CAPITOLUL I:Dispozitii generale
Art. 1
(1) Politistul este functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului.
(2) Exercitarea profesiei de politist implica, prin natura sa, indatoriri si riscuri deosebite.
(3) Statutul special este conferit de indatoririle si riscurile deosebite, de portul de arma si de celelalte diferentieri prevazute in prezentul statut.
Art. 2
(1) Politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice, pe timpul si in legatura cu indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu, in limitele competentelor stabilite prin lege.
(2) Autoritatea functiei nu poate fi exercitata in interes personal.
Art. 3
Politistul isi desfasoara activitatea profesionala in interesul si in sprijinul persoanei, comunitatii si institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii, cu respectarea principiilor impartialitatii, nediscriminarii, proportionalitatii si gradualitatii.
Art. 4
(1) Politistul este obligat sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului, Constitutia si legile tarii, juramantul de credinta fata de Romania, prevederile regulamentelor de serviciu si sa indeplineasca ordinele si dispozitiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa profesionala.
(2) Politistul raspunde, in conditiile legii, pentru modul in care isi executa atributiile de serviciu.
Art. 5
Sefii ierarhici din cadrul Politiei Romane raspund pentru legalitatea dispozitiilor date subordonatilor. Ei sunt obligati sa verifice daca acestea au fost transmise si intelese corect si sa controleze modul de indeplinire a lor.
Art. 6
Politistul beneficiaza de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru conditiile speciale si riscurile pe care le implica exercitarea profesiei.
Art. 7
Calitatea de politist se dobandeste si se pierde in conditiile prevazute de prezenta lege.
CAPITOLUL II:Cariera politistului
SECTIUNEA 1:Selectionarea si pregatirea politistilor
Art. 8
Profesia de politist poate fi exercitata numai de catre persoana care a dobandit aceasta calitate, in conditiile legii.
Art. 9
(1) Politistii provin, de regula, din randul absolventilor programelor de studii universitare de licenta sau master profesional pentru formarea ofiterilor de politie ori din randul absolventilor programelor de studii postliceale pentru formarea agentilor de politie, organizate de institutiile de invatamant ale Ministerului Afacerilor Interne. Admiterea la programele de studii se face prin concurs organizat in conditiile legii.
(11) Programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiterilor de politie organizate in cadrul Academiei de Politie A«Alexandru Ioan CuzaA» a Ministerului Afacerilor Interne sunt destinate candidatilor care detin o licenta in specializari universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Ofiterii de politie pot proveni si din randul agentilor de politie absolventi cu diploma de licenta sau echivalenta ai institutiilor de invatamant superior cu profil corespunzator specialitatilor necesare politiei.
(21) In raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pentru ocuparea functiilor de executie vacante pot fi reincadrate ca politisti persoane carora le-au incetat raporturile de serviciu in conditiile art. 69 alin. (1) lit. b) , d) -f) si j) , care au studii corespunzatoare cerintelor postului si indeplinesc conditiile legale, potrivit categoriei din care au facut parte.
(22) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2) , pentru reducerea deficitului de politisti in structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi incadrate direct sau transferate din institutiile din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, pe functii de executie vacante de politist, persoane cu studii corespunzatoare cerintelor postului si care indeplinesc conditiile legale.
(3) Pentru unele functii pot fi incadrati direct sau transferati din institutiile publice de aparare si siguranta nationala specialisti cu studii corespunzatoare cerintelor postului si care indeplinesc conditiile legale.
(4) Admiterea in institutiile de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor se realizeaza prin concurs.
(5) Ocuparea functiilor de politist in conditiile alin. (21) , (22) si (3) se realizeaza prin concurs sau examen, dupa caz.
Art. 10
(1) La concursul de admitere in institutiile de invatamant ale Ministerului Afacerilor Interne si la ocuparea functiilor de politist in conditiile art. 9 alin. (21) , (22) si (3) are acces orice persoana, indiferent de rasa, nationalitate, sex, religie, avere sau origine sociala, care indeplineste, pe langa conditiile generale legale prevazute pentru functionarii publici, si urmatoarele conditii speciale:
a) sa fie apta din punct de vedere medical, fizic si psihologic;
b) sa nu aiba antecedente penale sau sa nu fie in curs de urmarire penala ori de judecata pentru savarsirea de infractiuni;
c) sa aiba un comportament corespunzator principiilor care guverneaza profesia de politist.
(11) Indeplinirea conditiei prevazute la alin. (1) lit. a) se constata de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicala si evaluare psihologica, potrivit reglementarilor specifice in domeniu. In cazul in care se constata neindeplinirea conditiei, procedura de recrutare inceteaza pentru candidatul respectiv.
(12) La concursurile sau examenele prevazute la art. 9 alin. (5) poate participa orice persoana care indeplineste, pe langa conditiile prevazute la alin. (1) , si urmatoarele criterii specifice:
a) nu are tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natura, aplicate, inserate sau implantate pe/in corp, neacoperite de vestimentatie, in tinuta de vara;
b) daca prin reincadrare sau incadrare directa, potrivit nivelului studiilor si/sau vechimii in specialitate, nu dobandeste un grad profesional mai mic decat gradul militar echivalent detinut in rezerva.
(13) Verificarea criteriului specific prevazut la alin. (12) lit. a) se realizeaza cu ocazia examinarii medicale.
(14) Agentii de politie care au promovat concursul de admitere la programul de master profesional, prevazut la art. 9 alin. (11) , destinat formarii initiale a ofiterilor de politie, frecventeaza cursurile acestuia cu scoatere de la locul de munca, situatie in care li se acorda drepturile prevazute la art. 57 alin. (1) si (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In primul an de activitate, politistul incadrat direct sau transferat trebuie sa urmeze un curs pentru initierea in cariera in institutiile de formare profesionala ale Ministerului Afacerilor Interne.
(21) Cursurile pentru initierea in cariera sunt programe de formare profesionala organizate potrivit specificului functiilor/posturilor Ministerului Afacerilor Interne si au o durata de cel putin:
a) 3 luni, pentru politistul care a dobandit aceasta calitate in conditiile art. 9 alin. (22) ;
b) 4 saptamani, pentru politistul care a dobandit aceasta calitate in conditiile art. 9 alin. (3) .
(3) Candidatii care au promovat concursul de admitere in institutiile de invatamant ale Ministerului Afacerilor Interne, precum si persoanele care urmeaza sa ocupe functiile de politist in conditiile art. 9 alin. (21) , (22) si (3) nu trebuie sa aiba calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizatii cu caracter politic.
(4) Daca in perioada desfasurarii activitatii de politist sau a studiilor in institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne intervine vreuna dintre situatiile prevazute la art. 45 alin. (1) , se ia masura destituirii celui in cauza sau a exmatricularii, dupa caz. In situatiile in care elevul, studentul sau politistul se afla in curs de cercetare penala ori de judecata, masura exmatricularii, respectiv cea a destituirii, se ia dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare a instantei de judecata.
(5) Recrutarea si selectionarea candidatilor la concursurile de admitere in institutiile de invatamant proprii se realizeaza potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Art. 11
(1) Ministerul Administratiei si Internelor, prin structurile de specialitate, asigura pregatirea continua a politistilor pentru ridicarea nivelului profesional.
(2) - Art. 11, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 21/2016.
(3) Formarea profesionala continua a politistului, pentru dezvoltarea carierei, se asigura prin:
a) cursuri de capacitate profesionala pentru obtinerea gradelor profesionale de: comisar-sef de politie, subcomisar de politie sau agent-sef de politie;
b) cursuri pentru schimbarea specialitatii/profilului de munca;
c) alte cursuri necesare indeplinirii atributiilor postului, desfasurate in tara sau in strainatate.
Art. 12
In programele de pregatire a viitorilor politisti, elevi sau studenti din institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne se prevad activitati specifice pregatirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigura, dupa promovarea acestui an, echivalarea indeplinirii serviciului militar obligatoriu.
SECTIUNEA 2:Obtinerea gradelor profesionale si incadrarea politistilor in categorii si grade profesionale
Art. 13
(1) Politistii pot fi debutanti sau definitivi.
(2) Politistii debutanti sunt persoanele care ocupa, pe durata perioadei de stagiu, un post in cadrul Politiei Romane.
Art. 14
(1) Politistii se incadreaza in doua categorii, definite in raport cu nivelul studiilor necesare, dupa cum urmeaza:
a) categoria A - Corpul ofiterilor de politie - cuprinde ofiteri de politie cu studii superioare;
b) categoria B - Corpul agentilor de politie - cuprinde agenti de politie cu studii liceale sau postliceale cu diploma.
(2) Categoriile de politisti se impart pe corpuri si grade profesionale, dupa cum urmeaza:
I.Corpul ofiterilor de politie:
a) chestor general de politie;
b) chestor-sef de politie;
c) chestor principal de politie;
d) chestor de politie;
e) comisar-sef de politie;
f) comisar de politie;
g) subcomisar de politie;
h) inspector principal de politie;
i) inspector de politie;
j) subinspector de politie.
II.Corpul agentilor de politie:
a) agent-sef principal de politie;
b) agent-sef de politie;
c) agent-sef adjunct de politie;
d) agent principal de politie;
e) agent de politie.
(3) Gradele profesionale de chestor, comisar-sef si comisar pot fi obtinute numai de catre ofiteri cu studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.
Art. 15
(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de catre:
a) Presedintele Romaniei, pentru ofiterii de politie la gradul de chestor de politie, chestor principal de politie, chestor-sef de politie si chestor general de politie, la propunerea ministrului administratiei si internelor;
b) ministrul afacerilor interne, pentru:
(i) conducatorii unitatilor Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordoneaza direct si adjunctii acestora;
(ii) conducatorii unitatilor aparatului central si subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum si adjunctii acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordoneaza activitatea structurii in care sunt incadrati politistii;
(iii) politistii din unitatile aparatului central si unitatile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai caror conducatori nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea sefului unitatii;
c) inspectorul general al Politiei Romane pentru politistii din inspectoratul general si unitatile din subordinea inspectoratului general ai caror conducatori nu au calitatea de ordonatori de credite, precum si pentru conducatorii unitatilor subordonate inspectoratului general si adjunctii acestora;
d) seful unitatii Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru politistii din subordine, altii decat cei prevazuti la lit. b) si c) ;
e) seful unitatii Ministerului Afacerilor Interne care exercita competente de coordonare si control metodologic al serviciilor publice comunitare, pentru politistii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detasati la aceste servicii.
(2) - Art. 15, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 10. din Ordonanta urgenta 89/2003.
Art. 16
(1) Pentru obtinerea gradului profesional urmator politistul trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa aiba implinit stagiul minim in gradul profesional detinut sau sa il implineasca in cursul anului calendaristic respectiv;
b) sa fi fost apreciat pe intreaga perioada a stagiului minim in grad cu calificativul de cel putin A«bineA». Anii in care politistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intra in calculul stagiului minim in grad.
(11) Acordarea gradului profesional urmator, in cadrul aceleiasi categorii, se face in ordinea ierarhica a gradelor, in limita numarului de posturi prevazute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.
(2) Gradul profesional de comisar-sef de politie, subcomisar de politie sau agent-sef de politie poate fi obtinut in urma absolvirii unui curs de capacitate profesionala, organizat pentru respectivul grad profesional.
(21) Sunt exceptati de la absolvirea cursului prevazut la alin. (2) ofiterul de politie care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobandit titlul stiintific de doctor in domeniul management sau in specialitatea studiilor functiei de baza, precum si agentul de politie care a absolvit studii superioare.
(22) Gradul profesional de chestor poate fi obtinut de comisarul-sef de politie care a promovat examenul organizat in acest scop.
(3) - Art. 16, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 23-apr-2004 de Art. 1, punctul 2. din Legea 101/2004.
Art. 17
Stagiul minim in gradele profesionale este:
a) chestor-sef de politie - 2 ani;
b) chestor principal de politie - 2 ani;
c) chestor de politie - 2 ani;
d) comisar-sef de politie - 3 ani;
e) comisar de politie - 3 ani;
f) subcomisar de politie - 4 ani;
g) inspector principal de politie - 3 ani;
h) inspector de politie - 3 ani;
i) subinspector de politie - 4 ani.
a) agent-sef de politie - 5 ani;
b) agent-sef adjunct de politie - 5 ani;
c) agent principal de politie - 5 ani;
d) agent de politie - 5 ani.
Art. 18
- Art. 18 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 21/2016.
Art. 19
- Art. 19 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 21/2016.
Art. 20
Politistului care si-a sacrificat viata in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu i se acorda post-mortem gradul de subinspector de politie, pentru agentii de politie, si gradul urmator, pentru ofiterii de politie.
Art. 21
(1) Absolventului cu diploma de licenta al unui program de studii de ordine si siguranta publica, respectiv drept, organizat la forma de invatamant cu frecventa in cadrul Academiei de Politie A«Alexandru Ioan CuzaA» a Ministerului Afacerilor Interne i se acorda gradul profesional de subinspector de politie si este incadrat ca debutant pe o perioada de stagiu de 12 luni.
(11) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si absolventilor programelor de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiterilor de politie organizate in cadrul Academiei de Politie A«Alexandru Ioan CuzaA» a Ministerului Afacerilor Interne.
(12) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , studentii Academiei de Politie A«Alexandru Ioan CuzaA» a Ministerului Afacerilor Interne care sunt declarati inapti pentru continuarea studiilor prin decizie medicala definitiva dispusa de catre autoritatile competente pot opta pentru continuarea studiilor in aceeasi institutie in programul de studii de licenta de drept, organizat la forma de invatamant cu frecventa, fara ca la absolvire sa li se acorde gradul profesional si fara obligatia de a fi incadrati in Ministerul Afacerilor Interne.
(2) Absolventului scolii de formare a agentilor de politie i se acorda gradul profesional de agent de politie si este incadrat ca debutant pe o perioada de stagiu de 6 luni.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si absolventului pregatit pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte institutii de invatamant.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , absolventului Institutului Medico-Militar i se echivaleaza gradul militar cu gradul profesional, in conditiile art. 73 alin. (1) si (2) , si este incadrat intr-o functie specifica corespunzatoare gradului profesional detinut.
(5) Politistului care intra in corpul ofiterilor de politie in conditiile art. 9 alin. (2) si absolventului cu diploma de licenta al unui program de studii organizat la forma de invatamant cu frecventa redusa in cadrul Academiei de Politie A«Alexandru Ioan CuzaA» a Ministerului Afacerilor Interne i se acorda gradul profesional in functie de vechimea in structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:
a) sub 5 ani - subinspector de politie;
b) intre 5 si 10 ani - inspector de politie;
c) peste 10 ani - inspector principal de politie.
*) Prin Decizia nr. 298/2021 Curtea Constitutionala admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca solutia legislativa a art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, care exclude absolventii cu diploma de licenta ai unui program de studii de ordine si siguranta publica, respectiv drept, organizat la forma de invatamant cu frecventa in cadrul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Afacerilor Interne, de la posibilitatea valorificarii vechimii in structurile Ministerului Afacerilor Interne in vederea stabilirii gradului profesional acordat dupa absolvire, este neconstitutionala.
(51) Prin exceptie de la alin. (11) , agentului de politie care a absolvit programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiterilor de politie organizat in cadrul Academiei de Politie A«Alexandru Ioan CuzaA» a Ministerului Afacerilor Interne i se aplica in mod corespunzator dispozitiile alin. (5) si (7) .
(6) Persoanei reincadrate ca politist potrivit art. 9 alin. (21) i se acorda gradul profesional in functie de pregatirea sa si de vechimea in specialitatea corespunzatoare studiilor absolvite, raportate la cerintele postului.
(7) Incadrarea in functie a politistului prevazut la alin. (5) si reincadrarea politistului prevazut la alin. (6) se realizeaza in conditiile art. 22 alin. (4) .
(8) Persoanei care dobandeste statutul de politist prin incadrare directa sau transfer, potrivit art. 9 alin. (22) sau (3) , i se acorda gradul profesional in functie de pregatirea sa si de vechimea in specialitatea corespunzatoare studiilor absolvite, raportate la cerintele postului, incadrarea politistului se face in functia minima prevazuta de lege corespunzatoare gradului profesional acordat, pe o perioada de proba de 6 luni sau 12 luni, in raport cu categoria din care face parte si cu gradul profesional acordat.
(9) Prevederile alin. (8) , referitoare la acordarea gradelor profesionale, se aplica si in cazul politistului prevazut la alin. (5) , daca prin aplicarea acestora i s-ar acorda un grad profesional mai mare decat in conditiile alin. (5) .
(10) In cazul politistului - personal de specialitate medical, perioada de rezidentiat stabilita potrivit prevederilor legale se ia in calcul la acordarea gradului profesional.
(101) Politistului prevazut la alin. (51) nu i se poate modifica raportul de serviciu timp de cel putin 5 ani de la numirea in functie la unitatea in care este repartizat dupa absolvire, dupa acordarea gradului profesional de ofiter. Prin exceptie, modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza in cadrul aceleiasi unitati sau in situatia in care intervine reorganizarea unitatii.
(11) Persoanei care dobandeste statutul de politist prin reincadrare, incadrare directa sau transfer, potrivit art. 9 alin. (21) sau (22) , nu i se poate modifica raportul de serviciu, prin delegare, detasare, mutare sau transfer, timp de cel putin doi ani de la numirea in prima functie, cu exceptia situatiei in care intervine reorganizarea unitatii.
(12) La expirarea perioadei de stagiu sau de proba, politistul sustine examenul de definitivare in profesie. Politistului declarat nepromovat ii inceteaza raportul de serviciu.
(13) Perioada de stagiu si perioada de proba constituie vechime in politie.
(14) Metodologia privind organizarea perioadei de stagiu si a perioadei de proba, precum si cea privind organizarea si desfasurarea examenului de definitivare in profesie se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Art. 22
(1) Functiile politistilor se diferentiaza prin categorie, grad profesional si coeficient de ierarhizare.
(2) Functiile politistilor, dupa natura lor, sunt de executie si de conducere, iar dupa nivelul studiilor absolvite sunt functii din categoria A si functii din categoria B.
(3) Fiecare dintre cele doua categorii de functii se imparte in grade profesionale, conform structurii ierarhice prevazute la art. 14.
(4) Politistii se incadreaza in functii de executie prevazute in statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte fata de cele pe care le au.
(41) - Art. 22, alin. (4^1) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 53/2018.
(42) Dupa definitivarea in profesie, politistul este incadrat in functie in conditiile alin. (4) .
(5) Functiile si modul de salarizare ale politistilor se stabilesc prin lege, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(6) Pentru motive temeinic justificate, politistii pot fi numiti, la solicitarea acestora, in functii inferioare gradelor profesionale pe care le au, cu exceptia situatiilor care decurg din aplicarea art. 2731 alin. (3) sau art. 2749.
(7) Competentele emiterii actelor administrative privind nasterea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu al politistului se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, in conditiile legii.
(8)
- Art. 22, alin. (8) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 21/2016.
Art. 23
(1) La acordarea primului grad profesional, absolventul sau persoana care a dobandit calitatea de politist in conditiile art. 9 alin. (21) , (22) si (3) depune juramantul de credinta in fata sefului institutiei de invatamant sau, dupa caz, a sefului unitatii de politie si in prezenta a doi politisti.
(2) Juramantul de credinta are urmatorul continut: "Jur sa respect Constitutia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa-mi indeplinesc cu raspundere si buna credinta indatoririle ce-mi revin potrivit functiei si sa pastrez secretul profesional. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(3) Juramantul de credinta se poate depune si fara formula religioasa de incheiere.
(4) Juramantul de credinta este semnat de catre absolventul sau politistul incadrat direct sau transferat si, dupa caz, de catre seful institutiei de invatamant sau de seful unitatii, precum si de catre politistii asistenti.
(5) Juramantul de credinta este contrasemnat de ministrul de interne, se pastreaza la dosarul personal al politistului, iar o copie de pe inscris se inmaneaza acestuia.
(6) Semnarea juramantului de credinta presupune si acordul implicit al politistului pentru testarea fidelitatii si integritatii sale profesionale prin efectuarea unor verificari de specialitate, in conditiile legii.
Art. 24
La acordarea primului grad profesional, la numirea si eliberarea dintr-o functie de conducere, precum si la incetarea raporturilor de serviciu, politistul este obligat sa isi declare averea, conform legii.
Art. 25
(1) Fiecare politist are un dosar personal care cuprinde:
a) documentul de numire in functie, documentul de atestare a studiilor si cel privind depunerea juramantului;
b) documentele privind evaluarea anuala a activitatii acestuia, avansarile in functii, grade sau categorii, recompensele acordate, precum si sanctiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic si fara discontinuitati;
c) declaratia de avere si alte documente, stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(2) Se interzice introducerea in dosarul personal al politistului a oricaror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alta natura.
(3) Politistul isi poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu contin informatii clasificate, in conditiile legii.
Art. 26
(1) Evaluarea activitatii profesionale individuale si a conduitei politistului, denumita in continuare evaluare de serviciu, se realizeaza o data pe an. Perioada evaluata este cuprinsa intre 1 ianuarie si 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar in cazul personalului didactic si didactic auxiliar perioada evaluata este corespunzatoare anului de invatamant.
(2) Prin exceptie, evaluarea de serviciu se realizeaza si pentru o perioada mai mica decat cea prevazuta la alin. (1) , in urmatoarele situatii:
a) la acordarea gradului profesional urmator;
b) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecinte pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la incetarea raportului de serviciu;
c) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecinte pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la incetarea raportului de serviciu, in alte situatii decat cele prevazute la art. 69 alin. (1) lit. g) , h) , i) sau l) , al persoanei care are competenta de a intocmi evaluarea;
d) in alte situatii decat cele prevazute la lit. a) -c) , atunci cand activitatea desfasurata de politist este mai mare de 30 de zile.
(3) Evaluarea de serviciu realizata in conditiile alin. (1) reprezinta evaluare de serviciu anuala, iar cea realizata in conditiile alin. (2) reprezinta evaluare de serviciu partiala.
(4) Politistului i se intocmeste evaluare de serviciu anuala numai daca perioada de activitate desfasurata este, cumulat, de cel putin 6 luni inclusiv.
(5) In situatia in care perioada prevazuta la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesionala insumate, evaluate in conditiile alin. (2) , rezultatul evaluarii de serviciu anuale se stabileste pe baza punctajului obtinut ca medie ponderata a punctajelor obtinute la evaluarile de serviciu partiale.
Art. 261
(1) Evaluarea de serviciu anuala se realizeaza intre 1 ianuarie si 15 februarie din anul urmator perioadei evaluate.
(2) In cazul personalului didactic si didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuala se realizeaza intre 1 octombrie si 15 noiembrie.
Art. 262
(1) Evaluarea de serviciu se intocmeste de catre seful nemijlocit si se aproba de seful ierarhic al acestuia. Au competente de evaluare a personalului exclusiv sefii care indeplinesc atributiile functiilor prevazute cu salariu de comanda, persoanele care ocupa functii de demnitate publica, precum si prefectii.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , ministrul afacerilor interne intocmeste si aproba evaluarea de serviciu pentru politistii din institutiile/unitatile/structurile pe care le coordoneaza nemijlocit, pentru care are competenta de numire.
(3) In cazul politistilor care au calitatea de atasati de afaceri interne sau ofiteri de legatura, evaluarea de serviciu se intocmeste de catre seful structurii care coordoneaza activitatea acestora si se aproba de secretarul de stat coordonator al activitatilor de reprezentare externa.
(4) Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) este sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al IV-lea inclusiv cu politistul evaluat;
b) i-au incetat raporturile de serviciu in conditiile art. 69 alin. (1) lit. g) , h) , i) sau l) .
(5) In situatiile prevazute la alin. (4) , evaluarea de serviciu se intocmeste, respectiv se aproba, de catre persoanele desemnate, in scris, de seful unitatii. Daca seful unitatii se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (4) , evaluarea de serviciu se intocmeste, respectiv se aproba, de catre persoanele desemnate, in scris, de catre seful ierarhic superior al acestuia.
Art. 263
(1) Evaluarea de serviciu se realizeaza in baza urmatoarelor criterii:
a) modul de indeplinire a sarcinilor, indatoririlor si responsabilitatilor inscrise in fisa postului;
b) legalitatea exercitarii competentelor conferite de functie;
c) nivelul cunostintelor si deprinderilor specifice, raportat la cerintele postului;
d) aptitudini personale si respectarea normelor de etica si deontologie aplicabile politistului;
e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care indeplineste atributiile functiilor prevazute cu salariu de comanda, capacitati manageriale demonstrate in indeplinirea atributiilor.
(2) Pentru fiecare dintre criteriile prevazute la alin. (1) , in formularul de evaluare de serviciu se prevad indicatori de evaluare Pe baza punctajului acordat fiecarui indicator de evaluare se calculeaza punctajul general
(3) In functie de punctajul general obtinut, politistului i se acorda unul dintre urmatoarele calificative: A«foarte bineA», A«bineA», A«satisfacatorA», A«nesatisfacatorA».
(4) Punctajul acordat fiecarui indicator de evaluare, punctajul general, constatarile si concluziile evaluarii de serviciu si calificativul se consemneaza in formularul de evaluare de serviciu.
(5) Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabileste prin ordinul prevazut la art. 266.
Art. 264
(1) Rezultatul evaluarii de serviciu se aduce la cunostinta politistului in termen de 5 zile lucratoare de la data aprobarii.
(2) Politistul nemultumit de rezultatul evaluarii de serviciu poate formula contestatie in termen de 5 zile lucratoare de la luarea la cunostinta.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) , politistul a carui evaluare de serviciu a fost aprobata de ministrul afacerilor interne se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile legii. in aceasta situatie, procedura administrativa prealabila prevazuta la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se mai efectueaza.
(4) Contestatia formulata in conditiile prevazute la alin. (2) , cu precizarea motivelor contestarii si a argumentelor corespunzatoare, se depune la secretariatul unitatii din care face parte persoana care a aprobat evaluarea.
(5) Contestatia, impreuna cu formularul de evaluare de serviciu, se inainteaza de catre seful care a aprobat evaluarea, in termen de 3 zile lucratoare, sefului ierarhic superior al acestuia.
(6) In termen de doua zile lucratoare, seful ierarhic superior prevazut la alin. (5) numeste o comisie de solutionare a contestatiei, formata dintr-un numar impar de membri, dar nu mai putin de 3, dintre care unul este desemnat presedinte. Comisia solutioneaza contestatia in termen de cel mult 10 zile lucratoare de la data constituirii.
(7) Modul de solutionare a contestatiei se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, si se aduce la cunostinta politistului in termen de 5 zile lucratoare de la solutionare.
(8) Politistul nemultumit de rezultatul contestatiei se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile legii, in aceasta situatie, procedura administrativa prealabila prevazuta la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se mai efectueaza.
Art. 265
Calificativul obtinut la evaluarea activitatii desfasurate in cadrul unor/pentru organisme interne si internationale se echivaleaza cu unul dintre calificativele prevazute la art. 263 alin. (3) , potrivit unei proceduri stabilite prin ordinul prevazut la art. 266.
Art. 266
Metodologia privind evaluarea de serviciu a politistilor se aproba prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Art. 27
- Art. 27 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 21/2016.
SECTIUNEA 3:Modificarea si suspendarea raportului de serviciu al politistului
SUBSECTIUNEA 1:Norme generale privind modificarea si suspendarea raportului de serviciu al politistului
Art. 271
(1) Raportul de serviciu al politistului se poate modifica prin:
a) delegare;
b) detasare;
c) participare la misiuni internationale;
d) imputernicire pe o functie de conducere;
e) transfer;
f) mutare;
g) punere la dispozitie.
(2) Modificarea raportului de serviciu in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) -f) se poate realiza dupa definitivarea in profesie, cu exceptia situatiilor in care a intervenit reorganizarea unitatii.
Art. 272
Raportul de serviciu al politistului se suspenda de drept, din initiativa sau la cererea sa.
Art. 273
In perioada concediului pentru incapacitate temporara de munca, concediului de maternitate, concediului pentru ingrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afectiuni intercurente, precum si a suspendarii, raportul de serviciu al politistului nu poate fi modificat decat din initiativa sau, dupa caz, cu acordul scris al acestuia, cu exceptia urmatoarelor situatii:
a) ca urmare a desfiintarii postului ocupat, prin reorganizarea activitatii Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unitati;
b) s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, cu exceptia situatiei in care aceasta a fost pusa in miscare pentru o infractiune din culpa care nu este in legatura cu serviciul;
c) s-a dispus masura arestarii preventive sau arestului la domiciliu;
d) s-a dispus masura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cautiune, cu interdictia exercitarii profesiei.
Art. 274
In vederea modificarii sau suspendarii raportului de serviciu, in cazurile prevazute de prezenta sectiune, politistul se numeste intr-un stat de organizare, denumit in continuare stat anexa.
Art. 275
Modificarea si suspendarea raportului de serviciu al politistului se dispun sau, dupa caz, se constata prin act administrativ emis potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane.
SUBSECTIUNEA 2:Delegarea
Art. 276
(1) Delegarea reprezinta exercitarea temporara de catre politist a unor activitati corespunzatoare postului ocupat, in afara locului sau de munca, in aceeasi unitate sau intr-o alta unitate. Delegarea se dispune in interesul unitatii in care este incadrat politistul sau in interesul unitatii ierarhic superioare.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , pe perioada delegarii, politistul poate exercita, cu acordul sau scris, alte activitati decat cele corespunzatoare postului ocupat, stabilite in actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu.
(3) Prin exceptie de la alin. (2) , in situatia instituirii starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi, pentru delegarea dispusa in conditiile prevederilor alin. (2) nu este necesar acordul scris al politistului.
Art. 277
Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-o perioada de 12 luni. Delegarea pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice intr-o perioada de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al politistului.
SUBSECTIUNEA 3:Detasarea
Art. 278
(1) Detasarea politistului consta in schimbarea temporara a locului de munca si exercitarea atributiilor in cadrul altor unitati/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte institutii sau autoritati publice, la solicitarea acestora. In mod exceptional si numai cu acordul scris al politistului, prin detasare se poate schimba si specificul muncii.
(2) Detasarea se dispune in interesul unitatii in cadrul careia politistul urmeaza sa isi desfasoare activitatea.
(3) Detasarea se poate dispune numai daca pregatirea profesionala a politistului ii permite exercitarea atributiilor si responsabilitatilor functiei pe care urmeaza sa fie numit temporar.
(4) Detasarea politistului se dispune pe un post vacant sau temporar vacant.
Art. 279
(1) Detasarea poate fi dispusa fara acordul politistului pentru o perioada de cel mult 6 luni. Detasarea politistului pentru o perioada de cel mult 12 luni se poate dispune numai cu acordul sau.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , detasarea politistului, cu acordul sau scris, in cadrul unor autoritati publice se face pe perioada stabilita prin dispozitiile legale in vigoare aplicabile situatiilor respective.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , in situatia instituirii starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi, detasarea poate fi dispusa fara acordul politistului pentru o perioada de cel mult 12 luni, fara a depasi perioada pe care s-a instituit starea de urgenta, de asediu, de mobilizare si de razboi.
*) OUG 36/2020 - Art. VI
Prevederile art. 279 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica, in mod corespunzator, si detasarilor aflate in curs la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
Art. 2710
(1) Detasarea politistului la institutiile din sistemul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala, la alte autoritati si institutii publice sau la Corpul National al Politistilor se realizeaza dupa numirea in statul anexa constituit in acest scop.
(2) Detasarea la institutii de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala sau la alte autoritati si institutii publice se poate face, in conditiile legii, si fara numirea in statul anexa, situatie in care unitatea are obligatia de a rezerva postul ocupat de catre politist anterior detasarii.
Art. 2711
Incetarea detasarii realizata potrivit art. 2710 alin. (1) determina revenirea politistului in unitatea din care a plecat, in vederea numirii in functie potrivit art. 2731.
SUBSECTIUNEA 4:Dispozitii comune privind delegarea si detasarea
Art. 2712
Politistul poate refuza delegarea sau detasarea daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) graviditate;
b) isi creste singur copilul minor;
c) starea sanatatii, dovedita cu certificat medical eliberat/ avizat de structurile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne, face contraindicata delegarea sau detasarea, raportat la atributiile de serviciu si conditiile de munca specifice locului de munca unde este detasat/delegat;
d) este singurul intretinator al familiei;
e) alte motive personale temeinic justificate.
Art. 2713
Delegarea, respectiv detasarea inceteaza in urmatoarele situatii:
a) la data expirarii perioadei pentru care s-a dispus;
b) desfasurarea activitatii care a impus delegarea, respectiv detasarea nu mai este necesara;
c) seful unitatii in care este incadrat politistul isi retrage acordul cu privire la detasarea politistului;
d) la cererea politistului, cand a intervenit una dintre situatiile prevazute la art. 2712.
SUBSECTIUNEA 5:Participarea la misiuni internationale
Art. 2714
(1) Participarea politistului la o misiune internationala care presupune desfasurarea altor activitati decat cele corespunzatoare postului se realizeaza dupa numirea in statul anexa constituit in acest scop.
(2) Incheierea misiunii internationale determina revenirea politistului in unitatea din care a plecat, in vederea numirii in functie potrivit art. 2731.
SUBSECTIUNEA 6:Imputernicirea
Art. 2715
(1) Imputernicirea reprezinta exercitarea cu caracter temporar a atributiilor unei functii de conducere, pe un post vacant sau pe un post temporar vacant al carui titular este imputernicit pe o alta functie de conducere ori nu este prezent in unitate mai mult de 30 de zile calendaristice consecutiv, cu exceptia perioadei concediului de odihna.
(2) Poate fi imputernicit politistul care indeplineste conditiile de studii prevazute in fisa postului, nu este cercetat disciplinar sau nu se afla sub efectul unei sanctiuni disciplinare.
(3) Pe perioada imputernicirii, politistul beneficiaza, dupa caz, si de drepturile care se cuvin politistului detasat.
Art. 2716
(1) Politistul poate fi imputernicit, cu acordul acestuia, pe o perioada de maximum 6 luni. Prelungirea imputernicirii poate fi dispusa, cu acordul politistului, pentru maximum 6 luni, perioada in care sunt obligatorii organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea postului.
(2) In cazul postului de conducere temporar vacant, imputernicirea se poate dispune pana la incetarea situatiei care a condus la vacantarea temporara a postului.
Art. 2717
Imputernicirea inceteaza in urmatoarele situatii:
b) la ocuparea postului;
c) la revenirea titularului postului;
d) la solicitarea scrisa a politistului imputernicit;
e) la initiativa persoanei care a dispus-o.
SUBSECTIUNEA 7:Transferul
Art. 2718
(1) Transferul politistului se realizeaza, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la institutiile de aparare, ordine publica si securitate nationala.
(2) Transferul se realizeaza:
a) in interesul serviciului, cu acordul politistului;
b) la cererea politistului, cu acordul conducatorilor institutiilor prevazute la alin. (1) .
SUBSECTIUNEA 8:Mutarea
Art. 2719
Politistul poate fi mutat in aceeasi unitate sau intr-o alta unitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din aceeasi localitate sau din alta localitate, cu acordul sefului unitatii in care este incadrat, precum si al sefului unitatii in care urmeaza sa se mute, in urmatoarele situatii:
a) in interesul serviciului;
b) la cererea politistului.
Art. 2720
Mutarea in interesul serviciului se face numai cu acordul scris al politistului.
SUBSECTIUNEA 9:Punerea la dispozitie
Art. 2721
(1) Politistul este eliberat din functie si pus la dispozitie, in vederea numirii intr-o functie prin aplicarea prevederilor art. 2731, in urmatoarele situatii:
a) ca urmare a desfiintarii efective a postului ocupat, prin reorganizarea activitatii Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unitati;
b) cand nu poate fi repus in functia detinuta anterior, la incetarea motivului numirii intr-un stat anexa;
c) ca urmare a clasarii A«apt limitatA» de catre comisiile de expertiza medico-militara, atunci cand nu mai poate indeplini atributiile functiei detinute;
d) cand nu sunt acordate sau cand sunt retrase de catre autoritatile competente avizele, autorizatiile sau atestarile necesare exercitarii functiei;
e) cand un alt politist este repus in functia detinuta anterior, potrivit art. 2729 sau ca urmare a reintegrarii, prin hotarare judecatoreasca definitiva;
f) la solicitarea motivata, in scris, a politistului;
(2) Politistul este pus la dispozitie cand fata de acesta s-a pus in miscare actiunea penala, cu exceptia situatiei in care actiunea penala a fost pusa in miscare pentru o infractiune din culpa care nu este in legatura cu serviciul.
(3) Punerea la dispozitie in situatiile prevazute la alin. (1) lit. c) , d) si e) si alin. (2) se constata la data luarii la cunostinta a respectivelor situatii.
(4) Politistul este pus la dispozitia unitatii din care face parte sau, cu acordul lui, la dispozitia altei unitati.
Art. 2722
Situatia politistului pus la dispozitie se solutioneaza astfel:
a) pentru politistul prevazut la art. 2721 alin. (1) , in termen de cel mult 6 luni, care poate fi prelungit cu inca cel mult 6 luni, cu aprobarea ministrului afacerilor interne;
b) pentru politistul prevazut la art. 2721 alin. (2) , atunci cand se dispune clasarea, renuntarea la urmarirea penala, achitarea, renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, precum si in cazul incetarii procesului penal.
Art. 2723
(1) Pe perioada punerii la dispozitie, politistul indeplineste acele sarcini si atributii stabilite in scris de seful unitatii, comunicate sub semnatura.
(2) In situatia in care fata de politist s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, acestuia i se stabilesc sarcini si atributii de serviciu care nu sunt de natura a impieta buna desfasurare a procesului penal.
(3) Politistul pus la dispozitie beneficiaza de drepturile banesti prevazute de legislatia privind salarizarea politistilor aflati in aceasta situatie, precum si de celelalte drepturi prevazute in prezenta lege.
SUBSECTIUNEA 10:Suspendarea
Art. 2724
Suspendarea raportului de serviciu are ca efect suspendarea indeplinirii atributiilor de catre politist.
Art. 2725
(1) Raportul de serviciu al politistului se suspenda de drept in urmatoarele situatii:
a) este arestat preventiv sau se afla in arest la domiciliu;
b) se afla sub control judiciar sau control judiciar pe cautiune si s-a dispus interdictia exercitarii profesiei;
c) indeplineste o functie de conducere salarizata in cadrul organizatiilor sindicale, constituite potrivit legii;
d) este numit intr-o functie in cadrul cabinetului demnitarului, in afara Ministerului Afacerilor Interne;
e) este disparut, iar disparitia a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva;
f) a fost instituita carantina, in conditiile legii, cu exceptia situatiilor in care carantina se instituie la locul de munca sau in care activitatea profesionala se desfasoara, pe perioada carantinei, de la domiciliu sau telemunca.
g) forta majora;
h) nu sustine evaluarea psihologica care se efectueaza periodic, la reluarea activitatii, la solicitarea comisiilor de expertiza/evaluare a capacitatii de munca sau cand este dispusa ca urmare a constatarii motivate a existentei unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinarii psihologice;
i) in alte cazuri expres prevazute de lege.
(2) Perioada in care raportul de serviciu al politistului este suspendat potrivit prevederilor alin. (1) lit. c) constituie vechime in serviciu. Pentru aceasta perioada functiile de conducere din organizatia sindicala se echivaleaza cu functiile prevazute in legislatia privind salarizarea politistilor, in vederea deschiderii drepturilor de pensie ca politist.
(3) Echivalarea functiilor, potrivit alin. (2) , se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea organizatiei sindicale si cu avizul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale.
(4) Drepturile reglementate de prezenta lege, cu exceptia celor prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a) , d) -f) , i) , j) si l) -n) si art. 31, se acorda, potrivit conditiilor legale in vigoare, politistului aflat in situatia prevazuta la alin. (1) lit. c) .
Art. 2726
(1) Raportul de serviciu al politistului se poate suspenda, la initiativa sa, in urmatoarele situatii:
a) pentru efectuarea concediului de crestere a copilului;
b) pentru desfasurarea unei activitati in cadrul unor organisme sau institutii internationale;
c) insoteste sotul trimis in misiune permanenta in strainatate, in conditiile Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic si consular al Romaniei, cu modificarile ulterioare, pe perioada misiunii.
(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivata a politistului, pentru un interes personal legitim, in alte cazuri decat cele prevazute la alin. (1) , pe o perioada cuprinsa intre o luna si 3 ani.
Art. 2727
(1) Incetarea suspendarii are loc la data prevazuta in actul administrativ, emis in acest scop.
(2) In situatia in care in actul administrativ de suspendare nu este prevazuta perioada suspendarii, in termen de 5 zile lucratoare de la data incetarii motivului care a determinat suspendarea, politistul este obligat sa informeze in scris despre acest fapt unitatea din care face parte.
(21) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2) , in situatia instituirii, dupa caz, a starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi, seful unitatii poate dispune, in functie de evolutia situatiei operative si de specificul activitatilor si necesitatile unitatii, incetarea suspendarii dispusa in conditiile art. 2725 alin. (1) lit. c) , d) si i) ori ale art. 2726 alin. (1) lit. b) si alin. (2) . In aceasta situatie, politistul este obligat sa se prezinte la unitatea in care este incadrat, in cel mai scurt timp posibil.
(3) Emiterea unui aviz psihologic de catre un psiholog cu atributii de exercitare a actului psihologic in unitatile Ministerului Afacerilor Interne, in situatia prevazuta la art. 2725 lit. h) , constituie motiv de incetare a suspendarii.
Art. 2728
(1) Politistul aflat in una dintre situatiile prevazute la art. 2725 art. 2726 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (2) se numeste intr-o functie identica in statul anexa constituit in acest scop. La incetarea suspendarii, politistul este numit in functie potrivit art. 2731.
(2) In situatia suspendarii raportului de serviciu pentru efectuarea concediului de crestere a copilului, unitatea are obligatia de a rezerva postul ocupat de catre politist anterior suspendarii.
(3) Politistului suspendat i se retrag lucrarile, armamentul si echipamentele care i-au fost repartizate in vederea indeplinirii atributiilor de serviciu.
SUBSECTIUNEA 11:Dispozitii comune privind punerea la dispozitie si suspendarea
Art. 2729
Atunci cand s-a dispus clasarea, renuntarea la urmarirea penala, achitarea, renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, precum si in cazul incetarii procesului penal, politistul este repus in functia detinuta si in toate drepturile avute la data punerii la dispozitia sau suspendarii, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie sau suspendarii.
Art. 2730
(1) Atunci cand s-a dispus condamnarea prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii pedepsei sau amenzii penale pentru o infractiune savarsita din culpa care nu este in legatura cu serviciul, mentinerea in activitate a politistului se analizeaza la nivelul unitatii din care acesta face parte.
(2) In situatia aprobarii mentinerii in activitate, politistul este numit in functie potrivit art. 2731.
SUBSECTIUNEA 12:Numirea in functie si recunoasterea unor drepturi
Art. 2731
Ordinea de prioritate in vederea numirii in functie este urmatoarea:
a) in functia ocupata anterior, corespunzatoare postului ocupat, daca este vacant, caz in care acordul politistului nu mai este necesar;
b) intr-o functie similara, in unitatea din care face parte;
c) intr-o functie similara, in alta unitate;
d) intr-o functie prevazuta cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, in unitatea din care face parte;
e) intr-o functie prevazuta cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, in alta unitate;
f) intr-o functie inferioara gradului profesional detinut, in unitatea din care face parte;
g) intr-o functie inferioara gradului profesional detinut, in alta unitate.
(2) In vederea numirii in functie, politistului i se prezinta functiile vacante in ordinea de prioritate prevazuta la alin. (1) . Daca politistul nu isi exprima acordul pentru una dintre functiile prezentate, procedura se repeta, o singura data.
(3) In situatia in care nu se realizeaza numirea in functie dupa parcurgerea procedurii prevazute la alin. (2) , politistul este numit, fara acordul sau, intr-o functie potrivit ordinii de prioritati prevazute la alin. (1) , in aceeasi unitate sau intr-o unitate din aceeasi localitate.
(4) Pe parcursul procedurii de numire in functie, la cerere, politistul poate fi numit direct in oricare dintre functiile vacante prevazute la alin. (1) .
Art. 2732
(1) Perioada in care un politist a exercitat atributiile unei functii de conducere prin imputernicire constituie vechime in functii de conducere.
(2) Perioada suspendarii raporturilor de serviciu nu constituie vechime in serviciu, cu exceptia situatiei cand prin lege se dispune altfel.
SECTIUNEA 4:Ocuparea posturilor vacante
Art. 2733
Postul vacant se ocupa de politistul care indeplineste conditiile de ocupare prevazute in fisa postului, precum si conditiile prevazute de prezenta sectiune.
Art. 2734
Postul de executie vacant se ocupa prin:
a) numirea absolventului institutiei de invatamant a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregateste personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne;
b) mutare, la cerere sau in interesul serviciului;
c) concurs sau examen, dupa caz, in situatiile prevazute la art. 9 alin. (2) , (21) , (22) si (3) .
Art. 2735
(1) Postul de conducere vacant se ocupa prin:
a) concurs sau examen, dupa caz;
b) mutare, la cerere sau in interesul serviciului, cand functia este prevazuta cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior detinut;
c) numire directa pe acelasi post sau, cu acordul scris al politistului, pe un post prevazut cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior detinut;
c1) numire directa a politistului pe o functie de demnitate publica ori cu rang de demnitar sau pe o functie de conducere la cabinetul demnitarului, prevazute a fi incadrate cu politisti, in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competentelor stabilite prin lege.
d) alte cazuri prevazute de lege.
(2) Numirea directa prevazuta la alin. (1) lit. c) poate fi aplicata in urmatoarele situatii:
a) ca urmare a reorganizarii unitatii;
b) ca urmare a reintegrarii, prin hotarare judecatoreasca definitiva, a altui politist in functia de conducere ocupata;
c) la incetarea numirii in statul anexa, daca anterior politistul a ocupat o functie de conducere;
d) ca urmare a punerii la dispozitie in conditiile art. 2721 alin. (1) lit. f) .
(3) In perioada ocuparii functiei prevazute la alin. (1) lit. c1) , politistul exercita atributiile stabilite in fisa postului, potrivit legii, de ministrul afacerilor interne sau, dupa caz, de demnitar.
Art. 2736
(1) In vederea ocuparii postului vacant prin concurs sau examen, se constituie comisie de concurs si comisie de solutionare a contestatiilor. In cadrul comisiei de concurs pot functiona subcomisii.
(2) Comisia de concurs prevazuta la alin. (1) se alcatuieste dintr-un numar impar de membri. Acestia au functia cel putin egala cu cea prevazuta pentru postul scos la concurs, iar cel putin unul dintre membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs.
(3) Componenta nominala a comisiilor prevazute la alin. (1) , precum si desemnarea secretarilor acestora se stabilesc prin ordin/dispozitie emise potrivit competentelor.
(4) Concursul se organizeaza de catre unitatea in al carei stat de organizare este prevazut postul vacant sau de esaloanele superioare/unitatile care asigura coordonarea metodologica a structurilor in care se regasesc posturile.
(5) Concursul se poate organiza si pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeasi specialitate.
Art. 2737
(1) Anuntul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afiseaza la sediul unitatii si se publica prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel putin 15 zile lucratoare inainte de data desfasurarii concursului, pe pagina de internet a unitatii sau a esalonului superior ori, daca aceasta nu exista ori nu este operationala, in presa scrisa.
(2) Concursul pentru ocuparea postului de executie vacant care presupune desfasurarea activitatii sub o alta identitate decat cea reala se organizeaza fara aplicarea regulilor de publicitate.
Art. 2738
Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant consta in sustinerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se inregistreaza audio si/sau video.
Art. 2739
(1) Concursul pentru ocuparea postului de executie vacant consta in sustinerea unui test scris, care poate fi inregistrat/supravegheat video, pentru verificarea cunostintelor necesare indeplinirii atributiilor postului.
(2) In functie de specificul atributiilor postului de executie vacant, testul scris poate fi precedat de sustinerea a cel putin unei probe, cu relevanta directa pentru performanta pe post, cu caracter eliminatoriu, care se inregistreaza audio si/sau video, dupa cum urmeaza:
a) proba practica;
b) evaluarea performantei fizice;
c) evaluarea competentelor lingvistice.
Art. 2740
Comisia de concurs elaboreaza subiectele si baremele de corectare/apreciere si notare, in concordanta cu tematica si bibliografia stabilite.
Art. 2741
(1) Evaluarea probelor prevazute la art. 2738 si 2739 se face cu note de la 1 la 10.
(2) Nota de promovare a fiecarei probe de concurs este minimum 7,00.
(3) Proba de evaluare a performantei fizice se apreciaza si se promoveaza potrivit baremelor specifice prevazute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activitatile de educatie fizica si sport in Ministerul Afacerilor Interne.
(4) Candidatii sunt declarati A«admisA» in ordinea descrescatoare a notelor obtinute la interviul structurat pe subiecte profesionale sau, dupa caz, la testul scris, in limita numarului posturilor pentru care au candidat.
(5) Rezultatele finale ale concursului se inscriu intr-un tabel nominal si se aduc la cunostinta prin afisare.
Art. 2742
(1) In situatia in care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai multi candidati obtin aceeasi nota, este declarat A«admisA» candidatul care are cea mai mare vechime in specialitatea postului scos la concurs.
(2) In situatia in care mai multi candidati au aceeasi vechime in specialitatea postului scos la concurs, este declarat A«admisA» candidatul care are cea mai mare vechime in studiile necesare postului scos la concurs.
Art. 2743
(1) In situatia in care, la concursul pentru ocuparea unui post de executie vacant, mai multi candidati au aceeasi nota, iar concursul a constat si in sustinerea unei probe eliminatorii, este declarat A«admisA» candidatul care are cea mai mare nota la aceasta.
(2) In situatia in care au fost sustinute mai multe probe eliminatorii, este declarat A«admisA» candidatul care a obtinut nota finala cea mai mare, stabilita ca medie aritmetica a notelor la aceste probe.
(3) In situatia in care concursul a constat doar in sustinerea probei scrise, departajarea candidatilor se realizeaza pe baza rezultatelor obtinute in urma sustinerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale.
Art. 2744
(1) Politistul nemultumit de rezultatul obtinut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestatie, o singura data pentru fiecare proba, in termen de 24 de ore de la afisare.
(2) Comisia de solutionare a contestatiilor are obligatia de a solutiona contestatiile in termen de 2 zile lucratoare de la expirarea termenului de depunere.
(3) Admiterea contestatiei la proba/probele eliminatorie/ eliminatorii are drept consecinta replanificarea candidatului si sustinerea din nou a probei/probelor respective.
(4) Nota acordata dupa solutionarea contestatiei la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale este definitiva.
(5) Rezultatele la contestatii se aduc la cunostinta prin afisare.
Art. 2745
Agentul de politie care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de executie vacant de ofiter, daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este declarat A«aptA» la evaluarea psihologica organizata in acest scop;
b) nu este cercetat disciplinar sau nu se afla sub efectul unei sanctiuni disciplinare;
*) Prin Decizia nr. 88/2023 Curtea Constitutionala admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca sintagma "nu este cercetat disciplinar" din cuprinsul dispozitiilor art. 2745 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului este neconstitutionala.
c) nu este pus la dispozitie ori suspendat din functie in conditiile art. 2721 alin. (2) sau art. 2725 lit. a) , b) si h) ;
d) a obtinut calificativul de cel putin A«bineA» la ultimele doua evaluari anuale de serviciu.
Art. 2746
(1) La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa politistul care:
a) este declarat A«apt medicalA» si A«aptA» la evaluarea psihologica organizata in acest scop;
b) nu este cercetat disciplinar, nu se afla sub efectul unei sanctiuni disciplinare sau fata de acesta nu a fost pusa in miscare actiunea penala;
*) Prin Decizia nr. 789/2021 Curtea Constitutionala admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca sintagma "nu este cercetat disciplinar" din cuprinsul dispozitiilor art. 2746 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului este neconstitutionala.
c) a obtinut calificativul de cel putin A«bineA» la ultimele doua evaluari anuale de serviciu;
d) indeplineste conditiile de vechime si studii, conform alin. (2) si (3) .
(2) Conditiile de vechime necesare participarii ofiterilor de politie la concurs sunt:
I.pentru functia de inspector general si inspector general adjunct/similare si functiile superioare celei de sef serviciu/similare de la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne:
a) vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei - 7 ani;
b) vechime in functii de conducere in unitati ale Ministerului Afacerilor Interne - 4 ani;
II.pentru functiile superioare celei de sef serviciu/similare, altele decat cele prevazute la pct. I:
a) vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei - 5 ani;
b) vechime in functii de conducere in unitati ale Ministerului Afacerilor Interne - 3 ani;
III.pentru functiile de contabil-sef si functiile de sef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum si pentru functiile de sef politie oras si adjunct sef politie oras:
a) vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei - 2 ani;
b) vechime in specialitatea structurii pentru care se organizeaza concurs - 3 ani;
IV.pentru oricare alte functii de conducere inferioare celor prevazute la pct. III, de la toate nivelurile ierarhice - vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei - 2 ani.
V.pentru functiile de sef birou care presupun atributii de politie judiciara - 2 ani vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei sau 3 ani vechime in calitate de organ de cercetare al politiei judiciare.
(3) Prevederile alin. (2) pct. IV se aplica si pentru participarea agentilor de politie la concursul de ocupare a functiilor pentru care agentii de politie beneficiaza de indemnizatie de conducere.
(4) Poate participa la concursul pentru ocuparea functiilor prevazute la alin. (2) pct. I, II, III ofiterul de politie care a absolvit studii postuniversitare sau studii universitare de master in domeniul management sau in specialitatea studiilor functiei de baza.
(5) Face exceptie de la conditia prevazuta la alin. (2) pct. III lit. b) functia de sef de serviciu/similara, daca unitatea nu are prevazuta o functie de ofiter de executie in domeniu.
(6) Functia similara se stabileste prin raportare la coeficientul de ierarhizare, nivelul ierarhic si gradul profesional prevazut.
Art. 2747
(1) Candidatului declarat A«admisA» la concursul pentru ocuparea unei functii de executie i se acorda gradul profesional si este numit in functie numai daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 10 alin. (1) . Motivarea deciziilor bazate pe considerente de ordine publica sau securitate nationala nu se comunica.
(2) Candidatul declarat A«admisA» la concursul pentru ocuparea unei functii de executie in situatia prevazuta la art. 9 alin. (2) sau pentru ocuparea unui post de conducere vacant, din statul de organizare al altei unitati decat cea in care este incadrat, se muta in interesul serviciului, fara acordul sefului unitatii cedente.
Art. 2748
In cazul in care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibila din motive care tin exclusiv de persoana candidatului declarat A«admisA», oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe urmatorul loc, in ordinea descrescatoare a notelor obtinute.
Art. 2749
Pentru politistul care ocupa in Ministerul Afacerilor Interne o functie de demnitate publica ori cu rang de demnitar sau o functie la cabinetul demnitarului, unitatea are obligatia de a rezerva postul ocupat, in conditiile art. 2735 alin. (1) lit. a) -c) in cazul posturilor de conducere ori in conformitate cu reglementarile legale in cazul posturilor de executie, de catre politist anterior numirii. La eliberarea din functia de demnitate publica ori cu rang de demnitar sau din functia la cabinetul demnitarului, politistul este numit in postul rezervat.
CAPITOLUL III:Drepturile, indatoririle si restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati ale politistului
SECTIUNEA 1:Drepturile politistului
Art. 28
(1) Politistul are dreptul la:
a) salariu lunar, potrivit legii;
b) ajutoare si alte drepturi banesti, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniforma, echipament specific, alocatii pentru hrana, asistenta medicala si psihologica, proteze, precum si medicamente gratuite, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
d) locuinta de interventie, de serviciu, sociala sau de protocol, dupa caz, in conditiile legii;
e) concedii de odihna, concedii de studii si invoiri platite, concediu fara plata, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
f) concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, accidente produse in timpul si din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 3 ani, ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, precum si in alte situatii, in conditiile stabilite prin lege;
g) bilete de odihna, tratament si recuperare, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
h) pensii, in conditiile stabilite prin lege;
i) indemnizatii de instalare, de mutare, de delegare sau de detasare, precum si decontarea cheltuielilor de cazare, in conditiile stabilite prin lege;
j) decontarea cheltuielilor de transport in cazul deplasarii in interesul serviciului, mutarii in alte localitati si o data pe an pentru efectuarea concediului de odihna, precum si in alte situatii, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
k) incadrarea activitatii in conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii;
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achizitionat personal, in conditiile legii;
m) asigurarea despagubirilor de viata, sanatate si bunuri, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
n) tratament medical in strainatate pentru afectiuni contractate in timpul exercitarii profesiei, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
o) decontarea cheltuielilor de asistenta juridica ocazionate de procedurile judiciare, penale si/sau civile, initiate impotriva sa, pentru fapte savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu, precum si in situatia in care este victima a unor fapte de ultraj, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne;
(2) Armamentul dobandit personal se detine dupa pensionare pe baza permisului obtinut, in conditiile legii.
Art. 29
(1) Pentru activitatea desfasurata politistilor li se confera ordine si medalii, potrivit legii.
(2) In cazul intreruperii activitatii in politie, timpul cat politistul a desfasurat o alta activitate nu va fi luat in calculul vechimii in politie pentru care se confera ordinul sau medalia.
(3) Politistii decorati cu Ordinul Meritul Militar si Semnul onorific In Serviciul Armatei isi pastreaza toate drepturile dobandite anterior intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 291
- Art. 29^1 din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 22-nov-2004 de Art. 1, punctul 1. din Ordonanta urgenta 102/2004.
Art. 30
Dreptul la pensii si asigurari sociale pentru politisti se exercita prin sistemul pensiilor militare de stat si alte drepturi de asigurari sociale din domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale in conditiile prevazute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 31
(1) Politistul numit in prima functie sau mutat in interesul serviciului intr-o alta localitate decat cea in care isi are domiciliul si care nu detine locuinta proprietate personala in acea localitate, nici el si nici sotia/sotul acestuia, in situatia in care nu i se poate asigura spatiu de locuit corespunzator, are dreptul la o compensatie lunara pentru chirie de pana la 50% din salariul lunar, dar nu mai mult decat chiria prevazuta in contractul de inchiriere incheiat in conditiile legii.
(11) Politistul numit in prima functie sau mutat in interesul serviciului in localitatea in care isi are domiciliul, dar care nu detine locuinta proprietate personala in acea localitate, nici el si nici sotia/sotul acestuia, in situatia in care nu i se poate asigura spatiul de locuit corespunzator, poate beneficia de compensatia lunara pentru chirie, prevazuta la alin. (1) , in cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituita prin ordin al ministrului administratiei si internelor, insusite de catre conducatorul unitatii din care face parte politistul, la solicitarea acestuia.
(12) Politistul care indeplineste conditiile de acordare a compensatiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) si (11) si care contracteaza un credit ipotecar/imobiliar destinat achizitionarii unei locuinte beneficiaza de compensatia lunara pentru chirie, pe o perioada ce nu poate depasi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fractiuni din rata aferenta creditului. In aceasta situatie, compensatia lunara pentru chirie se acorda in cuantumul prevazut la alin. (1) , dar nu poate depasi rata lunara platita pentru creditul ipotecar/imobiliar.
*) Prin Decizia nr. 12/2023, ICCJ admite recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Suceava si, in consecinta, stabileste ca: "In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 31 alin. (12) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare, introduse prin art. I din Legea nr. 288/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative, dreptul la compensatia lunara pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut politistilor care au incheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 288/2018."
*) Prin Decizia nr. 59/2023 Inalta Curte de Casatie si Justitie admite sesizarea pentru pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta: In interpretarea dispozitiilor art. 31 alin. (12) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 31 alin. (1) si art. 31 alin. (11) din aceeasi lege, forma anterioara modificarii prin Legea nr. 113/2023 pentru modificarea si completarea art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, stabileste ca, pentru a beneficia de compensatia lunara pentru chirie in vederea platii ratei sau a unei fractiuni din rata aferenta creditului ipotecar/imobiliar, nu este necesar ca locuinta achizitionata de politist sa fie situata in localitatea in care politistul isi desfasoara activitatea, locuinta putand fi situata si in alta localitate aflata in proximitate (limitrofa) .
(13) In situatia prevazuta la alin. (12) , compensatia lunara pentru chirie se acorda pentru o singura locuinta achizitionata pe timpul carierei. Compensatia lunara pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situatia prevazuta la alin. (1) si (11) si pentru situatia prevazuta la alin. (12) , caz in care politistul opteaza pentru una dintre aceste situatii.
(14) Pentru persoanele prevazute la alin. (12) , sumele pot fi justificate cu un contract de vanzare-cumparare cu plata in rate a unei locuinte.
(15) Contractul de inchiriere pe baza caruia se acorda compensatia lunara pentru chirie in conditiile alin. (1) si alin. (11) sau documentele in baza carora se acorda dreptul prevazut la alin. (12) pot avea ca obiect o locuinta din localitatea unde politistul a fost numit in prima functie ori mutat in interesul serviciului sau o locuinta situata intr-o localitate aflata la o distanta de maximum 70 km, in cazul in care nici politistul si nici sotul/sotia nu au in proprietate personala o locuinta in localitatea unde se afla locuinta ce face obiectul contractului de inchiriere ori al documentelor in baza carora se acorda dreptul prevazut la alin. (12) sau in alta localitate situata mai aproape de locul de munca.
(2) Sotul sau sotia politistului mutat/mutata in interesul serviciului in alta localitate, care a fost incadrat/incadrata in munca si a intrerupt activitatea datorita mutarii impreuna cu sotul sau sotia, are dreptul la o indemnizatie lunara de 50% din salariul de baza al politistului, pana la o noua angajare sau pana la prestarea unei alte activitati aducatoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(3) - Art. 31, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 22-nov-2004 de Art. 1, punctul 4. din Ordonanta urgenta 102/2004.
(4) De indemnizatia lunara prevazuta la alin. (2) beneficiaza si sotul sau sotia care, la data mutarii politistului, era inscris/inscrisa, in conditiile legii, ca somer, dar numai dupa expirarea termenului de plata a ajutorului de somaj, stabilit prin lege.
(5) Cuantumul compensatiei prevazute la alin. (1) si conditiile de acordare se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului de interne.
Art. 32
(1) Politistul va fi sprijinit in construirea sau cumpararea, o singura data in timpul carierei, a unei locuinte proprietate personala in localitatea in care isi are sediul unitatea de politie la care este incadrat, in conditiile legii.
(2) - Art. 32, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 12-dec-2004 de Art. 10 din Legea 562/2004.
(3) Criteriile si conditiile de sprijin prevazute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Art. 33
In exercitarea atributiilor de serviciu politistul beneficiaza de protectie speciala, in conditiile legii.
Art. 331
(1) La cerere, politistul incadrat intr-un grad de invaliditate, ca urmare a ranirii acestuia in timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, poate fi mentinut in activitate in functii de politist in unitati ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) La cerere, persoana al carei raport de serviciu a incetat, fiind incadrata intr-un grad de invaliditate, ca urmare a ranirii acesteia in timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, poate fi numita, fara examen ori concurs, in functii de politist in unitati ale Ministerului Afacerilor Interne.
(3) Mentinerea sau numirea in functii de politist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii sefului unitatii din care acesta face parte, respectiv a facut parte si a avizului comisiei de expertiza medicala si evaluare a capacitatii de munca.
(4) Comisia de expertiza medicala si evaluare a capacitatii de munca constata daca atributiile functiilor pe care urmeaza sa fie mentinut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea data de afectiunea fizica/psihica si pot fi indeplinite fara riscul de a o agrava.
(5) Domeniile de activitate, conditiile, precum si procedura privind mentinerea sau numirea in functii de politist potrivit alin. (1) si (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Art. 34
Politistului i se asigura gratuit echipamentul de protectie adecvat misiunilor specifice pe care le indeplineste, iar in cazul in care, ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus imbracamintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despagubiri corespunzatoare.
Art. 35
Membrii familiei politistului beneficiaza gratuit, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului, de:
a) asistenta medicala si medicamente in cadrul sistemului de asigurari de sanatate specific apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti;
b) decontarea cheltuielilor de transport in situatia mutarii politistului in interes de serviciu in alta localitate.
Art. 36
In sensul prevederilor prezentei legi, familia politistului cuprinde sotul/sotia, copiii si parintii aflati in intretinerea legala a acestuia.
Art. 37
(1) Copiii aflati in intretinerea politistului decedat sau incadrat intr-un grad de invaliditate ca urmare a ranirii acestuia in timpul ori in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu pot fi inmatriculati, la cerere, in institutiile de invatamant ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Copiii aflati in intretinerea politistului decedat sau incadrat intr-un grad de invaliditate ca urmare a ranirii acestuia in timpul ori in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, precum si sotul sau sotia acestuia pot fi numiti in functii de politist ori angajati ca personal contractual, fara examen sau concurs, in unitati ale Ministerului Afacerilor Interne, daca indeplinesc conditiile legale.
(3) Identificarea functiei in vederea numirii, respectiv angajarii potrivit alin. (2) se face tinand cont de studiile solicitantului si de cerintele postului.
(4) Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc conditiile si procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol.
Art. 371
La decesul unui politist, Ministerul Administratiei si Internelor acorda familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, dupa caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de baza avut.
Art. 38
Politistul pensionat si sotia/sotul acestuia au dreptul gratuit la asistenta medicala si medicamente, in cadrul sistemului de asigurari de sanatate specific apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti, si au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive si alte spatii pentru odihna si agrement, care apartin sau sunt in administrarea Ministerului de Interne.
(2) Politistul pensionat si sotul/sotia acestuia, care au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive si alte spatii pentru odihna si agrement care apartin sau sunt in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, beneficiaza de inlesniri stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
Art. 39
(1) Durata programului de lucru al politistului este de 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamana, stabilita astfel incat sa se asigure continuitatea serviciului politienesc si refacerea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de lege.
(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului saptamanal se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
(3) Daca interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihna saptamanale ce se cuvin politistului poate fi amanata, in mod exceptional, cel mult de doua ori intr-o luna.
Art. 40
Politistul si membrii familiei sale au dreptul la protectie din partea structurilor specializate ale statului fata de amenintarile sau violentele la care ar putea fi supusi ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.
SECTIUNEA 2:Indatoririle politistului
Art. 41
Politistul este dator:
a) sa fie loial institutiei din care face parte, sa respecte principiile statului de drept si sa apere valorile democratiei;
b) sa dovedeasca solicitudine si respect fata de orice persoana, in special fata de grupurile vulnerabile, sa isi consacre activitatea profesionala indeplinirii cu competenta, integritate, corectitudine si constiinciozitate a indatoririlor specifice de serviciu prevazute de lege;
c) sa isi perfectioneze continuu nivelul de instruire profesionala si generala;
d) sa fie disciplinat si sa dovedeasca probitate profesionala si morala in intreaga activitate;
e) sa fie respectuos, cuviincios si corect fata de sefi, colegi sau subalterni;
f) sa acorde sprijin colegilor in executarea atributiilor de serviciu;
g) sa informeze seful ierarhic si celelalte autoritati abilitate cu privire la faptele de coruptie savarsite de alti politisti, de care a luat cunostinta;
h) prin intregul sau comportament, sa se arate demn de consideratia si increderea impuse de profesia de politist.
Art. 42
Politistul este obligat:
a) sa pastreze secretul profesional, precum si confidentialitatea datelor dobandite in timpul desfasurarii activitatii, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor in care indeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justitiei sau legea impun dezvaluirea acestora;
b) sa manifeste corectitudine in rezolvarea problemelor personale, in asa fel incat sa nu beneficieze si nici sa nu lase impresia ca beneficiaza de datele confidentiale obtinute in calitatea sa oficiala;
c) sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competentelor legal stabilite;
d) sa aiba o conduita corecta, sa nu abuzeze de calitatea oficiala si sa nu compromita, prin activitatea sa publica ori privata, prestigiul functiei sau al institutiei din care face parte.
e) sa informeze de indata structura de resurse umane a unitatii din care face parte despre dobandirea calitatii procesuale de invinuit sau inculpat, precum si despre masurile procesuale penale dispuse ori hotararile penale pronuntate impotriva sa.
Art. 43
Politistului ii este interzis, in orice imprejurare:
a) sa primeasca, sa solicite, sa accepte, direct sau indirect, ori sa faca sa i se promita, pentru sine sau pentru altii, in considerarea calitatii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) sa rezolve cereri care nu sunt de competenta sa ori care nu i-au fost repartizate de sefii ierarhici sau sa inter-vina pentru solutionarea unor asemenea cereri, in scopurile prevazute la lit. a) ;
c) sa foloseasca forta, altfel decat in conditiile legii;
d) sa provoace unei persoane suferinte fizice ori psihice cu scopul de a obtine de la aceasta persoana sau de la o terta persoana informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terte persoane;
e) sa colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) sa redacteze, sa imprime sau sa difuzeze materiale ori publicatii cu caracter politic, imoral sau care instiga la indisciplina;
g) sa aiba, direct sau prin intermediari, intr-o unitate supusa controlului unitatii de politie din care face parte, interese de natura sa compromita impartialitatea si independenta acestuia.
Art. 44
(1) Serviciul politienesc are caracter permanent si obligatoriu.
(2) Politistul este obligat sa se prezinte la programul de lucru stabilit, precum si in afara acestuia, in situatii temeinic justificate, pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
(3) In situatii de catastrofe, calamitati sau tulburari de amploare ale ordinii si linistii publice ori alte asemenea evenimente politistul este obligat sa se prezinte de indata la unitatea de politie din care face parte.
(4) La instituirea starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi, politistul aflat in concediu de odihna, concediu de studii, invoire platita sau concediu fara plata este obligat sa contacteze in cel mai scurt timp posibil seful nemijlocit, care dispune cu privire la conditiile de intrerupere a acestor situatii si de reluare a activitatii, in functie de specificul acesteia si necesitatile unitatii.
(5) In situatia instituirii starii de urgenta, seful unitatii poate dispune/aproba, in functie de evolutia situatiei operative si de specificul activitatilor si necesitatile unitatii, efectuarea totala/partiala a concediului de odihna sau acordarea unor zile de invoire platita, dupa caz.
(6) Pe timpul starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi, sefii unitatilor stabilesc programul de lucru al acestora in functie de specificul si necesitatile unitatii.
SECTIUNEA 3:Restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati
Art. 45
(1) Politistului ii este interzis:
a) sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda in favoarea acestora;
b) sa exprime opinii sau preferinte politice la locul de munca sau in public;
c) sa candideze pentru autoritatile administratiei publice locale, Parlamentul Romaniei si pentru functia de Presedinte al Romaniei;
d) sa exprime in public opinii contrare intereselor Romaniei;
e) sa declare sau sa participe la greve, precum si la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau orice alte intruniri cu caracter politic;
f) sa adere la secte, organizatii religioase sau la alte organizatii interzise de lege;
g) sa efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activitati de comert ori sa participe la administrarea sau conducerea unor societati comerciale, cu exceptia calitatii de actionar;
h) sa exercite activitati cu scop lucrativ de natura sa lezeze onoarea si demnitatea politistului sau a institutiei din care face parte;
i) sa incalce regimul juridic al conflictului de interese si al incompatibilitatilor, stabilit potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Politistul poate prezenta in public, numai in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, informatii si date obtinute in exercitarea atributiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date si informatii, daca prin acestea nu este incalcat principiul prezumtiei de nevinovatie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viata intima, familiala ori privata a persoanei sau nu este prejudiciata finalizarea urmaririi penale intr-o cauza aflata in curs de cercetare ori de judecare.
(3) Datele si informatiile clasificate, potrivit legii, obtinute de politist in timpul exercitarii atributiilor profesionale nu pot fi facute publice pe o perioada de 5 ani de la incetarea raporturilor sale de serviciu, daca legea nu prevede altfel.
Art. 46
- Art. 46 din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 21/2016.
Art. 47
- Art. 47 din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 21/2016.
Art. 48
Politistii se pot asocia si pot constitui asociatii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-stiintific, cultural, religios si sportiv-recreativ, fara a aduce atingere indeplinirii atributiilor si indatoririlor de serviciu.
(2) - Art. 48, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 53/2018.
(3) - Art. 48, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 53/2018.
SECTIUNEA 4:Corpul National al Politistilor
Art. 49
(1) Se infiinteaza Corpul National al Politistilor, ca persoana juridica de drept public, denumit in continuare Corpul, cu sediul in municipiul Bucuresti, reprezentand forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic si nonprofit a politistilor.
(2) Corpul promoveaza interesele politistilor si apara drepturile acestora.
(3) Organizarea si functionarea Corpului se realizeaza pe principiile teritorialitatii, eligibilitatii, mutualitatii si ierarhiei structurilor de conducere.
(4) Organele de conducere si control ale Corpului sunt:
a) congresul national;
b) consiliul national;
c) consiliul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, consiliile inspectoratelor judetene de politie si consiliile institutiilor de invatamant ale Ministerului de Interne si teritoriale;
d) cenzorii.
(5) Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 in 4 ani si vor reprezenta, in mod proportional, toate categoriile de politisti. Pe durata mandatului, politistii alesi in organele de conducere vor fi detasati, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
Art. 50
Prin organele sale de conducere Corpul exercita urmatoarele atributii:
a) intreprinde masuri pentru asigurarea integritatii morale si profesionale a politistilor, precum si a unei activitati eficiente a acestora;
b) ofera consultanta la elaborarea propunerilor de acte normative care se refera la activitatea politiei sau la statutul politistului;
c) - Art. 50, litera C. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 89/2003.
d) la cerere, reprezinta interesele politistilor impotriva carora au fost dispuse sanctiuni disciplinare;
e) participa la elaborarea Codului de etica si deontologie al politistului, ale carui prevederi sunt obligatorii in exercitarea profesiei de politist;
f) - Art. 50, litera F. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 89/2003.
g) reprezinta profesia de politist, impreuna cu Inspectoratul General al Politiei, in raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale si stiintifice, institutii publice, precum si cu alte persoane juridice si fizice;
h) promoveaza pe plan extern relatii cu organizatii si institutii profesionale similare;
i) tine si actualizeaza permanent evidenta membrilor sai.
Art. 51
(1) Veniturile Corpului se constituie din:
a) taxa de inscriere, cotizatii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestari stiintifice, culturale si sportive, precum si din drepturi editoriale;
b) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau bugetele locale;
c) donatii si sponsorizari din partea unor persoane fizice sau juridice, din tara ori din strainatate, in conditiile legii si ale normelor instituite de ministrul de interne;
d) chirii, dobanzi si orice alte surse legale.
(2) Consiliile prevazute la art. 49 alin. (4) lit. c) vireaza periodic Corpului o cota-parte din veniturile incasate, in conditiile stabilite prin regulament.
(3) Fondurile banesti obtinute in conditiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfectionarea pregatirii profesionale, acordarea de burse si de ajutoare, crearea unor institutii cu scop stiintific, investitii legate de dotarea cu mijloace adecvate activitatilor Corpului, cheltuieli administrativ-gospodaresti, asistenta juridica a membrilor, cumpararea si administrarea unor hoteluri, case de odihna si cluburi ale politistilor si pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.
Art. 52
Modul de organizare si functionare a Corpului se stabileste, in conditiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare si functionare aprobat prin hotarare a Guvernului.
CAPITOLUL IV:Recompense, raspunderea juridica si sanctiuni
SECTIUNEA 1:Recompense
Art. 53
Pentru contributii deosebite la apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si la prevenirea faptelor antisociale, politistului i se pot conferi decoratii, in conditiile legii.
Art. 54
(1) Politistul poate fi recompensat prin:
a) ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate, in situatia in care se remarca in mod deosebit in activitatea desfasurata;
b) multumiri scrise, aduse la cunostinta individual sau in fata personalului, pentru indeplinirea in conditii foarte bune a atributiilor de serviciu si misiunilor;
c) felicitari scrise sau verbale, aduse la cunostinta individual sau in fata personalului, pentru indeplinirea deosebita a atributiilor de serviciu si misiunilor;
d) premii in bani sau obiecte, atunci cand s-a evidentiat prin obtinerea de rezultate exemplare in activitate;
e) insemne onorifice, diplome de merit si distinctii, pentru obtinerea de rezultate foarte bune la absolvirea unor cursuri sau la competitii sportive, cu prilejul unor aniversari, manifestari cultural-artistice si sociale ori al finalizarii unor actiuni/misiuni, precum si in situatia incetarii raporturilor de serviciu pentru motive neimputabile;
f) arme albe sau de foc, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament si pentru merite deosebite in indeplinirea unor atributii de serviciu si misiuni;
g) titluri de onoare, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament si pentru merite deosebite in indeplinirea unor atributii si misiuni;
h) inscrierea pe placa de onoare a gradului profesional, numelui si prenumelui, la absolvirea perioadei de formare intr-o institutie de invatamant a Ministerului Afacerilor Interne, ca sef de promotie.
(11) Recompensele prevazute la alin. (1) se acorda de catre persoanele care au competenta de numire in functie a politistului sau, dupa caz, de catre sefii ierarhici superiori ai persoanelor mentionate, care au competenta de gestiune a resurselor umane.
(12) Pentru o sanctiune disciplinara dispusa de seful ierarhic superior, recompensa prevazuta la alin. (1) lit. a) se acorda tot de catre acesta, la propunerea sefului unitatii in care isi desfasoara activitatea politistul sanctionat. In cazul politistului mutat la alta unitate, recompensa se acorda de catre seful care indeplineste functia similara celui care a aplicat sanctiunea disciplinara.
(13) In cazul politistului aflat sub efectul unei sanctiuni disciplinare, recompensa prevazuta la alin. (1) lit. a) se acorda prioritar, in raport cu celelalte recompense.
(2) Pentru merite exceptionale in atingerea unor obiective deosebite in activitatea politiei, politistul poate fi avansat in gradul profesional urmator, inaintea indeplinirii stagiului minim, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(3) - Art. 54, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2012 de Art. VIII, punctul 2. din Ordonanta urgenta 71/2011.
SECTIUNEA 2:Raspunderea juridica si sanctiuni
Art. 55
Incalcarea de catre politist, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu angajeaza raspunderea sa disciplinara, materiala, civila sau penala, dupa caz.
Art. 56
Este absolvit de orice raspundere politistul care, prin exercitarea, in limitele legii, a atributiilor de serviciu, a cauzat suferinte sau vatamari unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.
Art. 57
Constituie abateri disciplinare, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, urmatoarele fapte savarsite de politist, comise cu vinovatie:
a) comportarea necorespunzatoare, in serviciu, familie sau in societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei;
b) neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege;
c) intarzierea repetata sau nejustificata a solutionarii lucrarilor;
c1) refuzul nejustificat de a indeplini o atributie de serviciu cuprinsa in fisa postului;
d) depasirea atributiilor de serviciu ori lipsa de solicitu-dine in relatiile cu cetatenii;
e) absenta nemotivata ori intarzierea repetata de la serviciu;
f) producerea de pagube materiale unitatii din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne;
g) incalcarea normelor privind confidentialitatea activitatii desfasurate;
h) nerespectarea prevederilor juramantului de credinta;
i) imixtiunea ilegala in activitatea altui politist;
j) interventia pentru influentarea solutionarii unor cereri privind satisfacerea intereselor oricarei persoane.
k) incalcarea prevederilor referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de interese si interdictiile stabilite prin lege.
Art. 58
(1) Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate politistilor sunt:
a) mustrare scrisa;
b) diminuarea salariului functiei de baza cu 5-20% pe o perioada de 1-3 luni;
c) amanarea promovarii in grade profesionale sau functii superioare pe o perioada de 1-3 ani;
d) trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut;
e) destituirea din politie.
(2) Mustrarea scrisa consta in reprosul oficial adresat, in scris, politistului vinovat.
(3) Procentul si perioada pentru care se aplica sanctiunea prevazuta la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin actul administrativ de sanctionare.
(4) Aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) lit. c) se dispune fie cu privire la amanarea promovarii in grade profesionale, fie cu privire la amanarea promovarii in functii superioare. In cazul amanarii promovarii in grade profesionale superioare, termenul de executare a sanctiunii curge de la data aplicarii actului administrativ de sanctionare si are ca efect suspendarea curgerii stagiului in grad.
(5) Trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut se realizeaza prin eliberarea din functia detinuta si numirea politistului intr-o functie inferioara celei pe care o ocupa, in limita nivelului de baza al gradului profesional detinut. In cazul politistului care ocupa o functie de conducere, numirea se poate face si intr-o functie de conducere inferioara pentru care indeplineste conditiile de ocupare.
(6) Destituirea din politie consta in incetarea raporturilor de serviciu.
Art. 581
- Art. 58^1 din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la 20-mar-2021 de Actul din Decizia 833/2020.
Art. 582
Procedura disciplinara are la baza urmatoarele principii:
a) prezumtia de nevinovatie - politistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizata ca abatere disciplinara atat timp cat vinovatia sa nu a fost dovedita;
b) garantarea dreptului la aparare - se recunoaste dreptul politistului de a formula si de a sustine aparari in favoarea sa, de a prezenta probele si motivatiile pe care le considera necesare in apararea sa si de a fi asistat;
c) celeritatea procedurii - cauza se solutioneaza fara intarziere, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate si a regulilor prevazute de lege;
d) contradictorialitatea - asigurarea posibilitatii persoanelor aflate pe pozitii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legatura cu abaterea disciplinara sesizata;
e) proportionalitatea - asigurarea unui raport corect intre gravitatea abaterii disciplinare, circumstantele savarsirii acesteia si sanctiunea disciplinara propusa;
f) unicitatea sanctiunii - pentru o abatere disciplinara nu se poate aplica decat o singura sanctiune disciplinara;
g) legalitatea sanctiunii - sanctiunea disciplinara nu poate fi decat una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la art. 58 alin. (1) .
Art. 583
(1) Procedura disciplinara nu este publica.
(2) Citarea si ascultarea politistului cercetat, inregistrarea cererilor/rapoartelor scrise ale acestuia si consemnarea sustinerilor sale sunt obligatorii. Procedura disciplinara continua daca politistul, in mod nejustificat, nu da curs citarii procedurale.
(3) Politistul cercetat are dreptul sa cunoasca in intregime actele cercetarii si sa solicite administrarea de probe in aparare. Politistul cercetat are dreptul sa depuna in apararea sa orice inscrisuri doveditoare pe care le detine, inclusiv rapoarte de expertiza extrajudiciara.
(4) Politistul cercetat disciplinar are dreptul sa fie asistat, la cerere, de un politist ales de catre acesta, de un reprezentant desemnat de Corp ori de organizatia sindicala sau de un avocat, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protectia informatiilor clasificate, Neindeplinirea conditiilor privind accesul la informatii clasificate ori neprezentarea politistului ales, a reprezentantului ori a avocatului nu constituie motiv de amanare a procedurii cercetarii disciplinare.
(5) Nu au dreptul sa asiste politistul cercetat, in conditiile alin. (4) , urmatoarele persoane:
a) seful unitatii sau inlocuitorul legal al acestuia, in perioada cat indeplineste atributiile titularului;
b) politistul desemnat sa efectueze cercetarea prealabila;
c) politistii care fac parte din colectivul prevazut la art. 623 alin. (1) ;
d) politistul care indeplineste atributii de consilier juridic in unitati ale Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 584
(1) Sanctiunile disciplinare se stabilesc si se dispun numai dupa cercetarea prealabila si dupa consultarea Consiliului de disciplina, denumit in continuare consiliul, cu exceptia sanctiunilor prevazute la art. 58 alin. (1) lit. a) si b) , care se pot aplica fara consultarea consiliului.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , pentru abaterile disciplinare savarsite pe timpul starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi, sanctiunile disciplinare prevazute la art. 58 alin. (1) se aplica dupa efectuarea cercetarii prealabile, fara consultarea consiliului de disciplina.
Art. 59
(1) Cercetarea prealabila are ca scop stabilirea existentei/inexistentei abaterii disciplinare si a vinovatiei, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele si imprejurarile concrete in care acestea s-au produs.
(2) Cercetarea prealabila se poate dispune de persoana care, pe orice cale, a luat cunostinta de savarsirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, dupa caz, astfel:
a) persoana care are competenta de numire in functie a politistului cercetat sau seful unitatii ierarhic superioare;
b) seful unitatii sau institutiei de invatamant din Ministerul Afacerilor Interne la care politistul este delegat sau detasat ori la care urmeaza cursuri sau sustine examene de cariera;
c) seful institutiei subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercita competente de coordonare si control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru politistii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detasati la aceste servicii.
(3) Cercetarea prealabila se efectueaza la nivelul unitatii conduse de persoana care a dispus-o, cu respectarea termenelor prevazute la art. 60 alin. (1) , de politisti anume desemnati din cadrul acesteia.
(4) Politistii desemnati cu efectuarea cercetarii prealabile se nominalizeaza numai din randul politistilor care au calitatea de organe de cercetare penala ale politiei judiciare sau care au studii juridice si, de regula, sunt cel putin egali in grad sau in functie cu politistul cercetat. Nu poate efectua cercetarea prealabila politistul care indeplineste atributii de consilier juridic in/pentru unitatea in care isi desfasoara activitatea politistul cercetat sau cel care urmeaza sa avizeze, ulterior, pentru legalitate, actul administrativ de sanctionare.
(5) In actul administrativ prin care se declanseaza cercetarea prealabila se nominalizeaza politistul cercetat, politistul care va efectua cercetarea si, dupa caz, un politist desemnat sa ajute la efectuarea acesteia.
Art. 591
(1) Daca in cadrul desfasurarii cercetarii prealabile sunt identificate si alte abateri disciplinare, persoana care a dispus efectuarea cercetarii prealabile poate dispune extinderea cercetarii acestora.
(2) La terminarea verificarilor, politistul desemnat intocmeste un proiect de raport de cercetare prealabila. O fotocopie a proiectului se inmaneaza politistului cercetat sau, dupa caz, in situatia in care documentul contine informatii clasificate, se aduce la cunostinta acestuia, pe baza de semnatura.
(3) Cu aceasta ocazie, in termen de 3 zile lucratoare de la data inmanarii documentului sau, dupa caz, de la data aducerii la cunostinta, in conditiile alin. (2) , politistul cercetat poate formula obiectii si solicita noi probe in aparare. Rezultatul analizei si, dupa caz, al verificarilor se consemneaza in proiectul raportului de cercetare prealabila.
(4) In termen de doua zile lucratoare de la data finalizarii raportului in conditiile alin. (3) , o fotocopie a acestuia se inmaneaza politistului cercetat sau, dupa caz, in situatia in care documentul contine informatii clasificate, se aduce la cunostinta acestuia, pe baza de semnatura.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) -(4) , pentru abaterile disciplinare savarsite pe timpul starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi, politistul desemnat intocmeste proiectul raportului de cercetare prealabila in termen de maximum 5 zile calendaristice de la data desemnarii, care se aduce la cunostinta politistului cercetat.
(6) In situatia prevazuta la alin. (5) , politistul cercetat poate formula/depune obiectii si probe in apararea sa, pe toata perioada cercetarii prealabile, dar nu mai tarziu de 6 zile calendaristice de la data desemnarii politistului care efectueaza cercetarea prealabila. Raportul de cercetare prealabila se finalizeaza in termen de maximum 7 zile calendaristice de la data desemnarii. La data finalizarii, raportul se prezinta persoanei care a dispus-o.
Art. 592
Raportul de cercetare prealabila cuprinde, in mod obligatoriu:
a) numarul actului administrativ prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetarii prealabile;
b) descrierea faptei sesizate si persoanele implicate;
c) procedeele si modalitatile de verificare;
d) concluziile privind existenta sau inexistenta aspectelor sesizate si a vinovatiei politistului cercetat;
e) prevederile legale incalcate de politist si incadrarea juridica a faptelor retinute, cu indicarea probelor si a dovezilor pe care se intemeiaza;
f) motivele privind respingerea cererilor sau a probelor propuse in aparare de catre politistul cercetat;
g) cauzele si conditiile care au generat si favorizat comiterea abaterilor;
h) alte date si elemente apreciate ca necesare, dupa caz.
Art. 593
(1) Dupa efectuarea cercetarii prealabile, dosarul de cercetare prealabila se prezinta persoanei care a dispus-o, care poate lua una dintre urmatoarele masuri:
a) clasarea dosarului, in cazul inexistentei faptei, constatarii nevinovatiei politistului cercetat, prescrierii faptei sau in situatia incetarii raporturilor de serviciu ale politistului cercetat;
b) restituirea motivata a dosarului pentru completarea cercetarii prealabile;
c) aplicarea masurii prevazute la art. 581 sau, dupa caz, a unei sanctiuni disciplinare dintre cele prevazute la art. 58 alin. (1) lit. a) si b) ;
d) sesizarea si consultarea consiliului.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. c) si d) , pentru abaterile disciplinare savarsite pe timpul starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi, persoana care a dispus cercetarea prealabila poate aplica masura prevazuta la art. 581 sau, dupa caz, o sanctiune disciplinara dintre cele prevazute la art. 58 alin. (1) .
Art. 594
Rapoartele ofiterilor din Corpul de control al ministrului ori din structurile de control ale inspectoratelor generale/similare pentru structurile din subordine, intocmite in urma activitatilor de control, constituie rapoarte de cercetare prealabila, daca cerintele privind cercetarea prealabila prevazute de prezenta lege au fost indeplinite.
Art. 60
(1) Sanctiunile disciplinare se dispun in termen de cel mult 6 luni de la data la care persoana prevazuta la art. 59 alin. (2) a luat cunostinta despre comiterea faptei, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data savarsirii acesteia. Termenul de 6 luni este termen de prescriptie, iar termenul de 2 ani este termen de decadere.
(2) Termenele prevazute la alin. (1) se suspenda, de drept, pe perioada si in situatiile urmatoare:
a) de la data sesizarii, in conditiile legii, a organelor de urmarire penala si pana la data solutionarii definitive a cauzei, daca pentru fapta care constituie abatere disciplinara s-a dispus sesizarea organelor de urmarire penala;
b) de la data la care politistul se afla in concedii sau invoiri platite, in conditiile legii, este trimis in misiuni ori de la data suspendarii raporturilor de serviciu si pana la data reluarii activitatii sau, dupa caz, incheierii misiunii.
(3) In situatia in care cercetarea prealabila se efectueaza pentru abateri savarsite de mai multi politisti, iar pentru unul/unii dintre acestia a intervenit una dintre situatiile prevazute la alin. (2) , cauza se poate disjunge, urmand ca procedura disciplinara sa continue pentru ceilalti politisti.
(4) La stabilirea sanctiunii se tine seama de activitatea desfasurata anterior, de imprejurarile in care abaterea disciplinara a fost savarsita, de cauzele, gravitatea si consecintele acesteia, de gradul de vinovatie a politistului, precum si de preocuparea pentru inlaturarea urmarilor faptei comise.
(41) La stabilirea sanctiunii pentru abaterile disciplinare savarsite pe timpul starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi, persoana care a dispus cercetarea prealabila are in vedere gravitatea faptei care constituie abatere disciplinara si efectele produse de aceasta, prin raportare la imprejurarea in care aceasta a fost savarsita, in contextul mobilizarii, al starii de urgenta, al starii de asediu sau al starii de razboi.
(5) Sanctiunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevazute la art. 59 alin. (2) care a dispus efectuarea cercetarii prealabile sau controlul.
(6) Actul administrativ emis in conditiile alin. (5) trebuie sa cuprinda:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si incadrarea juridica a acesteia;
b) precizarea prevederilor legale incalcate de catre politist;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate;
d) sanctiunea disciplinara si temeiul legal in baza caruia aceasta se aplica si, dupa caz, motivul pentru care a fost aplicata o alta sanctiune disciplinara decat cea propusa de consiliu;
e) termenul in care sanctiunea disciplinara poate fi contestata si persoana competenta sa solutioneze contestatia, in conditiile art. 61, dupa caz;
f) instanta competenta la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sanctiunea disciplinara;
g) alte date si elemente apreciate ca necesare, dupa caz.
(7) Actul administrativ prin care se dispune sanctionarea politistului se emite in termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea cercetarii disciplinare.
(8) In cazul destituirii din politie, sanctiunea disciplinara intervine, de drept, de la data ramanerii definitive a actului administrativ de sanctionare, in conditiile art. 61, si se constata prin act administrativ emis de persoana care are competenta sa acorde grade profesionale, potrivit art. 15.
Art. 601
Pentru abaterile disciplinare savarsite pe timpul starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi, procedura disciplinara nu se suspenda, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii, au fost sesizate organele de urmarire penala.
Art. 61
(1) Politistul poate contesta sanctiunea disciplinara, in termen de 10 zile lucratoare de la data luarii la cunostinta, sefului unitatii ierarhic superioare.
(2) Seful unitatii ierarhic superioare prevazut la alin. (1) se pronunta prin decizie motivata, in termen de 20 de zile de la data inregistrarii contestatiei. Decizia motivata se comunica politistului sanctionat disciplinar, in termen de doua zile lucratoare de la data emiterii acesteia.
(3) Efectele sanctiunii disciplinare se suspenda pana la emiterea deciziei motivate de solutionare a contestatiei.
(4) In situatia in care politistul sanctionat disciplinar nu depune contestatie in termenul prevazut la alin. (1) , actul administrativ de sanctionare produce efecte de la data expirarii acestui termen.
(5) In cazul in care a fost depusa contestatie, seful care a aplicat sanctiunea disciplinara inainteaza cu celeritate sefului unitatii ierarhic superioare dosarul cauzei si un raport motivat cu privire la sanctiunea in cauza, precum si la motivele propunerii de respingere/admitere a contestatiei.
(6) Prin decizie motivata, seful unitatii ierarhic superioare poate dispune, dupa caz:
a) respingerea contestatiei ca tardiv introdusa sau ca neintemeiata si mentinerea sanctiunii aplicate;
b) admiterea contestatiei si aplicarea unei sanctiuni mai blande decat cea aplicata prin actul administrativ contestat sau aplicarea masurii prevazute la art. 581, in situatia in care apreciaza ca scopul raspunderii disciplinare poate fi atins astfel;
c) admiterea contestatiei si anularea actului administrativ de sanctionare.
(7) Decizia motivata trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b) precizarea prevederilor legale incalcate de politist;
c) analiza sustinerilor prezentate de politist in cuprinsul contestatiei;
d) temeiul de drept in baza caruia se aplica sanctiunea disciplinara;
e) motivul admiterii sau respingerii contestatiei politistului cu privire la sanctiunea aplicata.
(8) Politistul nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile legii, fara parcurgerea procedurii prealabile.
(9) In situatia in care sanctiunea a fost dispusa de ministrul afacerilor interne, masura se contesta in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 611
Actul administrativ prin care se aplica sanctiunea pentru abaterile disciplinare savarsite pe timpul starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi produce efecte de la data comunicarii acestuia si poate fi contestat direct la instanta de contencios administrativ potrivit legii.
Art. 62
(1) Consiliul se constituie si functioneaza la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne si al directiilor generale/directiilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor generale, al celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne si structurilor subordonate acestora.
(2) Consiliul este un organism colectiv de analiza juridica si profesionala a abaterilor comise de politisti si a modului in care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de catre persoanele prevazute la art. 59 alin. (2) .
(3) In situatia in care persoanele prevazute la art. 59 alin. (2) dispun sesizarea si consultarea consiliului, dosarul cercetarii prealabile se inainteaza acestuia, prin grija structurii de resurse umane a unitatii.
(4) Dezbaterile consiliului se consemneaza in procese-verbale de sedinta, iar concluziile si propunerile se consemneaza in incheiere.
(5) Incheierea consiliului trebuie sa cuprinda urmatoarele:
a) numarul si data de inregistrare a raportului de cercetare prealabila, cu rezolutia persoanei prevazute la art. 59 alin. (2) privind sesizarea si consultarea consiliului;
b) numarul actului administrativ prin care s-a constituit consiliul, unitatea in care functioneaza si componenta acestuia, precum si, dupa caz, modificarile survenite in componenta prin inlocuirea unor membri;
c) gradul profesional, numele, prenumele si functia politistului a carui fapta a fost cercetata si unitatea din care face parte;
d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate si a circumstantelor in care a fost savarsita;
e) date si informatii referitoare la procedura urmata;
f) evaluarea probelor administrate;
g) alte date si elemente apreciate ca necesare, dupa caz;
h) propunerea consiliului;
i) motivarea propunerii;
j) gradul profesional, numele, prenumele si semnatura presedintelui, ale celorlalti membri ai consiliului, precum si ale secretarului;
k) data intocmirii incheierii.
(6) Consiliul poate propune:
a) clasarea dosarului, in cazul constatarii inexistentei faptelor cercetate, nevinovatiei politistului cercetat, implinirii termenului de prescriptie a raspunderii, precum si in situatia incetarii raporturilor de serviciu ale politistului cercetat;
b) aplicarea masurii prevazute la art. 581;
c) aplicarea uneia dintre sanctiunile prevazute la art. 58 alin. (1) .
(7) Concluziile consiliului cu privire la existenta/inexistenta abaterii disciplinare si vinovatia/nevinovatia politistului cercetat sunt obligatorii pentru persoanele prevazute la art. 59 alin. (2) , iar propunerea cu privire la sanctiunea disciplinara sau cu privire la aplicarea masurii prevazute la art. 581 are caracter consultativ.
Art. 621
In cazul savarsirii unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii si credibilitatii institutiei, precum si profesiei de politist, cercetarea prealabila si consultarea consiliilor de disciplina se dispun si se efectueaza imediat dupa constatarea faptei.
Art. 622
In urma analizarii cauzei in consiliu, persoanele prevazute la art. 59 alin. (2) pot lua una dintre urmatoarele masuri:
b) restituirea motivata a dosarului aceluiasi consiliu pentru completarea cercetarii disciplinare;
c) aplicarea masurii prevazute la art. 581 sau, dupa caz, a unei sanctiuni dintre cele prevazute la art. 58 alin. (1) .
Art. 623
(1) La nivelul structurilor prevazute la art. 62 alin. (1) , cu exceptia directiilor generale/directiilor din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, se stabileste, prin act administrativ al sefului, un colectiv de politisti, desemnati cate maximum 5 din fiecare specialitate existenta in cadrul acestora, definitivati in profesie, apreciati pentru integritatea morala, competenta profesionala si credibilitate, denumit in continuare colectiv.
(2) Membrii colectivului se numesc pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului o singura data.
(3) Membrii colectivului participa la un program de pregatire privind procedura disciplinara, organizat prin grija structurilor de resurse umane.
Art. 624
(1) Pentru constituirea consiliului, la nivelul structurilor prevazute la art. 62 alin. (1) , prin act administrativ al persoanei prevazute la art. 59 alin. (2) sunt nominalizati 3 membri, dintre politistii care fac parte din colectiv, si un secretar, din cadrul structurii de resurse umane. Consiliul se numeste pentru fiecare caz in parte si are in componenta 3 membri titulari, dintre care unul este desemnat presedinte, si un secretar.
(2) In cazuri obiective se poate dispune inlocuirea unuia sau a unor membri ai consiliului cu alti membri din cadrul colectivului.
(3) La desemnarea membrilor consiliului se urmareste ca unul dintre acestia sa aiba specialitatea politistului cercetat si cel putin unul dintre membri sa fie licentiat in drept. Cele doua conditii pot fi indeplinite cumulativ de acelasi membru.
(4) Nu pot fi nominalizati membri ai consiliului politistii care au calitatea de consilier juridic, aflati in situatia de a aviza ulterior actul administrativ de sanctionare.
Art. 625
In cazul in care, pe parcursul cercetarii disciplinare, exista suspiciuni rezonabile cu privire la savarsirea unor infractiuni, politistul desemnat sa efectueze cercetarea prealabila sau, dupa caz, membrii consiliului intocmesc un proces-verbal despre imprejurarile constatate, in vederea sesizarii organelor de urmarire penala competente, in conditiile art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare. In acest caz, procedura disciplinara pentru aceste fapte se suspenda pana la solutionarea definitiva a cauzei penale.
Art. 626
(1) In perioada cercetarii disciplinare, politistul nu poate fi mutat, delegat, detasat, imputernicit pe o functie de conducere si nici nu poate fi trimis la misiuni internationale.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , politistul cercetat poate fi mutat in situatia in care, in urma reorganizarii unitatii, functia ocupata de acesta nu se mai regaseste in statul de organizare.
(3) Mutarea politistului in conditiile alin. (2) nu afecteaza procedura disciplinara declansata fata de acesta.
Art. 627
Politistul se afla sub efectul unei sanctiuni disciplinare, dupa cum urmeaza:
a) 6 luni de la aplicare, pentru sanctiunea disciplinara prevazuta la art. 58 alin. (1) lit. a) ;
b) un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate sanctiunile disciplinare prevazute la art. 58 alin. (1) lit. b) si c) , respectiv de la aplicarea sanctiunii prevazute la art. 58 alin. (1) lit. d) ;
c) 7 ani de la data aplicarii sanctiunii prevazute la art. 58 alin. (1) lit. e) .
Art. 628
Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense si raspunderea disciplinara, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Art. 63
(1) Politistul raspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unitatii, potrivit legislatiei aplicabile personalului civil din Ministerul de Interne.
(2) Politistul nu raspunde de pagubele cauzate patrimoniului unitatii daca acestea sunt consecinta unei actiuni desfasurate in limitele legii.
Art. 64
- Art. 64 din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-ian-2004 de Art. V, punctul 1. din Legea 281/2003.
Art. 65
- Art. 65 din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 21/2016.
CAPITOLUL V:Incetarea raporturilor de serviciu ale politistilor
Art. 66
(1) Stabilitatea politistului la locul de munca este garantata, in conditiile prezentei legi.
(2) Raportul de serviciu al politistului ia nastere o data cu acordarea primului grad profesional.
Art. 67
- Art. 67 din capitolul V a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 39. din Ordonanta urgenta 89/2003.
Art. 68
- Art. 68 din capitolul V a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 39. din Ordonanta urgenta 89/2003.
Art. 69
(1) Incetarea raporturilor de serviciu ale politistului se dispune in mod corespunzator de catre persoanele care, potrivit art. 15, au competenta de acordare a gradelor profesionale si are loc:
a) la implinirea varstei si a celorlalte conditii necesare pensionarii in sistemul public de pensii pentru institutiile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;
b) la pierderea capacitatii de munca, in conditiile legii, cu exceptia situatiei in care a intervenit mentinerea in activitate in conditiile art. 331;
c) la implinirea limitei de varsta in grad profesional;
d) la cerere;
e) la numirea intr-o alta functie publica;
f) prin demisie;
g) la destituirea din politie;
h) la acordarea calificativului nesatisfacator, de doua ori;
i) cand este condamnat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, cu exceptia cazurilor in care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru infractiuni savarsite din culpa, pe baza aprobarii persoanelor care au acordat gradele profesionale prevazute la art. 15;
j) pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Afacerilor Interne, pe parcursul perioadei de punere la dispozitie in conditiile art. 2721 alin. (1) atunci cand nu s-a putut realiza numirea intr-o functie;
k) cand nu promoveaza examenul de definitivare prevazut la art. 21 alin. (5) ;
l) cand s-a stabilit ca a fost incadrat in mod fraudulos in politie, chiar daca aceasta situatie a fost depistata ulterior;
m) - Art. 69, alin. (1) , litera M. din capitolul V a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 25. din Ordonanta urgenta 53/2018.
n) cand politistul nu a sustinut, din motive imputabile, evaluarea psihologica in termen de 3 luni de la data suspendarii raportului de serviciu in conditiile art. 2725 lit. h) .
(2) Pe timpul starii de urgenta, de asediu, de mobilizare si pe timp de razboi, raporturile de serviciu ale politistului nu pot inceta in conditiile alin. (1) lit. a) , c) , d) , f) si j) .
Art. 691
(1) Limitele de varsta in gradul profesional pana la care politistii pot fi mentinuti in serviciu sunt varstele standard de pensionare pentru limita de varsta prevazute de legislatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pensii pentru institutiile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.
(2) Chestorii de politie, chestorii principali de politie, chestorii sefi de politie si chestorii generali de politie sunt mentinuti in serviciu dupa implinirea varstei standard de pensionare pana la varsta de 60 de ani sau inceteaza raporturile de serviciu, la cerere, in conditiile prevederilor legale in vigoare.
(3) Dupa implinirea varstei de 60 de ani, politistii prevazuti la alin. (2) pot fi mentinuti in serviciu pana la implinirea varstei de 62 de ani, la cerere, daca starea de sanatate le permite rezolvarea in foarte bune conditii a atributiilor ce le revin, cu aprobarea anuala a ministrului administratiei si internelor.
(4) In raport cu nevoile de incadrare, politistii, altii decat cei prevazuti la alin. (2) , pot fi mentinuti in serviciu dupa implinirea varstei standard de pensionare pana la varsta de 60 de ani, dupa cum urmeaza:
a) cu aprobarea anuala a ministrului administratiei si internelor, pentru ofiterii de politie;
b) cu aprobarea anuala a inspectorilor generali/similari, pentru agentii de politie.
Art. 692
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 691, ofiterii de politie si agentii de politie, personal de specialitate medico-sanitar, indiferent de gradul profesional detinut, pot fi mentinuti in serviciu, la cerere, cu aprobare anuala, dupa implinirea varstei standard de pensionare, daca starea de sanatate le permite rezolvarea in bune conditii a atributiilor ce le revin, pana la implinirea varstei de pensioare pentru personalul de specialitate medico-sanitar civil.
(2) Competentele privind aprobarea mentinerii in serviciu prevazute la art. 691 alin. (4) se aplica in mod corespunzator si situatiilor prevazute la alin. (1) .
Art. 70
(1) Candidatul admis in institutiile de formare profesionala initiala ale Ministerului Afacerilor Interne sau care formeaza personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne este obligat sa incheie un angajament ca va lucra in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioada de 10 ani de la data nasterii raportului de serviciu.
(2) La incetarea calitatii de elev, ca urmare a admiterii intr-o alta institutie de formare profesionala initiala a Ministerului Afacerilor Interne sau care formeaza personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, se completeaza un nou angajament, incheiat in conditiile alin. (1) , care cumuleaza si perioada anterioara ramasa de executat, stabilita proportional cu perioada de scolarizare.
(3) La admiterea agentului de politie la un program de studii de licenta, cu frecventa, in cadrul unei institutii de invatamant superior a Ministerului Afacerilor Interne sau care formeaza personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, se completeaza un nou angajament, incheiat in conditiile alin. (1) , care cumuleaza si perioada anterioara ramasa de executat.
(4) Politistul care urmeaza un program de formare profesionala continua sau un curs de initiere in cariera este obligat sa incheie un angajament ca va lucra in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioada stabilita prin ordin al ministrului afacerilor interne, proportional cu durata cursului sau programului urmat.
(5) Elevul, studentul sau politistul care refuza incheierea unui nou angajament in conditiile alin. (2) si (3) sau care nu respecta conditiile angajamentelor incheiate este obligat sa restituie, proportional cu perioada ramasa de executat, cheltuielile efectuate in total pe timpul scolarizarii/desfasurarii programelor/cursurilor, inclusiv cele aferente drepturilor salariale acordate pe perioada cursurilor cu scoatere de la locul de munca, dupa caz, potrivit reglementarilor in vigoare.
(6) Prevederile alin. (3) si (5) se aplica in mod corespunzator si agentului de politie admis la programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiterilor de politie organizat in cadrul Academiei de Politie A«Alexandru Ioan CuzaA» a Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 701
Studentii Academiei de Politie A«Alexandru Ioan CuzaA» a Ministerului Afacerilor Interne aflati in situatia prevazuta la art. 21 alin. (12) sunt exonerati de obligatia restituirii cheltuielilor efectuate pe timpul desfasurarii programelor de studii, asumata prin angajamentele incheiate in conditiile art. 70 alin. (1) .
CAPITOLUL VI:Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 71
(1) Politistii care la data incetarii raporturilor de serviciu nu indeplinesc conditiile de varsta si vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu beneficiaza de programe de reconversie profesionala astfel:
a) in urmatoarele 6 luni dupa adoptarea masurilor prevazute la art. 69 alin. (1) lit. j) ;
b) dupa aparitia situatiei prevazute la art. 69 lit. b) .
(2) Reconversia profesionala a politistilor aflati in situatiile mentionate la alin. (1) se asigura prin grija Ministerului de Interne, in colaborare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, pe baza protocoalelor incheiate in acest sens.
(3) Modul de organizare si desfasurare a programelor de reconversie profesionala se stabileste prin ordin al ministrului de interne.
(4) In vederea reconversiei profesionale politistii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfectionare sau, dupa caz, alte forme de pregatire profesionala, organizate de Ministerul de Interne, si, cu suportarea cheltuielilor de catre acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum si de catre institutii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, in acest scop.
(5) Contravaloarea cursurilor organizate in afara Ministerului de Interne in conditiile alin. (4) se suporta din bugetul acestuia, in limita a 3 salarii brute obtinute de politist la data incetarii raporturilor de serviciu.
Art. 72
(1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi politistilor aflati in functie nu le sunt aplicabile dispozitiile acesteia privind conditiile de studii si stagiu in grad, cu exceptia cazurilor in care acestia fac obiectul unei avansari sau promovari.
(2) La aceeasi data politistilor absolventi cu diploma ai Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului de Interne sau ai altor institutii de invatamant superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale in conditiile stabilite prin prezenta lege.
(3) Politistii vor depune juramantul de credinta. Refuzul depunerii juramantului de credinta atrage destituirea din politie, acesta fiind consemnat prin incheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevazute la art. 23 alin. (1) .
Art. 73
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi gradele militare ale politistilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregatirii si studiilor fiecaruia, cu mentinerea drepturilor castigate anterior, dupa cum urmeaza:
A.Ofiterii de politie:
a) sublocotenent - subinspector de politie;
b) locotenent - inspector de politie;
c) capitan - inspector principal de politie;
d) maior - subcomisar de politie;
e) locotenent-colonel - comisar de politie;
f) colonel - comisar-sef de politie;
g) general de brigada - chestor de politie;
h) general-maior - chestor principal de politie;
i) general-locotenent - chestor-sef de politie;
j) general - chestor general de politie.
B.Agentii de politie:
a) maistru militar clasa a IV-a si sergent-major - agent de politie;
b) maistru militar clasa a III-a si plutonier - agent principal de politie;
c) maistru militar clasa a II-a si plutonier-major - agent-sef adjunct de politie;
d) maistru militar clasa I si plutonier adjutant - agent-sef de politie;
e) maistru militar principal si plutonier adjutant-sef - agent-sef principal de politie.
(2) Echivalarea gradelor privind agentii si ofiterii de politie este valabila si in cazul incetarii raporturilor de serviciu ale politistilor, precum si in cazul mutarii cadrelor militare sau a politistilor intre unitatile de politie si celelalte unitati ale Ministerului Administratiei si Internelor ori in cazul transferului la/de la alte institutii din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, dupa caz.
(3) Comisarilor-sefi de politie care au o vechime in gradul profesional sau in gradul de colonel de minimum 5 ani si au fost incadrati in aceasta perioada cel putin 3 ani in functii prevazute in statele de organizare cu grad profesional de chestor de politie sau general de brigada ori superioare si au fost apreciati in ultimii 3 ani cu calificativul de cel putin A«foarte bunA», la incetarea raporturilor de serviciu li se poate acorda gradul profesional de chestor de politie, in conditiile prezentei legi.
(4) Politistii ofiteri care nu au absolvit studii superioare de scurta sau de lunga durata cu diploma vor fi incadrati in functii potrivit gradelor profesionale echivalente.
(5) Ofiterilor de politie stabiliti la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional urmator numai dupa absolvirea studiilor superioare corespunzatoare categoriei din care fac parte.
(6) Agentii de politie care nu au absolvit studii liceale si postliceale cu diploma vor fi incadrati in functii potrivit gradelor profesionale echivalente.
(7) - Art. 73, alin. (7) din capitolul VI a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 21/2016.
(8) - Art. 73, alin. (8) din capitolul VI a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 27. din Ordonanta urgenta 53/2018.
(9) Stagiul in gradul militar avut la data echivalarii va fi luat in calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) si cu respectarea conditiilor prevazute la art. 16 alin. (1) lit. b) .
(10) Acordarea gradelor profesionale pentru politisti se face, de regula, o data pe an, cu prilejul "Zilei Politiei Romane".
(11) Acordarea gradelor profesionale la incadrarea directa a politistilor se face potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
(12) Acordarea gradelor profesionale politistilor prevazuti la art. 9 alin. (2) si la art. 54 alin. (2) se poate face in tot cursul anului.
Art. 74
(1) Evidenta politistilor pe timpul si dupa incetarea raporturilor de serviciu, precum si modalitatile de pastrare a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
(2) La incetarea raporturilor de serviciu politistul este obligat ca in termen de 15 zile sa se prezinte la centrul militar pe raza caruia domiciliaza, pentru a fi luat in evidenta ca rezervist cu specialitatea "politie" si gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectiva in grupa de evidenta a Ministerului de Interne.
(3) Politistii luati in evidenta ca rezervisti pot fi concentrati sau mobilizati pentru completarea efectivelor unitatilor Ministerului de Interne, in conditiile prevazute de lege.
Art. 741
Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc aspecte procedurale cu privire la:
a) organizarea si desfasurarea cursurilor de formare profesionala a politistului, precum si a concursurilor si examenelor prevazute de prezenta lege;
b) nasterea, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu.
Art. 75
Descrierea uniformei de politist si a insemnelor distinctive se stabileste prin hotarare a Guvernului.
Art. 76
(1) Prevederile prezentei legi se aplica, in mod corespunzator, si personalului Politiei de Frontiera Romane, Inspectoratului General pentru Imigrari, Directiei Generale Anticoruptie, Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale, institutiilor prefectului, Directiei Generale de Pasapoarte, Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, Directiei Regim Permise de Conducere si inmatriculare a Vehiculelor, Agentiei Nationale Antidrog, Agentiei Nationale impotriva Traficului de Persoane, Academiei de Politie A«Alexandru Ioan CuzaA», Institutului de Studii pentru Ordine Publica, Centrului National SIS, Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, Clubului Sportiv A«DinamoA» Bucuresti, Centrului de Psihosociologie al Ministerului Afacerilor Interne, unitatilor din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne si al structurilor subordonate acestora, incadrat pe posturi prevazute in statele de organizare a fi incadrate cu politisti.
(2) Competentele stabilite inspectorului general al Politiei Romane prin prezenta lege se exercita pentru personalul din structurile prevazute la alin. (1) de catre conducatorii acestora.
Art. 77
Plata drepturilor banesti cuvenite politistilor, prevazute in prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.
Art. 78
- Art. 78 din capitolul VI a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 28. din Ordonanta urgenta 21/2016.
Art. 79
In unitatile administrativ-teritoriale in care persoanele apartinand unor minoritati nationale detin o pondere de peste 20% vor fi angajati si politisti care cunosc si limba respectiva.
Art. 80
In conditiile legii, prin hotarare a Guvernului, se poate infiinta Casa de credit pentru politisti.
Art. 81
(1) Hotararile Guvernului si ordinele ministrului de interne date in aplicarea prezentei legi se vor emite in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acesteia.
(2) Pana la adoptarea hotararilor Guvernului prevazute la alin. (1) politistii beneficiaza de drepturile corespunzatoare prevazute in actele normative in vigoare pentru cadrele militare.
Art. 82
(1) Prezenta lege va intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La aceeasi data orice alte dispozitii contrare se abroga.
OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...
Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...
Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006 Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...
Telemunca, noul regim de munca in era digitala Sursa: MCP avocati
Suspendarea contractului de munca pe durata suspendarii permisului auto al salariatului Sursa: MCP avocati
Contractul de munca pe perioada determinata. Mod de flexibilizare a relatiilor de munca Sursa: MCP avocati
Acordarea despagubirilor pe durata suspendarii contractului individual de munca Sursa: MCP avocati
Poate un cetatean Non-UE, care lucreaza in Romania, sa fie detasat intr-un alt stat UE? Sursa: EuroAvocatura.ro
Somatia europeana de plata. Modalitate de recuperare a creantelor transfrontaliere Sursa: av. Andreea Deaconu
Portal.Just.ro - Dreptul justitiabilului de a ii fi sterse datele cu caracter personal Sursa: MCP avocati
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti