adunarii eparhiale sau, in caz de absenta, de alte persoane desemnate de presedinte din randul membrilor clerici si mireni ai Adunarii eparhiale, verifica daca buletinele de vot sunt stampilate si contin numele candidatilor eligibili, in ordinea dipticelor, stabiliti prin votul secret consultativ al celor prezenti;
d) In cadrul votarii secrete consultative se exprima prin vot numai membrii Adunarii eparhiale si delegatii de drept participanti la sedinta speciala. Numele candidatului care a obtinut jumatate plus unu din voturile valide, dupa una sau mai multe votari, este adaugat la lista intocmita de Sinodul mitropolitan;
(5) Lista intocmita de Sinodul mitropolitan, completata in urma consultarii prevazute de alin. (3) -(4) , va fi inaintata Sfantului Sinod cu proces-verbal.
(6) Sfantul Sinod, primind lista candidatilor eligibili, intocmita, in ordinea dipticelor, in conformitate cu prevederile alin. (1) -(4) , examineaza motivarea fiecarei propuneri de candidati, in vederea confirmarii. In cazul in care, in urma discutiilor, se considera necesar, prin vot deschis, cu jumatate plus unu din voturile valide, Sfantul Sinod dispune completarea listei cu inca un candidat eligibil dintre cei care intrunesc conditiile prevazute de alin. (1) , in conformitate cu procedura inscrisa la alin. (4) , cu adaptarile adecvate.
(7) Lucrarile Sfantului Sinod pentru alegerea mitropolitului sunt prezidate de catre Patriarhul Romaniei.
(8) In vederea alegerii mitropolitului de catre Sfantul Sinod, pe buletinul de vot se vor inscrie, in ordinea dipticelor, numele celor 2, 3 sau 4 ierarhi eligibili propusi prin vot secret consultativ de Sinodul mitropolitan, de clericii si mirenii participanti la consultare, precum si de catre Sfantul Sinod.
(9) Alegerea mitropolitului de catre Sfantul Sinod se desfasoara in conformitate cu modalitatea de votare prevazuta de art. 128 alin. (2) -(3) si art. 127 alin. (2) lit. b) -h) , cu adaptarile adecvate.
(10) Mitropolit ales devine candidatul care a obtinut jumatate plus unu din totalul voturilor valide. Daca niciunul dintre candidati nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare, la care participa primii 2 candidati care au intrunit cel mai mare numar de voturi. Este ales cel care a intrunit jumatate plus unu din totalul voturilor valide. In caz de paritate, decid sortii.
(11) Rezultatul alegerii se consemneaza intr-un proces-verbal la care se anexeaza buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care inchide sedinta de lucru.
SUBSECTIUNEA 3: C. Alegerea arhiepiscopului sau episcopului eparhiot
Art. 130
(1) Pentru slujirea, demnitatea si raspunderea de arhiepiscop sunt eligibili episcopii eparhioti, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari si arhiereii-vicari, care au varsta cuprinsa intre minimum 35 de ani si cel mult 70 de ani, sunt doctori sau licentiati in teologie si s-au distins prin dragoste fata de Dumnezeu si Biserica, viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar si simt gospodaresc. Lista ierarhilor eligibili se intocmeste de catre Cancelaria Sfantului Sinod cu respectarea prevederilor art. 126 alin. (4) , se aproba si se comunica de catre Patriarhul Romaniei mitropoliei in care se afla eparhia vacanta. Nerespectarea acestei liste duce la anularea de catre Sfantul Sinod a propunerii Sinodului mitropolitan.
(2) Pentru slujirea, demnitatea si raspunderea de episcop eparhiot sunt eligibili episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari si arhiereii-vicari, arhimandritii si preotii vaduvi (prin deces) , care intrunesc conditiile prevazute de alin. (1) si (4) .
(3) Episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari si arhiereii-vicari pot fi propusi pentru demnitatea de episcop eparhiot dupa consultarea prealabila a chiriarhului lor sau a loctiitorului acestuia, in caz de vacanta a scaunului chiriarhal, iar arhimandritii si preotii vaduvi (prin deces) , numai la propunerea scrisa si motivata a chiriarhului eparhiei de care apartin acestia sau a loctiitorului acestuia, in caz de vacanta a scaunului chiriarhal. Episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile vacante sunt inscrisi, de drept, in lista ierarhilor eligibili pentru alegerile in vederea ocuparii scaunelor chiriarhale de la eparhiile in care acestia isi desfasoara activitatea.
(4) In scopul aprobarii de catre Sfantul Sinod a candidatilor eligibili pentru demnitatea de episcop eparhiot, episcop-vicar patriarhal, episcop-vicar si arhiereu-vicar, arhimandritii sau preotii vaduvi (prin deces) trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
a) au varsta de cel putin 35 de ani, o viata duhovniceasca aleasa si prezinta recomandarea duhovnicului pentru slujirea arhiereasca;
b) au dat dovada, in mod constant, de ascultare fata de chiriarh si de fidelitate fata de Centrul eparhial;
c) sunt doctori, absolventi de masterat sau cel putin licentiati in teologie, cu media minima de 8,50;
d) au publicat cel putin o carte sau 10 studii teologice stiintifice de minimum 10 pagini, fiecare, redactate cu onestitate academica;
e) au cel putin 5 ani de slujire liturgica si de activitate administrativa la Centrul eparhial sau in invatamantul teologic ori in cadrul unei manastiri sau in alte activitati misionare incredintate de Chiriarhul lor;
f) sunt buni cunoscatori a cel putin unei limbi moderne de circulatie internationala;
g) sunt buni oratori, au capacitate de comunicare deosebita si spirit de lucru in echipa.
(5) In cazuri exceptionale, de urgenta pastorala si misionara, cu precadere privind eparhiile din afara granitelor tarii sau in situatii similare din tara, Sfantul Sinod poate aproba derogari de la conditiile prevazute de alin. (4) lit. d) , e) si f) .
(6) Propunerea de candidati dintre arhimandritii sau preotii vaduvi (prin deces) trebuie sa fie insotita de recomandarea scrisa a chiriarhului eparhiei de care acestia apartin, de curriculum vitae si de memoriul de activitate.
(7) Pentru alegerea arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot, Sinodul mitropolitan, prezidat de mitropolitul locului, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, in ordinea dipticelor sau a rangurilor bisericesti, o lista de 2 candidati, ierarhi eligibili sau alte persoane care intrunesc conditiile prevazute de alin. (1) -(6) , cu motivarea fiecarei propuneri. Votarea se desfasoara in conformitate cu procedura prevazuta de art. 127 alin. (2) lit. b) -i) din prezentul statut, cu adaptarile adecvate. Secretarul Sinodului mitropolitan este episcopul-vicar sau arhiereul-vicar cu cea mai noua hirotonie, care nu se afla pe lista ierarhilor eligibili. In situatia neintrunirii acestei conditii, secretarul sedintei este desemnat episcopul eparhiot cu cea mai noua hirotonie, care nu se afla pe lista ierarhilor eligibili.
(8) Dupa consultarea prevazuta la alineatul precedent, Sinodul mitropolitan se consulta, intr-o sedinta speciala, cu membrii Adunarii eparhiale ai eparhiei vacante, la care participa un decan si un director de la institutiile de invatamant teologic din cuprinsul eparhiei, desemnati de mitropolit. Consultarea are loc la sediul mitropoliei, la data stabilita de mitropolit in acord cu ierarhii din mitropolia respectiva, informand despre aceasta pe Patriarhul Romaniei.
(9) In numele si pe baza listei stabilite de Sinodul mitropolitan, in cadrul consultarii deschise cu Adunarea eparhiala si cu delegatii de drept, mitropolitul expune cerintele pastorale ale eparhiei vacante si prezinta lista celor 2 candidati eligibili care au obtinut cele mai multe voturi in cadrul consultarii din Sinodul mitropolitan, apoi solicita opinia Adunarii eparhiale si a delegatilor de drept privind mentinerea listei cuprinzand numele celor 2 candidati sau completarea ei motivata cu inca un candidat dintre ierarhii eligibili sau dintre arhimandritii si preotii vaduvi (prin deces) , care intrunesc conditiile prevazute de alin. (1) -(6) , respectand procedura prevazuta de art. 127 alin. (2) lit. b) -h) , cu adaptarile adecvate, astfel:
c) Presedintele, ajutat de secretarul cleric si secretarii mireni permanenti ai Adunarii eparhiale sau, in caz de absenta, de alte persoane desemnate de presedinte din randul membrilor clerici si mireni ai Adunarii eparhiale, verifica daca buletinele de vot sunt stampilate si contin numele candidatilor eligibili, stabiliti prin votul secret consultativ al celor prezenti;
d) In cadrul votarii secrete consultative se exprima prin vot numai membrii Adunarii eparhiale si delegatii de drept participanti la sedinta speciala. Numele candidatului care a obtinut jumatate plus unu din voturile valide, dupa una sau mai multe votari, este adaugat la lista intocmita de Sinodul mitropolitan.
(10) Lista intocmita de Sinodul mitropolitan, completata in urma consultarii prevazute de alin. (8) -(9) , este inaintata Sfantului Sinod cu proces-verbal.
(11) Sfantul Sinod, primind lista candidatilor eligibili, in ordinea dipticelor si a rangurilor bisericesti, intocmita in conformitate cu prevederile alin. (1) -(9) , examineaza motivarea fiecarei propuneri de candidati, in vederea confirmarii. In cazul in care, in urma discutiilor, se considera necesar, prin vot deschis, cu jumatate plus unu din voturile valide, Sfantul Sinod dispune completarea listei cu inca un candidat eligibil dintre cei care intrunesc conditiile prevazute de alin. (1) -(6) , potrivit procedurii inscrise la alin. (9) , cu adaptarile adecvate.
(12) In cazul candidatilor inscrisi pe lista, care nu sunt arhierei, inaintea alegerii, Sfantul Sinod dispune cercetarea lor canonica privind: canoanele care se refera la demnitatea si activitatea arhiereasca, prevederile statutare referitoare la atributiile Sfantului Sinod, atributiile ierarhilor eparhioti, atributiile episcopilor-vicari patriarhali, episcopilor-vicari si arhiereilor-vicari, prioritatile pastorale si misionare ale Bisericii Ortodoxe Romane si principalele activitati aflate in desfasurare in Biserica.
(13) Lucrarile Sfantului Sinod pentru alegerea arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot sunt deschise si inchise de catre Patriarhul Romaniei si sunt prezidate de catre mitropolitul locului. In caz de absenta motivata sau vacanta a scaunului mitropolitan, alegerea este prezidata de Patriarhul Romaniei.
(14) In vederea alegerii arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot de catre Sfantul Sinod, pe buletinul de vot se inscriu, in ordinea dipticelor si a rangurilor bisericesti, numele celor 2, 3 sau 4 candidati propusi prin vot secret consultativ de Sinodul mitropolitan, de clericii si mirenii participanti la consultare, precum si de catre Sfantul Sinod.
(15) Alegerea arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot de catre Sfantul Sinod se desfasoara in conformitate cu modalitatea de votare prevazuta de art. 128 alin. (2) -(3) si art. 127 alin. (2) lit. b) -h) , cu adaptarile adecvate.
(16) Arhiepiscop sau episcop eparhiot ales devine candidatul care a obtinut jumatate plus unu din totalul voturilor valide. Daca niciunul dintre candidati nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare, la care participa primii 2 candidati care au intrunit cel mai mare numar de voturi. Este ales cel care a intrunit jumatate plus unu din totalul voturilor valide. In caz de paritate, decid sortii.
(17) Rezultatul alegerii se consemneaza intr-un proces-verbal la care se anexeaza buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care preda conducerea sedintei Patriarhului Romaniei.
SUBSECTIUNEA 4: D. Alegerea episcopilor-vicari patriarhali, episcopilor-vicari si arhiereilor-vicari
Art. 131
(1) Alegerea episcopilor-vicari patriarhali, episcopilor-vicari si arhiereilor-vicari se face prin votul secret al Sfantului Sinod, cu jumatate plus unu din totalul voturilor valide. In acest scop, Patriarhul Romaniei, mitropolitii, arhiepiscopii si episcopii eparhioti propun 2 candidati dintre arhimandritii sau dintre preotii vaduvi (prin deces) , care intrunesc conditiile prevazute de art. 130 alin. (1) -(6) , chiar si din alte eparhii, cu acordul prealabil al chiriarhilor eparhiilor de care acestia apartin canonic. In situatia unei stringente necesitati pastorale si in scop misionar, la solicitarea ciriarhului eparhiei pentru care se organizeaza alegeri, pot fi propusi si arhierei-vicari si episcopi-vicari de la alte eparhii, cu acordul prealabil al chiriarhilor eparhiilor in care activeaza in prezent.
(2) Episcopii-vicari patriarhali se aleg, prin vot secret, de catre Sfantul Sinod, la propunerea Patriarhului Romaniei, facuta in consultare cu Sinodul Permanent.
(3) Episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhii se aleg, prin vot secret, de catre Sfantul Sinod, la propunerea chiriarhului, facuta in consultare cu Sinodul mitropolitan.
(4) Propunerea candidatilor de episcop-vicar la arhiepiscopii si de arhiereu-vicar la episcopii, precum si infiintarea posturilor aferente, se pot face numai cu respectarea prevederilor art. 88 alin. (11) din prezentul statut.
(5) Propunerile Patriarhului Romaniei pentru alegerea episcopilor-vicari patriarhali, precum si propunerile chiriarhilor pentru alegerea episcopilor-vicari si arhiereilor-vicari se fac in cadrul consultarii deschise cu organismele bisericesti mentionate la alin. (2) -(3) , iar hotararea se ia prin vot secret consultativ, respectand procedura prevazuta de art. 127 alin. (2) lit. b) -h) , cu adaptarile adecvate.
(6) Candidatii pentru functiile de episcop-vicar patriarhal, episcop-vicar si arhiereu-vicar trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 130 alin. (4) si vor fi examinati canonic in conformitate cu prevederile art. 130 alin. (12) si pe baza dosarului de candidare care cuprinde: curriculum vitae, acte de stare civila, acte de studii, acte de hirotonie, memoriul de activitate, binecuvantarea (aprobarea scrisa a) chiriarhului.
(7) Sedinta Sfantului Sinod pentru alegerea de episcop-vicar patriarhal, episcop-vicar si arhiereu-vicar este prezidata de Patriarhul Romaniei. Alegerea se desfasoara in conditiile art. 127 alin. (2) lit. b) -h) , cu adaptarile adecvate.
(8) Niciun candidat nu poate fi ales daca nu a obtinut jumatate plus unu din voturile valide si daca nu a intrunit un numar de voturi egal cu o treime din numarul ierarhilor prezenti. In aceasta situatie, conform art. 127 alin. (2) lit. b) -g) , Sfantul Sinod, prin vot secret consultativ, va desemna un nou candidat dintre arhimandritii sau preotii vaduvi (prin deces) , care intrunesc conditiile prevazute de art. 130 alin. (1) -(6) . Numele celui desemnat se adauga pe buletinul de vot alaturi de candidatul care, la votarea precedenta, a intrunit cel mai mare numar de voturi, desi nu a obtinut majoritatea necesara. Votarea se desfasoara potrivit art. 127 alin. (2) lit. b) -h) si se repeta pana la obtinerea unui rezultat pozitiv.
SUBSECTIUNEA 5: E. Alegerea ierarhilor de la eparhiile ortodoxe romane din afara granitelor tarii
Art. 132
(1) Alegerea mitropolitilor, arhiepiscopilor si episcopilor de la eparhiile ortodoxe romane din afara granitelor tarii se face de catre Sfantul Sinod din cei unu sau doi candidati propusi de Adunarea eparhiala a eparhiei vacante, conform statutului de organizare si functionare al acesteia, aprobat de Sfantul Sinod. In cazul in care Adunarea eparhiala propune un singur candidat, iar acesta nu este ales de Sfantul Sinod, Adunarea eparhiala va propune Sfantului Sinod un al doilea candidat.
(2) Episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile ortodoxe romane de peste hotare se aleg, prin vot secret, de catre Sfantul Sinod, la propunerea chiriarhului, facuta in consultare cu Sinodul mitropolitan sau cu organismele eparhiale prevazute in propriile statute de organizare si functionare aprobate de Sfantul Sinod si in acord cu prevederile prezentului statut.
SUBSECTIUNEA 6: F. Hirotonia si intronizarea
Art. 133
(1) Intronizarea se face potrivit randuielilor canonice si dupa datinile Bisericii Ortodoxe Romane. Numele celor alesi se comunica Presedintelui Romaniei, prim-ministrului si institutiei administratiei publice centrale de resort. Intronizarea ierarhilor eparhioti din afara granitelor Romaniei va fi adusa la cunostinta principalelor autoritati civile si bisericesti din tarile respective.
(2) Gramata de intronizare este emisa de catre Sfantul Sinod pentru Patriarhul Romaniei (gramata sinodala) , de catre Patriarhul Romaniei pentru mitropoliti si pentru ierarhii eparhiilor care sunt sub autoritatea directa a Patriarhiei Romane (gramata patriarhala) si de catre mitropolit pentru arhiepiscopii si episcopii din mitropolie (gramata mitropolitana) . Pentru episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari si arhiereii-vicari, Presedintele Sfantului Sinod emite actul patriarhal de confirmare a alegerii.
(3) In cazul cand cel ales nu este arhiereu, el va fi hirotonit de catre mitropolitul locului impreuna cu cel putin alti 2 arhierei, si numai dupa aceea poate primi gramata de intronizare sau actul de confirmare, dupa caz.
SECTIUNEA III: Despre incetarea activitatii clericale
Art. 134
(1) Activitatea clericilor incadrati in Biserica Ortodoxa Romana poate inceta in urmatoarele situatii:
a) deces;
b) pensionare pe motiv de varsta sau boala;
c) retragerea pentru binele Bisericii.
(2) Pensionarea preotilor si diaconilor, pe motiv de varsta sau boala, atunci cand sunt indeplinite conditiile legale, se aproba de chiriarh intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, cu precizarea locului de imbisericire.
(3) Pensionarea la cerere a ierarhilor, pe motiv de varsta sau boala, atunci cand sunt indeplinite conditiile legale, se aproba de Sfantul Sinod, cu stabilirea titulaturii si a drepturilor de care vor beneficia (domiciliu, imbisericire, sprijin financiar, logistic si medical) .
(4) Cererile de retragere pentru totdeauna din activitatea clericala a preotilor si diaconilor se aproba de catre chiriarh prin decizie chiriarhala, in care se precizeaza ca solicitantul a redevenit laic.
(5) Cererile ierarhilor de retragere din functie pentru binele Bisericii se aproba de Sfantul Sinod, cu stabilirea conditiilor privind domiciliul si sprijinul financiar necesar.
SECTIUNEA IV: Despre vacante
Art. 135
(1) In caz de vacanta a scaunului de Patriarh al Romaniei, locotenenta patriarhala ii revine de drept primului ierarh din ordinea prevazuta de art. 12 alin. (2) din prezentul statut; cand se constata indisponibilitate sau refuz, urmatorului, si asa mai departe.
(2) La vacantarea scaunului de mitropolit, arhiepiscop si episcop eparhiot sau la infiintarea unei noi eparhii, Patriarhul Romaniei, pentru mitropoliti, si mitropolitii, pentru eparhiile sufragane, vor numi loctiitor pana la intronizarea noilor titulari.
(3) Pe durata vacantei, loctiitorul de Patriarh al Romaniei, de mitropolit, de arhiepiscop si de episcop eparhiot rezolva doar problemele curente ale eparhiei vacante, respectiv ale Administratiei Patriarhale, in cazul loctiitorului de Patriarh, fara dreptul de a desfiinta structurile (institutii si posturi) bisericesti si de a instraina sau de a schimba destinatia bunurilor bisericesti.
(4) In caz de vacante la protopopiate, parohii si manastiri, chiriarhii vor lua masuri pentru asigurarea suplinirii pana la numirea noilor titulari.
CAPITOLUL III:
SECTIUNEA I: Asistenta religioasa in Biserica Ortodoxa Romana
Art. 136
(1) Biserica Ortodoxa Romana, prin eparhiile sale, are responsabilitatea asigurarii asistentei religioase si a personalului bisericesc aferent desfasurarii acesteia in parohii, in armata, in sistemul penitenciar, in unitati medicale, in asezaminte de asistenta sociala si in unitati de invatamant, in conditiile prevazute de lege, de protocoalele sau acordurile incheiate cu autoritatile publice sau cu alte persoane juridice.
(2) Normele generale de asistenta religioasa in aceste unitati, cu caracter unitar in intreaga Biserica Ortodoxa Romana, se aproba de catre Sfantul Sinod, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
(3) Personalul clerical din aceste domenii de activitate se recruteaza, cu acordul scris al chiriarhului locului, dintre doctorii, absolventii de masterat si licentiatii in teologie, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti, in conditiile legii.
(4) Indrumarea pastoral-misionara si jurisdictia canonic-disciplinara a personalului clerical din aceste unitati apartin in exclusivitate eparhiilor pe raza carora activeaza preotii respectivi.
Art. 137
(1) Numirea, transferarea si revocarea personalului clerical care asigura asistenta religioasa in unitatile prevazute de art. 136 alin. (1) se fac cu acordul comun al eparhiei si al unitatii angajatoare, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti, in conditiile prevazute de lege.
(2) Preotii, diaconii si cantaretii bisericesti de la parohii au indatorirea de a acorda asistenta religioasa tuturor categoriilor de credinciosi din unitatile militare, penitenciare, unitatile medicale, de asistenta sociala si din unitatile de invatamant de pe raza parohiilor lor, ori de cate ori vor fi solicitati.
SECTIUNEA II: Asistenta sociala si medicala in Biserica Ortodoxa Romana
Art. 138
(1) Sistemul de asistenta sociala si medicala al Bisericii Ortodoxe Romane este integrat si functioneaza in cadrul structurilor sale administrativ-organizatorice sau in organizatii social-filantropice patronate de Biserica.
(2) Biserica Ortodoxa Romana, prin unitatile sale componente locale si centrale (parohia, manastirea, protopopiatul, vicariatul, eparhia, mitropolia si Patriarhia) , precum si prin organizatiile neguvernamentale care functioneaza cu aprobarea autoritatilor bisericesti competente, asigura servicii sociale si medicale, acreditate conform legislatiei in vigoare.
(3) Personalul care isi desfasoara activitatea in asezamintele de asistenta sociala ale Bisericii se recruteaza, in primul rand, dintre absolventii facultatilor de teologie, specializarea teologie-asistenta sociala, iar cel din asezamintele de asistenta medicala din randul personalului specializat, in conditiile legii.
(4) Beneficiarii serviciilor sociale si medicale oferite in cadrul Bisericii Ortodoxe Romane sunt persoane, grupuri si comunitati aflate in situatii de dificultate, fara discriminare.
(5) Furnizorii de servicii sociale si medicale din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane, prevazuti la alin. (2) , isi desfasoara activitatea sociala si medicala in nume propriu sau prin parteneriate cu institutiile specializate ale statului, ale administratiei locale sau ale organizatiilor neguvernamentale.
(6) Furnizorii de servicii sociale si medicale pot infiinta si administra cabinete medicale, centre de diagnostic si tratament, unitati spitalicesti cu internare de zi si continua, farmacii cu regim inchis si deschis, precum si centre de recuperare si ingrijiri paleative, cu respectarea prevederilor prezentului statut si a legislatiei bisericesti si civile in vigoare.
Art. 139
(1) Strategia si planurile de actiune in domeniul asistentei sociale si medicale bisericesti se aproba de catre Sfantul Sinod, iar la nivelul eparhiilor, de catre Permanenta Consiliului eparhial.
(2) Elaborarea strategiei si a planurilor de actiune in domeniul asistentei sociale si medicale bisericesti se realizeaza de catre Sectorul social-filantropic, care functioneaza atat la nivelul Administratiei Patriarhale, cat si la cel al eparhiilor.
Art. 140
(1) Lacasurile de cult din institutiile amintite la art. 136 alin. (1) din prezentul statut functioneaza, de regula, ca subunitati de cult (paraclise) , cu sau fara personalitate juridica, arondate protopopiatelor pe teritoriul carora se afla.
(2) Eparhiile vor reglementa statutul administrativ-juridic al acestor subunitati de cult prin acorduri incheiate cu institutiile in cadrul carora functioneaza si care le administreaza, cu respectarea prevederilor art. 185 alin. (2) din prezentul statut.
(3) Finantarea activitatii in domeniul social si medical se asigura din resursele proprii ale furnizorilor de servicii sociale si medicale, din subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, din donatii si sponsorizari obtinute in conditiile prevazute de lege, din subscriptii publice, din fonduri nerambursabile si din venituri provenite din orice alte surse care nu contravin legislatiei in vigoare sau prevederilor prezentului statut.
SECTIUNEA III: Despre conferintele clerului
Art. 141
(1) Preotii si diaconii, inclusiv cei din manastiri, precum si cei care acorda asistenta religioasa in unitatile mentionate la art. 136 alin. (1) sunt obligati sa participe la conferintele pastoral-misionare semestriale, de primavara si de toamna, precum si la conferintele administrative lunare, ca forma continua de perfectionare a pregatirii profesionale, dupa absolvirea unei scoli teologice.
(2) Conferintele pastoral-misionare semestriale si conferintele administrative lunare au caracter teoretic si practic pentru realizarea urmatoarelor scopuri:
a) apararea invataturii de credinta si a moralei ortodoxe;
b) perfectionarea continua in domeniul liturgic si administrativ-bisericesc;
c) aprofundarea si improspatarea cunostintelor teologice de baza;
d) perfectionarea ca predicatori si duhovnici;
e) intarirea cooperarii si solidaritatii dintre parohii;
f) insusirea de noi metode in activitatea misionar-pastorala;
g) cunoasterea problemelor actuale ale vietii crestine si cautarea de solutii adecvate.
(3) Pentru una dintre conferintele pastoral-misionare semestriale, care are caracter unitar in intreaga Biserica Ortodoxa Romana, tema dezbaterii se stabileste anual de Sfantul Sinod, iar pentru a doua, tema se stabileste de fiecare eparhie potrivit cerintelor misionar-pastorale locale.
(4) Referatele sustinute in cadrul conferintelor pastoral-misionare semestriale, apreciate in mod pozitiv de Centrul eparhial, se pot publica in revistele eparhiale.
Art. 142
(1) Perioadele de desfasurare si modalitatile de organizare ale conferintelor pastoral-misionare semestriale se stabilesc de fiecare centru eparhial.
(2) Conferintele administrative se organizeaza lunar, pe protopopiate, de catre fiecare eparhie, si au ca tematica subiecte de interes local misionar-pastoral, liturgic-duhovnicesc si administrativ, economic-financiar si altele.
Art. 143
In scopul perfectionarii profesionale si al cunoasterii problemelor actuale ale vietii si activitatii bisericesti generale si locale, centrele eparhiale organizeaza anual, pe protopopiate, conferinte ale cantaretilor (cantorilor) si dascalilor (catehetilor) bisericesti.
Art. 144
Conferintele pastoral-misionare semestriale, conferintele administrative lunare si conferintele cantaretilor (cantorilor) si dascalilor (catehetilor) bisericesti vor fi prezidate de chiriarh sau de delegatul acestuia.
SECTIUNEA IV: Distinctiile bisericesti
Art. 145
Pentru activitate deosebita in domeniul lucrarii bisericesti, sub raport liturgic, didactic, misionar-pastoral, cultural-publicistic, social, gospodaresc-edilitar sau administrativ-economic, diaconii de mir pot primi rangul bisericesc onorific de arhidiacon, iar preotii de mir pot primi urmatoarele ranguri bisericesti onorifice:
a) sachelar;
b) iconom;
c) iconom stavrofor.
Art. 146
(1) Rangul de sachelar se acorda de catre chiriarh preotilor care au o activitate bisericeasca bogata. Sachelarul poarta ca semn distinctiv brau albastru.
(2) Rangul de iconom se acorda de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, preotilor sachelari, care au o activitate bisericeasca remarcabila. Iconomul poarta ca semn distinctiv brau rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(3) Rangul de iconom stavrofor se acorda de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, preotilor iconomi, care au o activitate bisericeasca exceptionala. Iconomul stavrofor poarta ca semn distinctiv cruce pectorala, brau rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(4) Rangul de arhidiacon se acorda de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, diaconilor din randul clerului de mir, cu dreptul de a purta cruce pectorala.
(5) In caz de abateri grave, aceste distinctii pot fi retrase de catre chiriarh direct sau in baza unei hotarari consistoriale.
Art. 147
(1) Protopopii, in timpul functionarii lor in aceasta calitate, poarta ca semn distinctiv cruce pectorala, brau si culion rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(2) Vicarul eparhial, consilierii eparhiali si inspectorii eparhiali cu functii de conducere de la eparhii, precum si inspectorii cu functii de conducere de la Patriarhia Romana, pe durata functionarii lor in aceste calitati, poarta ca semn distinctiv cruce pectorala, brau si culion ciclamen.
(3) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali si inspectorul general bisericesc de la Patriarhia Romana, pe durata functionarii lor in aceste calitati, poarta ca semn distinctiv cruce pectorala, brau si culion violet.
(4) Cadrele didactice din invatamantul preuniversitar si universitar teologic pot fi recompensate pentru activitatea lor cu ranguri acordate de chiriarh.
Art. 148
(1) Pentru recompensarea morala a stradaniilor si rezultatelor activitatii unor personalitati, clerici si mireni, din tara si de peste hotare, in diferite domenii ale vietii bisericesti sau publice in sprijinul Bisericii, Patriarhul Romaniei acorda urmatoarele diplome de onoare, ordine si distinctii patriarhale:
a) distinctiile si diplomele omagiale si comemorative anuale;
b) Diploma de onoare "Sfantul Apostol Andrei - Ocrotitorul Romaniei", clericilor si mirenilor cu o activitate bogata pe taram pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ si social-filantropic, al promovarii dialogului interortodox, intercrestin si interreligios;
c) Ordinul "Anton Pann" pentru mireni (insotit de insigna) si Ordinul "Macarie Protopsaltul" pentru clerici (insotit de cruce pectorala) cu o activitate deosebita in promovarea muzicii bisericesti, dar si a celei de inspiratie folclorica;
d) Ordinul "Sanctus Stephanus Magnus", cu gramata, pentru clerici (insotit de cruce pectorala) si mireni cu o activitate remarcabila in apararea si promovarea valorilor crestine si in slujirea Bisericii Ortodoxe;
e) Ordinul "Sfintii Martiri Brancoveni", cu gramata, pentru ierarhi (insotit de engolpion) , pentru clerici (insotit de cruce pectorala) , pentru mireni (insotit de cruce insigna) , cu o activitate deosebita in apararea si slujirea dreptei credinte, precum si in promovarea culturii si spiritualitatii romanesti;
f) Ordinul "Crucea Maria Brancoveanu", cu gramata, pentru cinstirea femeii crestine, cu activitate deosebita in slujirea rodnica si folositoare a Bisericii si a societatii;
g) Ordinul "Sfantul Ioan Gura de Aur", cu gramata, pentru ierarhi (insotit de engolpion) , pentru clerici (insotit de cruce pectorala) , pentru mireni (insotit de cruce insigna) , cu o activitate deosebita in apararea si slujirea dreptei credinte, precum si in promovarea valorilor familiei crestine si a filantropiei;
h) Ordinul "Sfintii Imparati Constantin si Elena", cu gramata, pentru clerici (insotit de cruce pectorala) si mireni cu o activitate deosebita in apararea si promovarea valorilor crestine, in slujirea Bisericii Ortodoxe, precum si in sustinerea dialogului interortodox si intercrestin;
i) Ordinul "Sfantul Antim Ivireanul", cu gramata, pentru ierarhi (insotit de engolpion) , pentru clerici (insotit de cruce pectorala) , pentru mireni (insotit de cruce insigna) , cu o activitate deosebita in apararea si slujirea dreptei credinte, precum si in promovarea culturii si artei crestine;
j) Ordinul "Sfantul Apostol Andrei - Ocrotitorul Romaniei", cu gramata, pentru ierarhi (insotit de engolpion) , pentru clerici (insotit de cruce pectorala) si mireni (clasa I - aurit, cu cocarda, clasa a II-a - argintat, clasa a III-a - bronz) , unor mari personalitati bisericesti si civile, din tara si de peste hotare, pentru a recompensa moral stradaniile si rezultatele activitatii de exceptie in diferite domenii ale vietii bisericesti sau civile in sprijinul Bisericii;
k) Distinctia onorifica "Crucea Patriarhala" pentru clerici si mireni, cu gramata, pentru activitate exceptionala si indelungata pe taram pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ si social-filantropic, al promovarii dialogului interortodox, intercrestin si interreligios.
(2) La nivelul eparhiilor, prin hotarare a Permanentei Consiliului eparhial, se pot institui distinctii arhiepiscopale sau episcopale, cu gramata, pentru clerici si mireni, dupa rangul eparhiei, iar la mitropolii, prin hotarare a Sinodului mitropolitan, se pot institui distinctii mitropolitane, cu gramata, pentru clerici si mireni. Numele si imaginea distinctiilor eparhiale si mitropolitane vor fi comunicate Cancelariei Sfantului Sinod, care va tine evidenta tuturor distinctiilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane. La instituirea acestor distinctii se va avea in vedere, cu prioritate, cinstirea sfintilor romani.
(3) Acordarea distinctiilor patriarhale, mitropolitane si eparhiale se va face pe baza de recomandare scrisa si motivata insotita de curriculum-vitae al celui propus.
(4) Descrierea distinctiilor se aproba de catre organismul bisericesc care le instituie, respectiv: Sfantul Sinod pentru diplomele, ordinele si distinctiile patriarhale, Sinodul mitropolitan pentru distinctiile mitropolitane si Permanenta Consiliului eparhial pentru distinctiile eparhiale.
CAPITOLUL IV: Disciplina clerului
Art. 149
(1) In conformitate cu Sfintele Canoane si traditia Bisericii Ortodoxe Romane, din incredintarea organismului de autoritate (episcop sau sinod de episcopi) , exercitarea puterii de judecata se face prin consistoriu, care instrumenteaza si propune hotarari spre aprobare respectivului organism de autoritate.
(2) Pentru cauzele de judecata ale personalului bisericesc clerical de mir si monahal, in activitate sau pensionat, precum si pentru intreg personalul neclerical, in probleme ce privesc abateri de natura administrativa, morala si dogmatica, functioneaza urmatoarele consistorii:
1. De judecare in fond a cauzei:
a) Consistoriul disciplinar protopopesc;
b) Consistoriul eparhial;
c) Consistoriul eparhial monahal.
2. De judecare in apel:
a) Consistoriul mitropolitan;
b) Consistoriul mitropolitan monahal.
3. De judecare in recurs:
a) Consistoriul Superior Bisericesc;
b) Consistoriul Superior Bisericesc Monahal.
(3) Cauzele de judecata bisericeasca se introduc pe rolul instantelor disciplinare si de judecata cu aprobarea chiriarhului - in cazul consistoriilor protopopesti si eparhiale, a mitropolitului - in cazul consistoriilor mitropolitane, si a Patriarhului Romaniei - in cazul Consistoriului Superior Bisericesc.
Art. 150
(1) Consistoriul disciplinar protopopesc este instanta disciplinara si de judecata pentru personalul neclerical si organismul de impacare pentru neintelegerile ivite in randul personalului bisericesc, precum si intre parohieni si preot.
(2) Consistoriul disciplinar protopopesc functioneaza pe langa fiecare protopopiat, cu aprobarea chiriarhului, si este format dintr-un presedinte cleric si trei membri, dintre care doi membri clerici, numiti pe termen de patru ani, de catre chiriarh, dintre preotii din protopopiat, cu cel putin gradul II, doctori, absolventi de masterat sau licentiati in teologie, care au cunostinte canonice si juridice, precum si un membru din randul cantaretilor bisericesti din protopopiat. Consistoriul disciplinar protopopesc are un grefier desemnat de presedinte si numit de chiriarh.
(3) Cand sunt judecate cazuri ale preotilor, membrul mirean (cantaretul) nu participa la sedinta de judecata.
(4) Daca, prin hotararea data de Consistoriul disciplinar protopopesc, partile nu s-au declarat impacate, cazul se transfera, in ultima instanta, la Consistoriul eparhial.
(5) Hotararile Consistoriului disciplinar protopopesc privind cantaretii bisericesti sunt definitive, dupa aprobarea lor de catre chiriarh, si nu pot fi atacate cu recurs la Consistoriul eparhial, cu exceptia celor care prevad pedeapsa destituirii acestora.
Art. 151
(1) Consistoriul eparhial este instanta disciplinara si de judecata pentru abaterile si delictele clerului de mir, care judeca si propune chiriarhului spre aprobare, hotarari privind sanctionarea acestora. Hotararile Consistoriului eparhial devin definitive dupa aprobarea lor de catre chiriarh.
(2) Cand se judeca numai cazuri ale personalului neclerical, in care s-a aplicat pedeapsa destituirii, la sedinta participa si un cantaret bisericesc numit de chiriarh, la propunerea protopopului, altul decat cel care face parte din Consistoriul disciplinar protopopesc.
(3) Hotararile Consistoriului protopopesc in cazul destituirii personalului neclerical, atacate cu recurs la Consistoriul eparhial, devin definitive si irevocabile, dupa ce hotararea Consistoriului eparhial a fost aprobata de catre chiriarh.
(4) Consistoriul eparhial functioneaza la fiecare arhiepiscopie si episcopie, din incredintarea chiriarhului, si este format din 3 membri titulari si 2 membri supleanti. Membrii acestui Consistoriu sunt preoti, cu cel putin gradul II, doctori, absolventi de masterat sau licentiati in teologie, care au cunostinte canonice si juridice.
(5) Membrii Consistoriului eparhial se aleg la propunerea chiriarhului de catre Adunarea eparhiala, pe termen de 4 ani.
(6) Numirea membrilor Consistoriului eparhial, precum si a presedintelui, din randul titularilor, se face prin decizie chiriarhala.
(7) Consistoriul eparhial are un grefier cleric, numit de chiriarh.
Art. 152
(1) Consistoriul eparhial monahal este instanta disciplinara si de judecata pentru abaterile si delictele clerului monahal, care judeca si propune chiriarhului spre aprobare hotarari privind sanctionarea acestora. Hotararile Consistoriului eparhial monahal devin definitive dupa aprobarea lor de catre chiriarh.
(2) Consistoriul eparhial monahal functioneaza la fiecare arhiepiscopie si episcopie din incredintarea chiriarhului si este format din 3 membri titulari si 2 membri supleanti.
(3) Membrii Consistoriului eparhial monahal sunt desemnati de chiriarh dintre arhimandritii si protosinghelii din manastirile eparhiei, care s-au remarcat printr-o viata duhovniceasca aleasa, doctori, absolventi de masterat sau licentiati in teologie, care au cunostinte canonice si juridice.
(4) Numirea membrilor Consistoriului eparhial monahal, precum si a presedintelui, din randul titularilor, se face prin decizie chiriarhala, pe o perioada de 4 ani.
(5) Consistoriul eparhial monahal are un grefier numit de chiriarh, din randul clerului monahal de la Centrul eparhial.
Art. 153
Eparhiile care nu au un numar suficient de monahi pentru a constitui Consistoriul eparhial monahal, cu acordul mitropolitului locului, pot apela la un Consistoriu eparhial monahal al unei eparhii invecinate.
Art. 154
(1) Consistoriul mitropolitan este instanta disciplinara si de judecata a recursurilor clerului de mir apartinand de eparhiile sufragane mitropoliei, sanctionat cu depunerea din treapta preotiei, precum si a apelurilor impotriva hotararilor de caterisire.
(2) Hotararile Consistoriului mitropolitan privind depunerea din treapta preotiei sunt definitive si irevocabile, dupa aprobarea de catre Sinodul mitropolitan. Hotararile Consistoriului mitropolitan privind apelul impotriva pedepsei caterisirii se aproba de catre mitropolitul locului si pot fi atacate cu recurs la Consistoriul Superior Bisericesc.
(3) Consistoriul mitropolitan functioneaza la fiecare mitropolie, din incredintarea Sinodului Mitropolitan, si este format din 3-5 membri titulari si 2 supleanti, aprobati de Sinodul mitropolitan, dintre preotii desemnati de Adunarile eparhiale ale eparhiilor din mitropolie (alesi pe o perioada de 4 ani) , altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 151 alin. (4) din prezentul statut.
(4) Presedintele Consistoriului mitropolitan este numit prin decizie a mitropolitului dintre membrii acestuia, aprobati de Sinodul mitropolitan, iar grefierul este numit tot de mitropolit, din personalul clerical al Centrului eparhial de resedinta a mitropoliei.
Art. 155
(1) Consistoriul mitropolitan monahal este instanta disciplinara si de judecata a recursurilor clerului monahal apartinand de eparhiile sufragane mitropoliei, sanctionat cu depunerea din treapta preotiei, precum si a apelurilor impotriva hotararilor de caterisire.
(2) Hotararile Consistoriului mitropolitan monahal privind depunerea din treapta preotiei sunt definitive si irevocabile, dupa aprobarea de catre Sinodul mitropolitan. Hotararile Consistoriului mitropolitan monahal privind apelul impotriva pedepsei caterisirii se aproba de mitropolitul locului si pot fi atacate cu recurs la Consistoriul Superior Bisericesc.
(3) Consistoriul mitropolitan monahal functioneaza la fiecare mitropolie, din incredintarea Sinodului Mitropolitan, si este format din 3-5 membri titulari si doi supleanti, numiti de mitropolit dintre arhimandritii si protosinghelii recomandati de eparhiile din mitropolie, altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale monahale, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 152 alin. (3) din prezentul statut.
(4) Presedintele Consistoriului mitropolitan monahal este numit prin decizie a mitropolitului dintre membrii acestuia, aprobati de Sinodul mitropolitan, iar grefierul este numit tot de mitropolit, din personalul clerical monahal al Centrului eparhial de resedinta a mitropoliei.
Art. 156
(1) Consistoriul Superior Bisericesc si Consistoriul Superior Bisericesc Monahal sunt cele mai inalte instante disciplinare si de judecata pentru clerul de mir sau monahal, care judeca recursurile impotriva hotararilor de caterisire pronuntate de un consistoriu eparhial sau consistoriu eparhial monahal si mentinute de un consistoriu mitropolitan, respectiv de un consistoriu mitropolitan monahal. Hotararile Consistoriului Superior Bisericesc si ale Consistoriului Superior Bisericesc Monahal privind recursurile impotriva pedepsei caterisirii sunt definitive si irevocabile, dupa aprobarea lor de catre Sfantul Sinod.
(2) Consistoriul Superior Bisericesc functioneaza la Patriarhia Romana si este format din 6 membri titulari si cate un supleant pentru fiecare dintre acestia, preoti avand gradul I, desemnati de sinoadele mitropolitane din tara, altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale sau mitropolitane, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 151 alin. (4) din prezentul statut.
(3) Consistoriul Superior Bisericesc Monahal functioneaza la Patriarhia Romana si este format din 6 membri titulari, din randul exarhilor de manastiri, desemnati de sinoadele mitropolitane din tara, altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale sau mitropolitane monahale, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 152 alin. (3) din prezentul statut.
(4) In cazul judecarii recursurilor in materie de caterisire pronuntate de un consistoriu eparhial si mentinute de un consistoriu mitropolitan din afara granitelor tarii, la sedinte participa, in calitate de membru, si un cleric desemnat de Sinodul mitropolitan, in conditiile prevazute de alin. (2) .
(5) Presedintele Consistoriului Superior Bisericesc si presedintele Consistoriului Superior Bisericesc Monahal sunt numiti prin decizie a Patriarhului Romaniei dintre membrii titulari aprobati de Sfantul Sinod, iar grefierii sunt numiti de Patriarh din personalul Cancelariei Sfantului Sinod.
Art. 157
Pentru atitudine partinitoare in exercitarea functiei lor in consistorii, membrii oricarui consistoriu pot fi revocati de catre autoritatea care i-a numit sau confirmat.
Art. 158
(1) Hotararile instantelor de judecata sunt puse in aplicare de catre autoritatea bisericeasca investita in acest scop.
(2) Hotararile instantelor de judecata devin executorii din momentul aprobarii lor de catre chiriarh, mitropolit, Sinodul mitropolitan sau Sfantul Sinod, dupa caz, conform art. 14 alin. (17) si (18) , art. 88 alin. (26) , art. 113 alin. (8) si art. 114 alin. (4) lit. m) din prezentul statut.
(3) Hotararile instantelor superioare de judecata bisericeasca (Consistoriul mitropolitan, Consistoriul mitropolitan monahal, Consistoriul Superior Bisericesc) au caracter obligatoriu in toate eparhiile Bisericii Ortodoxe Romane. In situatia in care o astfel de hotarare nu este acceptata in eparhia din care provine clericul sanctionat, chiriarhul locului este indatorat sa prezinte, in scris, motivele acestui refuz, in fata Sinodului mitropolitan pentru cazuri de depunere din treapta si in fata Sfantului Sinod pentru cazuri de caterisire, care vor stabili modalitatile de aplicare a hotararii instantei de judecata bisericeasca.
(4) In baza autonomiei cultelor, prevazuta de lege, si a competentelor specifice lor, instantele de judecata bisericeasca solutioneaza probleme de disciplina interna, iar hotararile instantelor bisericesti la toate nivelurile nu sunt atacabile in fata instantelor civile.
Art. 159
(1) Pentru cauzele de judecata ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane functioneaza urmatoarele Consistorii arhieresti:
a) de judecare in fond a cauzei: Consistoriul Arhieresc Prim;
b) de judecare in apel: Consistoriul Arhieresc Ultim.
(2) Consistoriul Arhieresc Prim este alcatuit din 5 membri si 2 supleanti propusi de Sinodul Permanent si aprobati de Sfantul Sinod pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi, dintre ierarhii eparhioti cu o deosebita competenta si corectitudine administrativa. Doi dintre cei 5 membri ai Consistoriului Arhieresc Prim sunt alesi dintre mitropoliti, unul fiind presedinte, iar celalalt vicepresedinte.
(3) Consistoriul Arhieresc Ultim este alcatuit din 13 membri si 2 supleanti propusi de Sinodul Permanent si aprobati de Sfantul Sinod pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi, dintre ierarhii eparhioti cu o deosebita competenta si corectitudine administrativa. Trei dintre cei 13 membri ai Consistoriului Arhieresc Ultim sunt alesi dintre mitropoliti, unul fiind presedinte, iar ceilalti doi vicepresedinti.
(4) Ierarhul din tara, cel mai nou in slujirea de eparhiot, indeplineste responsabilitatile de grefier al Consistoriului arhieresc.
(5) Ierarhii eparhioti care sunt membri in Consistoriul Arhieresc Prim nu pot fi desemnati membri si in Consistoriul Arhieresc Ultim.
(6) Ierarhii eparhioti din Comisia canonica, juridica si pentru disciplina nu pot fi membri ai Consistoriilor arhieresti.
Art. 160
In caz de urgenta pastorala, potrivit prevederilor Sfintelor Canoane, chiriarhul poate hotari singur sanctiuni disciplinare pentru personalul bisericesc din eparhie, conform Regulamentului autoritatilor canonice disciplinare si al instantelor de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane.
Art. 161
(1) Personalul bisericesc trimis in fata instantelor de judecata bisericeasca in calitate de acuzat poate fi asistat in fata tuturor instantelor bisericesti de un aparator ales de acuzat din lista de aparatori bisericesti, numiti prin decizie chiriarhala din randul celor admisi in urma examenului pentru aparatori bisericesti.
(2) Ierarhul trimis in fata instantelor de judecata bisericeasca in calitate de acuzat isi prezinta singur apararea sau poate fi asistat de un alt ierarh, membru al Sfantului Sinod, care nu face parte din instantele de acuzare si de judecata arhieresti.
Art. 162
(1) Sfantul Sinod aproba sau respinge cererile de iertare ale preotilor si diaconilor sanctionati prin caterisire care, dupa recurs, a ramas definitiva si irevocabila, daca acestia, timp de mai multi ani, au dat sau nu dovada de pocainta si indreptare.
(2) Sfantul Sinod aproba sau respinge cererile de iertare ale ierarhilor sanctionati prin caterisire sau depunere (destituire) din slujirea arhiereasca, care, dupa recurs, a ramas definitiva si irevocabila, daca acestia, timp indelungat, au dat sau nu dovada de pocainta si indreptare.
(3) Sinodul mitropolitan aproba sau respinge cererile de iertare ale preotilor si diaconilor sanctionati prin depunerea (destituirea) din slujirea clericala care, dupa recurs, a ramas definitiva si irevocabila, daca acestia, timp de mai multi ani, au dat sau nu dovada de pocainta si indreptare.
(4) Cererile de revizuire a sentintelor de caterisire a preotilor si diaconilor, bine motivate, insotite de actele necesare, vor fi adresate Presedintelui Sfantului Sinod, care le poate trimite spre rejudecare Consistoriului Superior Bisericesc, respectiv Consistoriului Superior Bisericesc Monahal, iar cele de revizuire a sentintelor de depunere (destituire) din slujirea clericala a preotilor si diaconilor, bine motivate, insotite de actele necesare, vor fi adresate mitropolitului locului, care le poate trimite spre rejudecare Consistoriului mitropolitan, respectiv Consistoriului mitropolitan monahal, daca sunt indeplinite conditiile regulamentare.
(5) Cererile de revizuire a sentintelor de caterisire sau de depunere (destituire) din slujirea arhiereasca a ierarhilor, bine motivate, insotite de actele necesare, vor fi adresate Presedintelui Sfantului Sinod, care le poate trimite spre rejudecare Consistoriului Arhieresc Ultim, daca sunt indeplinite conditiile regulamentare.
PARTEA III: Institutii bisericesti cu scop misionar
SECTIUNEA 1:
Art. 163
In Biserica Ortodoxa Romana functioneaza ca institutii cu scop misionar:
A. Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxa cu patrimoniu distinct, avand sectoarele: editura, tipografie si ateliere, la nivelul central al Patriarhiei Romane;
B. Institutii media: posturi de radio si televiziune, centre si birouri de presa, agentii de stiri, edituri, cotidiane si periodice etc. , la nivelul Patriarhiei Romane si al eparhiilor;
C. Centre sociale, medicale, culturale si educationale;
D. Casa de ajutor reciproc a clerului si salariatilor bisericesti, la fiecare eparhie.
SECTIUNEA 2:
SUBSECTIUNEA 1: A. Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxa
Art. 164
(1) Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxa este condus de Patriarhul Romaniei, iar fiecare dintre sectoarele lui este condus de un director sub indrumarea unui episcop-vicar patriarhal sau a unui consilier patriarhal coordonator. Hotararile privind bunul mers al Institutului se iau in sedinte ale Permanentei Consiliului National Bisericesc, prezidate de Patriarhul Romaniei sau delegatul sau.
(2) Produsele Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa se distribuie eparhiilor, parohiilor, manastirilor si credinciosilor prin magazinele bisericesti eparhiale.
(3) Editura si tipografia Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa au exclusivitate in privinta editarii, tiparirii si difuzarii Sfintei Scripturi, a cartilor de cult si acatistelor, a manualelor de teologie si a manualelor de religie, care se vor tipari numai cu aprobarea Sfantului Sinod.
Art. 165
(1) Eparhiile pot organiza singure edituri si tipografii, precum si ateliere de pictura si de confectionat icoane, de tesatorie si croitorie de vesminte preotesti, de broderie, de tesut covoare, de lumanari, mobilier bisericesc etc. , pentru a implini in exclusivitate cerintele unitatilor de cult din eparhie.
(2) La propunerea temeinic motivata a chiriarhilor si dupa obtinerea avizului Comisiei de Pictura Bisericeasca, in scopul pastrarii, promovarii si apararii unitatii de credinta si artistice bisericesti, Sfantul Sinod aproba sau respinge functionarea atelierelor de pictura bisericeasca din eparhii (ale centrelor eparhiale, manastirilor si parohiilor, de grup si particulare) .
Art. 166
Sfantul Sinod aproba anual calendarul bisericesc pe baza textului elaborat de Cancelaria Sfantului Sinod, care se tipareste la tipografia Institutului Biblic si tipografiile eparhiale, cu respectarea dreptului de copy-right, iar difuzarea se face in conditiile stabilite anual de Sfantul Sinod, numai in cuprinsul fiecarei eparhii.
Art. 167
Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxa, precum si eparhiile care au tipografii si ateliere proprii sunt obligate sa ia masurile necesare pentru respectarea prevederilor legale in vigoare privind dreptul exclusiv al Bisericii de a produce si a valorifica obiectele si bunurile necesare activitatii de cult.
Art. 168
Pentru sustinerea activitatilor pastoral-misionare, cultural-educative si social-filantropice, Biserica Ortodoxa Romana, prin unitatile sale de cult, poate desfasura activitati economico-gospodaresti.
SUBSECTIUNEA 2: B. Institutii media
Art. 169
(1) La nivelul Patriarhiei Romane si al eparhiilor pot functiona, sub directa indrumare a chiriarhului, institutii media (posturi de radio si de televiziune, centre si birouri de presa, agentii de stiri, edituri, cotidiane si periodice etc. ) , a caror activitate se aproba de organismele bisericesti abilitate, in conditiile legii.
(2) In scopul pastrarii, promovarii si apararii unitatii de credinta, a unitatii vietii bisericesti si pentru coordonarea misiunii ortodoxe romanesti, precum si pentru a evita dublarea cheltuielilor prin actiuni care se suprapun in acelasi teritoriu, infiintarea si desfiintarea de noi institutii media scrise (reviste, ziare si periodice oficiale) si audiovizuale (radio, televiziune si altele) ale Patriarhiei Romane si ale centrelor eparhiale se fac cu aprobarea Sfantului Sinod, la propunerea temeinic motivata a Patriarhului Romaniei sau a chiriarhilor eparhiilor din tara si din afara granitelor tarii, pe baza unui studiu bine fundamentat misionar si economic.
SUBSECTIUNEA 3: C. Centre sociale, medicale, culturale si educationale
Art. 170
La nivelul Patriarhiei Romane si al eparhiilor se pot infiinta si organiza, sub directa indrumare a chiriarhului, centre sociale, medicale, culturale si educationale, in conformitate cu prevederile statutare, regulamentare si legale in vigoare.
SUBSECTIUNEA 4: D. Casa de ajutor reciproc a clerului si salariatilor bisericesti
Art. 171
Casele de ajutor reciproc ale clerului si salariatilor bisericesti din eparhii au ca scop acordarea de imprumuturi si ajutoare membrilor lor, la cererea acestora, iar activitatea lor se va desfasura potrivit propriului regulament.
PARTEA IV: Dispozitii diverse
CAPITOLUL I: A. Dispozitii privind patrimoniul bisericesc
Art. 172
(1) Totalitatea bunurilor care se afla in proprietatea parohiilor, schiturilor, manastirilor, protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor si Patriarhiei Romane, asociatiilor si fundatiilor constituite de Biserica, bisericilor fundationale si fondurile destinate unui scop bisericesc constituie bunuri bisericesti si fac parte din patrimoniul bisericesc.
(2) Bunurile aflate in folosinta unitatilor de cult au regimul bunurilor bisericesti si se evidentiaza in registre separate, cu mentionarea documentelor in baza carora se exercita dreptul de folosinta.
Art. 173
(1) Din punctul de vedere al destinatiei lui, patrimoniul bisericesc cuprinde bunuri sacre si bunuri comune.
(2) Bunurile sacre, respectiv cele care prin sfintire sau binecuvantare sunt destinate exclusiv si direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Proprietatea asupra bunurilor sacre este exclusiv bisericeasca, iar cedarea folosintei poate fi acordata pe un termen de pana la 3 ani, cu posibilitatea de reinnoire.
(3) Sunt bunuri sacre cele care prin sfintire sau binecuvantare sunt destinate cultului divin, precum: lacasurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele etc. ) , odoarele si vesmintele bisericesti, cartile de ritual, cimitirele etc.
(4) Sunt asimilate cu bunurile sacre si beneficiaza de acelasi regim juridic si casa parohiala, vatra parohiala si manastireasca, incinta Centrului eparhial, a Centrului patriarhal, resedintele chiriarhale, chiliile manastirilor si ale schiturilor, muzeele de arta sacra (bisericesti) , bunurile de patrimoniu, bunurile pretioase, cu valoare artistica, istorica sau datorita materialului din care sunt confectionate, precum picturile, sculpturile, tesaturile artistice, miniaturile, cartile rare, documentele, lucrarile din materiale scumpe etc.
(5) Bunurile comune sunt cele destinate intretinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale, de caritate si asistenta sociala si medicala, precum si pentru indeplinirea celorlalte scopuri ale Bisericii.
(6) Bunurile comune destinate intretinerii bisericilor si slujitorilor bisericesti, operelor culturale, de asistenta sociala, medicala si filantropica, precum si indeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii sunt: asezamintele si institutiile culturale, social-medicale, filantropice si economice, terenurile agricole, padurile, pasunile, viile, livezile, gradinile, drepturile patrimoniale, creantele, actiunile, fondurile, titlurile de valoare, averea in numerar si alte garantii bancare.
(7) Terenurile agricole (arabil, pasune, islaz, livada etc. ) si padurile unitatilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane vor fi folosite conform dispozitiilor stabilite de organismele bisericesti competente.
(8) Normele generale si obligatorii privitoare la asigurarea bunurilor unitatilor bisericesti din cuprinsul Patriarhiei Romane se aproba de Sfantul Sinod.
(9) Apartenenta unui bun la categoria bunurilor sacre, in caz de indoiala, se stabileste de catre Sinodul mitropolitan.
(10) In cazul unui bun care este in proprietatea sau in folosinta Patriarhiei Romane, apartenenta sa la categoria bunurilor sacre, in caz de indoiala, se stabileste de catre Sinodul Permanent.
(11) Instrainarea in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile ale unitatilor bisericesti din eparhie, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile, se aproba de Consiliul eparhial, iar acceptarea donatiilor, legatelor, sponsorizarilor si cumpararea de bunuri in favoarea eparhiei sau a unitatilor bisericesti din eparhie, precum si transmiterea folosintei bunurilor imobile bisericesti (inchiriere, comodat, arendare etc. ) , a grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a acestora se aproba de catre Permanenta Consiliului eparhial.
(12) Cu aprobarea prealabila a Sinodului mitropolitan, Consiliul eparhial ia hotarari in legatura cu instrainarea in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc. ) a bunurilor imobile bisericesti ale Centrului eparhial, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale.
(13) Ori de cate ori, in documente privitoare la drepturi reale asupra bunurilor bisericesti, se vorbeste de mitropolie ca proprietar, prin aceasta se intelege arhiepiscopia unde este sediul mitropoliei si organismele de conducere si reprezentare ale arhiepiscopiei respective.
(14) Ori de cate ori, in documente privitoare la drepturi reale asupra bunurilor bisericesti, se utilizeaza pentru proprietar denumiri care nu mai sunt in uz (epitropia, eforia etc. ) , prin aceasta se intelege actuala persoana juridica bisericeasca, careia ii revine de drept patrimoniul respectiv; in cazul in care identificarea acesteia nu mai este posibila, dreptul de proprietate revine Centrului eparhial sub jurisdictia caruia s-a aflat.
(15) Pentru indeplinirea unor obiective misionar-pastorale si social-filantropice la nivel de eparhii, prin aprobarea adunarilor eparhiale, unele proprietati ale parohiilor si manastirilor pot fi administrate in mod unitar si solidar de organismul eparhial abilitat in acest scop.
Art. 174
(1) Fondurile arhivistice si bibliotecile manastirilor, parohiilor, protopopiatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor si ale Patriarhiei Romane sunt proprietatea exclusiva a acestora, nu pot fi instrainate, grevate sau urmarite si au regimul juridic al arhivelor si bibliotecilor private.
(2) Organizarea si functionarea fondurilor arhivistice si a bibliotecilor unitatilor administrative bisericesti se fac potrivit prevederilor statutare si regulamentare bisericesti si normelor legale in vigoare.
Art. 175
In cazul desfiintarii unei unitati de cult sau a unei biserici fundationale, proprietatea asupra intregului ei patrimoniu se transmite unitatii de cult superioare ierarhic ce va dispune de acesta cu titlu de proprietar al respectivului patrimoniu bisericesc. Patrimoniul bisericesc fara stapan revine eparhiei in a carei jurisdictie teritoriala se afla.
Art. 176
Patrimoniul fundatiilor si asociatiilor bisericesti cu personalitate juridica constituite de Biserica este proprietatea acestora si se administreaza de Biserica in limita si in conditiile actelor constitutive si conform dispozitiilor prezentului statut.
Art. 177
Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contributii, donatii, succesiuni, legate -, precum si orice alte bunuri intrate in patrimoniul unitatilor componente ale Bisericii Ortodoxe Romane, din tara si din afara granitelor tarii, nu pot face obiectul revendicarii lor ulterioare.
Art. 178
(1) Biserica Ortodoxa Romana si partile ei componente pot detine in proprietate bunuri in strainatate a caror situatie se reglementeaza potrivit prevederilor statutare si regulamentare proprii si legislatiei statelor pe teritoriul carora se afla respectivele proprietati.
(2) Situatia bunurilor bisericesti sau similare din strainatate, proprietate a statului roman, date in administrare eparhiilor ortodoxe romane din afara granitelor tarii si unitatilor lor, precum si reprezentantelor si comunitatilor Patriarhiei Romane din strainatate, se va reglementa, la cerere, prin acorduri bilaterale intre Patriarhia Romana, unitatea interesata si statul roman.
Art. 179
(1) Dobandirea, instrainarea, grevarea si administrarea patrimoniului bisericesc, controlul si verificarea gestionara se desfasoara in conformitate cu prevederile statutare si regulamentare in vigoare. Forma definitiva a acestor acte este cea aprobata de Permanenta Consiliului National Bisericesc, de Permanenta Consiliului eparhial sau de Sinodul mitropolitan, in conformitate cu prevederile prezentului statut.
(2) Actele juridice avand ca obiect bunurile din patrimoniul bisericesc, incheiate cu incalcarea prevederilor prezentului statut, sunt lovite de nulitate absoluta.
CAPITOLUL II: B. Dispozitii cu privire la edificiile bisericesti si cimitirele parohiale
SECTIUNEA I: Edificiile bisericesti
Art. 180
Bisericile sunt:
a) parohiale si filii;
b) de cimitir;
c) fundationale;
d) izolate;
e) paraclise;
f) catedrale;
g) de manastiri;
h) din strainatate;
i) din armata, sistemul penitenciar, unitati medicale, asezaminte de asistenta sociala, unitati de invatamant etc.
Art. 181
(1) Bisericile parohiale sunt proprietatea parohiei, sunt integrate patrimoniului eparhiei si stau sub jurisdictia si controlul autoritatii arhiepiscopiei sau episcopiei. Daca intr-o parohie sunt mai multe biserici, chiriarhul o desemneaza pe cea de capetenie ca biserica parohiala.
(2) In municipiile-resedinta eparhiala, ca si in municipiile-resedinta de judet, chiriarhul va stabili catedrala. Acolo unde exista episcop-vicar sau arhiereu-vicar, chiriarhul ii va incredinta acestuia o biserica de slujire.
(3) In eparhia sa, chiriarhul poate desemna unele biserici ca paraclise chiriarhale, dupa rangul eparhiei pe care o pastoreste.
(4) Se considera anexe ale lacasului de cult si urmeaza regimul juridic al acestuia urmatoarele constructii: clopotnita, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, casa parohiala cu dependintele sale, muzeul eparhial, manastiresc sau parohial, incinta pentru aprins lumanari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamantul cu caracter social-filantropic, arhondaricul, chilia, trapeza, orice incinta pentru desfasurarea activitatilor cu caracter administrativ-bisericesc, resedinta chiriarhului, precum si altele asemenea. Prin asezamant cu caracter social-filantropic se intelege caminul de copii, azilul de batrani, cantina sociala sau orice alta incinta destinata unei activitati asemanatoare, iar prin asezamant cu caracter medical se inteleg cele mentionate la art. 138 alin. (6) din prezentul statut.
Art. 182
Bisericile din cimitire se afla in administrarea parohiilor, a manastirilor, a protopopiatelor sau in directa dependenta de Centrul eparhial.
Art. 183
(1) Bisericile fundationale, intemeiate pe baza actelor de fundatii, se conduc potrivit acelor acte de catre chiriarh sau delegatul sau. Ele stau sub jurisdictia si controlul autoritatii arhiepiscopiei si episcopiei din punct de vedere religios, administrativ-patrimonial si gestionar ca si bisericile parohiale, supunandu-se acelorasi drepturi si obligatii fata de eparhie.
(2) Actele de fundatie ale acestor biserici vor fi puse intotdeauna in acord cu dispozitiile prezentului statut de catre autoritatile bisericesti. In caz contrar, biserica, cu toate bunurile ei mobile si imobile, trece in administrarea eparhiei.
(3) Daca o asociatie sau fundatie bisericeasca cu scop social-filantropic, medical ori cultural-educational se desfiinteaza, intregul ei patrimoniu trece in proprietatea eparhiei pe teritoriul careia se afla.
Art. 184
O biserica, imediat dupa sfintirea ei, trece in proprietatea si in folosinta unitatii de cult din cadrul eparhiei pe teritoriul careia a fost edificata, cu tot terenul si cladirile afectate ei, si sta sub dispozitiile prezentului statut, tinandu-se seama si de actele de fundatie. Eventualele conditii testamentare contrare prezentului statut se vor considera nule.
Art. 185
(1) Bisericile izolate care nu se afla pe un teritoriu locuit de vreo asezare omeneasca apartin eparhiei pe teritoriul careia se afla si sunt in grija si administrarea acelei eparhii.
(2) Bisericile si edificiile monumente istorice cu caracter religios apartin, de asemenea, eparhiei pe teritoriul careia se afla si se administreaza de catre aceasta.
Art. 186
(1) Paraclisele de la resedintele eparhiale si cele din eparhie sunt sub autoritatea directa a chiriarhului, iar cele de la manastiri sub autoritatea manastirii de care apartin.
(2) Paraclisele, capelele si bisericile din cadrul unitatilor militare, din sistemul penitenciar, din unitatile medicale, din asezamintele de asistenta sociala, din unitatile de invatamant si din alte institutii, depind direct de chiriarh, sunt arondate protopopiatelor pe raza carora functioneaza si nu li se poate schimba destinatia de lacas de cult al Bisericii Ortodoxe Romane.
Art. 187
Bisericile de orice categorie si cladirile afectate acestora se pot edifica si sfinti doar daca se afla situate pe teren proprietate a Bisericii sau concesionat acestui scop, pe baza de cereri si documente depuse la Centrul eparhial, numai cu aprobarea si binecuvantarea (aprobarea scrisa a) chiriarhului, fie ca sunt noi, se recladesc sau se transforma dintr-un alt edificiu.
Art. 188
(1) Unitatile de cult pot solicita si primi de la autoritatile administratiei publice centrale si locale fonduri in vederea construirii, repararii, conservarii si intretinerii lacasurilor de cult si edificiilor bisericesti, in conditiile prevazute de lege.
(2) In privinta lacasurilor de cult si a edificiilor bisericesti care fac parte din patrimoniul cultural-national, autoritatile de stat pot efectua lucrari de restaurare si intretinere a acestora, cu consultarea prealabila a eparhiilor pe raza carora acestea functioneaza.
SECTIUNEA II: Cimitirele parohiale, manastiresti si eparhiale
Art. 189
(1) Fiecare parohie si manastire au dreptul sa detina sau sa infiinteze cel putin un cimitir pentru ingroparea credinciosilor decedati, care este proprietatea parohiei sau a manastirii.
(2) Cimitirele parohiale si manastiresti, ca bunuri sacre destinate exclusiv si direct cultului, sunt insesizabile si imprescriptibile si nu pot fi instrainate, schimbate, grevate sau sechestrate.
Art. 190
(1) Cimitirul se administreaza de catre Consiliul parohial, Consiliul manastiresc sau protopopiat, sub controlul periodic al Centrului eparhial.
(2) La parohie, cimitirul sta sub supravegherea preotului paroh, a epitropului si a Consiliului parohial, iar la manastire, a staretului (staretei) , care sunt datori a se ingriji de imprejmuirea si intretinerea lui.
(3) Locul de veci concesionat ramane proprietatea parohiei sau a manastirii, iar dreptul de concesiune nu poate fi vandut de titular, transmiterea acestuia putand fi facuta doar prin succesiune catre sot sau rude pana la gradul al IV-lea.
(4) Locuri de inmormantare mai pot fi atribuite si in folosinta temporara sau gratuita tot prin hotararea organismelor parohiale si manastiresti.
(5) Tarifele si taxele pentru concesionarea si intretinerea locurilor de inmormantare din cimitirele bisericesti se vor stabili de Consiliul parohial sau de Consiliul economic al manastirii si se vor aproba de Centrul eparhial.
(6) Este interzisa conditionarea oficierii slujbei inmormantarii de plata oricarei taxe sau contributii benevole fixate de organismele parohiale, ca donatii din partea familiei pentru intretinerea bisericii parohiale.
Art. 191
(1) Cimitire parohiale si manastiresti noi se infiinteaza cu aprobarea Permanentei Consiliului eparhial, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(2) Centrele eparhiale pot infiinta si administra cimitire proprii, prin hotarari ale Permanentei Consiliului eparhial, in conditiile prevazute de art. 189 din prezentul statut pentru cimitirele parohiale si manastiresti, cu adaptarile de rigoare.
(3) Cimitirele parohiale, manastiresti si eparhiale se organizeaza si functioneaza in baza unui regulament aprobat de Sfantul Sinod.
CAPITOLUL III: C. Dispozitii privind cheltuielile bisericesti si ajutorul statului
Art. 192
Cheltuielile pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, precum si pentru reparatii si constructii noi vor fi acoperite din contributiile benevole ale credinciosilor, din veniturile unitatilor de cult obtinute din activitati proprii si din contributii de la bugetul de stat, de la bugetul autoritatilor publice locale si al altor institutii, in conditiile legii.
Art. 193
Salarizarea personalului bisericesc de conducere, precum si a personalului clerical si neclerical se face conform normelor generale in vigoare in Biserica Ortodoxa Romana, prin contributii de la bugetul propriu al unitatilor de cult, prin contributii de la bugetul de stat, de la bugetul administratiilor publice locale si al altor institutii, in conditiile legii.
Art. 194
(1) Unitatile de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane din tara si din afara granitelor tarii pot solicita ajutoare financiare de la Patriarhia Romana, precum si subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale pentru sprijinirea unor activitati pastorale, spiritual-culturale, sociale si edilitare.
(2) Activitatea unitatilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane, in calitate de furnizor de servicii sociale si medicale, este recunoscuta si sprijinita de stat, scop in care pot fi incheiate parteneriate si acorduri.
CAPITOLUL IV: D. Dispozitii privind dreptul de succesiune al ierarhilor si al monahilor
Art. 195
Eparhiile au vocatie asupra tuturor bunurilor succesorale ale ierarhilor lor.
Art. 196
Bunurile calugarilor si calugaritelor aduse cu dansii sau donate manastirii la intrarea in monahism, precum si cele dobandite in orice mod in timpul vietuirii in manastire, raman in totalitate manastirii de care apartin si nu pot face obiectul revendicarilor ulterioare.
Art. 197
Pentru ierarhii pensionati sau retrasi, Sfantul Sinod va reglementa drepturile acestora in conformitate cu prevederile statutare si regulamentare bisericesti.
CAPITOLUL V: E. Dispozitii privind stemele si sigiliile eparhiale
Art. 198
Patriarhia Romana are propriul drapel in urmatoarea descriere: forma dreptunghiulara, latimea fiind egala cu doua treimi din lungimea sa; culoarea de fond este alba; in centru se afla imprimata stema oficiala a Patriarhiei Romane.
Art. 199
(1) Stema Patriarhiei Romane, precum si stemele mitropoliilor, arhiepiscopiilor si episcopiilor din tara si din afara granitelor tarii se aproba de Sfantul Sinod.
(2) Stema mitropoliei este comuna cu stema arhiepiscopiei in care isi are resedinta.
Art. 200
(1) Fiecare eparhie are propriul sigiliu pe care este reprezentata stema inconjurata de denumirea acesteia inscrisa la art. 6 din prezentul statut.
(2) Sigiliul mitropoliei este comun cu sigiliul arhiepiscopiei in care isi are resedinta.
(3) Sfantul Sinod are un sigiliu aflat in pastrarea Cancelariei Sfantului Sinod, care se aplica pe documentele semnate de Patriarhul Romaniei in calitate de presedinte al organismelor centrale deliberative si executive, pe tomosurile sinodale, pe gramatele si actele sinodale si patriarhale.
(4) Organismele centrale administrative si institutiile centrale bisericesti cu scop misionar cu sectoarele lor, Cancelaria si Administratia eparhiala cu sectoarele lor administrative, protopopiatele, parohiile si manastirile au propriile sigilii, cu aprobarea autoritatii superioare bisericesti.
CAPITOLUL VI: F. Dispozitii privind Buletinul Oficial si revistele centrale bisericesti
Art. 201
(1) Patriarhia Romana publica urmatoarele reviste si periodice centrale bisericesti: Revista "Biserica Ortodoxa Romana", Buletinul Oficial al Patriarhiei Romane; Revista "Ortodoxia" pentru problemele teologice de ordin interortodox, interconfesional si interreligios; Revista "Studii Teologice" a facultatilor de teologie ortodoxa; Revista "Vestitorul Ortodoxiei"; Revista "Chemarea Credintei" si cotidianul "Ziarul Lumina".
(2) Abonarea la revistele centrale bisericesti, prevazute la alineatul precedent, este obligatorie pentru toate unitatile de cult ale Patriarhiei Romane.
CAPITOLUL VII: G. Dispozitii privind incompatibilitati in organismele de conducere
Art. 202
In intreaga Biserica Ortodoxa Romana nimeni nu poate fi in acelasi timp:
a) membru al Consiliului eparhial si al Consistoriului eparhial, Consistoriului mitropolitan sau al Consistoriului Superior Bisericesc;
b) vicar eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop si membru ales al Adunarii eparhiale;
c) vicar eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop si membru al consistoriilor bisericesti;
d) Nu pot fi alesi membri ai Consistoriului disciplinar protopopesc, ai Consistoriului eparhial, ai Consistoriului eparhial monahal, ai Consistoriului mitropolitan, ai Consistoriului mitropolitan monahal si ai Consistoriului Superior Bisericesc cei ce sunt inruditi intre ei sau cu chiriarhul respectiv, pana la al patrulea grad de sange si al doilea de cuscrie;
e) salariat in administratia si controlul bisericesc eparhial si membru in organismele bisericesti de disciplina, cu exceptia exarhilor de manastiri, in situatia prevazuta de art. 156 alin. (3) din prezentul statut.
f) La nivelul sectoarelor, unitatilor si subunitatilor institutiilor centrale bisericesti, al eparhiilor, al protopopiatelor, al parohiilor si manastirilor, precum si in institutiile de invatamant teologic, nu pot fi angajati in acelasi timp sotul/sotia sau rudele pana la gradul III (sot/sotie, parinte/copii, frati, unchi/nepot) , intr-o relatie ierarhica si/sau functionala.
Art. 203
Niciun preot, diacon sau mirean, membru al vreunui organism bisericesc deliberativ, executiv, administrativ, de control si de disciplina bisericeasca nu poate lua parte la solutionarea urmatoarelor cauze:
a) a cauzei proprii sau a celor ce le pot aduce pagube ori castig personal;
b) a cauzelor rudeniilor, pana la al patrulea grad de sange sau al doilea de cuscrie;
c) a cauzelor parintilor sau copiilor adoptivi, precum si a cauzelor celor ce stau sub tutoratul sau curatela lor;
d) a cauzelor la care au fost martori, procuratori, experti sau pe care le-au anchetat;
e) a cauzelor la a caror decidere au luat odata parte intr-o instanta inferioara.
CAPITOLUL VIII: Dispozitii finale
Art. 204
(1) Prezentul statut, aprobat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pe temeiul principiilor si dispozitiilor generale, cuprinse in Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe, pentru a determina modalitatile dupa care Patriarhia Romana isi reglementeaza, conduce si administreaza lucrarea sa religioasa, misionar-pastorala, cultural-educativa, social-filantropica, fundationala si patrimoniala, este si ramane obligatoriu pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana din tara si din afara granitelor tarii.
(2) Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane se aplica prin regulamente specifice de activitate care au aceeasi autoritate canonica si juridica cu cea a prezentului statut. Regulamentele specifice diverselor domenii de activitate ale Bisericii sunt aprobate de Sfantul Sinod.
(3) Pana la elaborarea si aprobarea noilor regulamente, raman in vigoare prevederile actualelor regulamente, in masura in care acestea nu contravin prezentului statut.
OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...
Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...
Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006 Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...
Acordarea despagubirilor pe durata suspendarii contractului individual de munca Sursa: MCP avocati
Poate un cetatean Non-UE, care lucreaza in Romania, sa fie detasat intr-un alt stat UE? Sursa: EuroAvocatura.ro
Somatia europeana de plata. Modalitate de recuperare a creantelor transfrontaliere Sursa: av. Andreea Deaconu
Portal.Just.ro - Dreptul justitiabilului de a ii fi sterse datele cu caracter personal Sursa: MCP avocati
Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte Sursa: MCP avocati
Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale Sursa: MCP avocati
Punctele de stabilitate in Noua lege a pensiilor. Clarificari si Reglementari Sursa: MCP avocati
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti