TITLUL I: Dispozitii generale Art. 1 (1) Totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a iazurilor, a albiilor paraielor, a altor terenuri cu destinatie forestiera, inclusiv cele neproductive, cuprinse in amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificarile de suprafata, conform operatiunilor de intrari-iesiri efectuate in conditiile legii, constituie, indiferent de forma de proprietate, fondul forestier national. (2) Potrivit alin. (1) , fondul forestier national include: a) padurile; b) terenurile in curs de regenerare si plantatiile infiintate in scopuri forestiere; c) terenurile destinate impaduririi: terenuri degradate si terenuri neimpadurite, stabilite in conditiile legii a fi impadurite; d) terenurile care servesc nevoilor de cultura: pepiniere, solarii, plantaje si culturi de plante-mama; e) terenurile care servesc nevoilor de productie silvica: culturile de rachita, pomi de Craciun, arbori si arbusti ornamentali si fructiferi; f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica: terenuri destinate asigurarii hranei vanatului si producerii de furaje, terenuri date in folosinta temporara personalului silvic; g) terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, pastravarii, crescatorii de animale de interes vanatoresc, drumuri si cai ferate forestiere de transport, spatii industriale, alte dotari tehnice specifice sectorului forestier, terenurile ocupate temporar si cele afectate de sarcini si/sau litigii, precum si terenurile forestiere din cadrul culoarului de frontiera si fasiei de protectie a frontierei de stat si cele destinate realizarii unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat; h) iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in amenajamentele silvice. (3) Toate terenurile incluse in fondul forestier national sunt terenuri cu destinatie forestiera. Art. 2 (1) Sunt considerate paduri, in sensul prezentului cod, si sunt incluse in fondul forestier national terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie sa atinga o inaltime minima de 5 m la maturitate in conditii normale de vegetatie. (2) Termenul padure include: a) terenurile cu folosinta padure cuprinse in amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificarile de suprafata, conform operatiunilor de intrari-iesiri efectuate in conditiile legii; b) perdelele forestiere de protectie; c) terenurile pe care sunt instalate jnepenisurile; d) terenurile acoperite cu pasuni impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4, calculata numai pentru suprafata ocupata efectiv de vegetatia forestiera; e) plantatiile cu specii forestiere din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare realizate pe terenurile proprietate publica a statului, care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) . Art. 3 (1) Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bun de interes national. (2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier national se exercita in conformitate cu dispozitiile prezentului cod. (3) Dovada detinerii in administrare a terenurilor forestiere proprietate publica de catre administrator se face potrivit legii si pe baza amenajamentelor silvice, in conditiile regimului silvic. Art. 4 In sensul prezentului cod, definitiile termenilor utilizati sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul cod. Art. 5 Principiile care stau la baza gestionarii durabile a padurilor sunt urmatoarele: a) promovarea practicilor care asigura gestionarea durabila a padurilor; b) asigurarea integritatii fondului forestier si a permanentei padurii; c) majorarea suprafetei terenurilor ocupate cu paduri; d) politici forestiere stabile pe termen lung; e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridica, institutionala si operationala in gestionarea padurilor; f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii; g) cresterea rolului silviculturii in dezvoltarea rurala; h) promovarea tipului natural fundamental de padure si asigurarea diversitatii biologice a padurii; i) armonizarea relatiilor dintre silvicultura si alte domenii de activitate; j) sprijinirea proprietarilor de paduri si stimularea asocierii acestora; k) prevenirea degradarii ireversibile a padurilor, ca urmare a actiunilor umane si a factorilor de mediu destabilizatori; l) gestionarea padurilor pe principiul teritorialitatii; m) atenuarea consecintelor produse de schimbarile climatice asupra padurilor, precum si adaptarea padurilor la schimbarile climatice. Art. 6 (1) Fondul forestier national este supus regimului silvic. (2) Vegetatia forestiera de pe terenurile din afara fondului forestier national este supusa normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase si reglementarilor privind circulatia materialului lemnos. (3) Recoltarea si valorificarea lemnului din vegetatia forestiera de pe terenurile din afara fondului forestier national sunt la latitudinea proprietarilor, cu respectarea prevederilor alin. (2) . (4) Persoanele juridice si institutiile publice care beneficiaza, sub raport economic, ecologic sau social, de efectele functiei de protectie a padurilor invecinate, altele decat cele aflate in proprietate, platesc contravaloarea acestor functii potrivit prevederilor reglementate prin lege speciala. Art. 7 (1) Dupa forma de proprietate, fondul forestier national poate fi: a) fond forestier proprietate publica a statului; b) fond forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale; c) fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice; d) fond forestier proprietate privata a unitatilor administrativ-teritoriale. (2) Fondul forestier proprietate privata a unitatilor administrativ-teritoriale cuprinde pasunile impadurite, incluse in domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale, care, prin efectul prezentului cod, se includ in fondul forestier national. (3) Este interzisa trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul privat al acestora prin hotarare a consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. (4) Este interzisa includerea padurilor in intravilan. Art. 8 Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura reprezinta autoritatea de stat in domeniul silviculturii. Art. 9 (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura infiinteaza structuri teritoriale de specialitate. (2) Denumirea si regulamentul de organizare si functionare a structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea acesteia. (3) Numarul personalului tehnic de specialitate din structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se dimensioneaza in raport cu suprafata fondului forestier si cu numarul de proprietari. (4) Pentru o suprafata de cel mult 12.000 ha fond forestier, in cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura trebuie incadrat un inginer silvic. (5) Structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se infiinteaza pentru suprafata minima de fond forestier, dupa cum urmeaza: a) 60.000 ha in zona de campie; b) 120.000 ha in zona de deal; c) 180.000 ha in zona de munte. TITLUL II: Administrarea fondului forestier national Art. 10 (1) Este obligatorie administrarea sau, dupa caz, asigurarea serviciilor silvice pentru intregul fond forestier national, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice. Pentru fondul forestier proprietate publica a statului detinut de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea"*) , administrarea se realizeaza de catre structurile din cadrul acestuia. ____ *) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 318/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea", ca institut national de cercetare-dezvoltare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015. (2) Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se asigura prin ocoale silvice autorizate, denumite in continuare ocoale silvice, care sunt de doua tipuri: a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si din structura Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", care administreaza fond forestier proprietate publica a statului si care sunt infiintate de acestea; Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea", poate asigura administrarea prin bazele experimentale, care se asimileaza ocoalelor silvice de stat, dar numai pentru fondul forestier proprietate publica a statului pentru care are calitatea de administrator, potrivit legii; b) ocoale silvice de regim, care sunt infiintate, in conditiile legii, de unitatile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au in proprietate fond forestier ori de asociatii constituite de catre acestea. (3) Ocoalele silvice prevazute la alin. (2) sunt de interes public si pot administra sau asigura servicii silvice, dupa caz, si pentru alte proprietati forestiere, pe baza de contracte, care constituie titlu executoriu cu privire la sumele datorate de catre proprietar pentru administrarea sau asigurarea serviciilor silvice, dupa caz, cu exceptia ocolului silvic propriu al Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", care poate asigura administrarea sau serviciile silvice numai pentru fondul forestier pe care il are in administrare proprie. (4) In formele asociative de proprietate la care statul detine in indiviziune terenuri cu vegetatie forestiera, statul este reprezentat in drepturile sale de catre Ministerul Finantelor Publice. Art. 11 (1) Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, regie autonoma de interes national, aflata sub autoritatea statului, prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea" si de Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", prin ocolul silvic propriu constituit in conditiile legii. (2) Regulamentul de organizare si functionare a Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva se aproba prin hotarare a Guvernului**) , la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. ____ **) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si aprobarea regulamentului de organizare si functionare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 16 martie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare. (3) Fondul forestier proprietate publica a statului nu poate fi concesionat, cu urmatoarele exceptii: a) terenurile aferente activelor care se vand, in conditiile legii, de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, pe durata existentei constructiilor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data incheierii contractului de concesiune; b) terenurile aferente obiectivelor construite inainte de anul 1990, altele decat cele prevazute in Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, aflate in functiune la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pe durata de functionare a obiectivelor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data incheierii contractului de concesiune, cu conditia mentinerii obiectivului. (4) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate sa desfasoare, in fondul forestier proprietate publica a statului pe care il administreaza, activitati nespecifice administrarii acestuia, numai in conditiile legii. (5) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri forestiere proprietate publica a statului pe care le administreaza si pentru infiintarea de crescatorii de vanat si complexuri de vanatoare, in conditiile legii. (6) Terenurile achizitionate de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva din fonduri publice si din fondul de conservare si regenerare devin fond forestier proprietate publica a statului si se intabuleaza ca atare. (7) Veniturile Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva se constituie din: a) valorificarea produselor fondului forestier si din alte activitati economice specifice; b) administrarea fondului forestier al altor proprietari decat statul sau prestarea de servicii pentru fondul forestier al altor proprietari, inchirierea de bunuri, in conditiile legii; c) despagubiri, potrivit legii; d) donatii, potrivit legii; e) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin mentinerea functiilor de protectie a padurilor, care se suporta de catre beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, metodologia de cuantificare a functiilor de protectie a padurilor si procedura de decontare a acestora se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; f) compensatii acordate de la bugetul de stat; g) 20% din chiriile pentru ocuparile temporare de terenuri din fondul forestier proprietate publica a statului; h) alte surse, potrivit legii. (8) Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza si de institute publice de cercetare sau de institutii de invatamant de stat cu profil silvic. (9) In litigiile referitoare la dreptul de administrare a fondului forestier proprietate publica, titularul acestui drept va sta in instanta in nume propriu. (10) In litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra fondului forestier proprietate publica a statului, titularul dreptului de administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedura civila. Titularul dreptului de administrare raspunde, in conditiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neindeplinirii acestor obligatii. Art. 12 (1) Fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza prin ocoale silvice de regim, care functioneaza ca regii autonome de interes local, sau pe baza de contracte cu ocoale silvice de stat, asa cum este reglementat la art. 10 alin. (2) si (3) . (2) Ocoalele silvice de regim care nu functioneaza ca regii autonome de interes local pot asigura servicii silvice pentru fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale. Art. 13 (1) Pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, administrarea si/sau serviciile silvice se realizeaza prin ocoale silvice de regim, care functioneaza similar asociatiilor si fundatiilor sau ca societati reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ori pe baza de contract cu alte ocoale silvice. (2) Ocoalele silvice de regim prevazute la alin. (1) se pot constitui atat de proprietari, cat si de asociatii ale acestora si pot functiona in subordinea unor structuri silvice de rang superior. (3) Structurile silvice de rang superior dobandesc personalitate juridica din momentul inscrierii acestora in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice. Art. 14 (1) Ocoalele silvice de regim prevazute la art. 12 si 13 au personalitate juridica, intocmesc balanta, bilant contabil propriu, au buget anual de venituri si cheltuieli distinct, de care dispun. (2) Bugetul anual de venituri si cheltuieli se aproba de proprietarul unic, de consiliul local sau de adunarea generala, dupa caz, la propunerea ocolului silvic. (3) Ocolului silvic care nu indeplineste conditia prevazuta la alin. (2) , pana la data de 31 martie a anului in curs, dupa notificarea prealabila facuta de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, i se suspenda dreptul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat cu amprenta rotunda, pana la indeplinirea conditiei. (4) Conducerea si reprezentarea legala a ocolului silvic de regim sunt asigurate de seful de ocol silvic, numit de proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administratie ori de adunarea generala, dupa caz, cu avizul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurata de catre seful de ocol, care este numit in functie prin concurs, de catre conducerea unitatii Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva. (5) Sefii ocoalelor silvice prevazute la art. 10 alin. (2) si conducatorii structurilor silvice de rang superior sunt angajati cu contract de munca pe durata nedeterminata si trebuie sa aiba vechimea de minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri cu studii superioare silvice in domeniul silviculturii, conform reglementarilor in vigoare. (6) Ocolului silvic al carui sef nu este numit in conditiile alin. (4) si (5) i se retrage, dupa o perioada de 45 de zile de la data neindeplinirii conditiilor, autorizatia de functionare emisa de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. Art. 15 (1) Ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2) se autorizeaza prin inscriere in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (2) Ocoalele silvice private sunt de utilitate publica si dobandesc personalitate juridica din momentul inscrierii acestora in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice. (3) Pentru dobandirea personalitatii juridice, ocoalele silvice prevazute la alin. (2) incheie in prealabil actul constitutiv si statutul in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute. (4) Continutul Registrului national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, modelul documentelor de constituire, organizare si functionare, procedura de constituire si autorizare pentru toate ocoalele silvice si atributiile acestora se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (5) Veniturile ocoalelor silvice prevazute la alin. (2) se pot constitui din: a) valorificarea produselor fondului forestier; b) prestari de servicii si inchirieri de bunuri, in conditiile legii; c) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin mentinerea functiilor de protectie a padurilor, care se suporta de catre beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica; d) cotizatia anuala a proprietarilor care le-au constituit; e) tarifele percepute pentru serviciile prestate; f) donatii, potrivit legii; g) compensatii acordate de la bugetul de stat sau local; h) alte surse, in conditiile legii; i) valorificarea creditelor de carbon. Art. 16 (1) Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se asigura cu respectarea principiului teritorialitatii. (2) Ocolul silvic se constituie, functioneaza si asigura administrarea si/sau serviciile silvice pentru suprafete de fond forestier aflate in limitele teritoriale ale judetului in care acestea au sediul social si in judetele limitrofe acestuia, cu respectarea principiului teritorialitatii. (3) Face exceptie de la prevederile alin. (2) proprietarul unic care are in proprietate fond forestier si in alte judete decat judetul in care ocolul silvic isi are sediul social si in judetele limitrofe acestuia, care poate constitui un ocol silvic de regim, cu respectarea prevederilor prezentei legi. (4) Ocolul silvic care administreaza si/sau asigura serviciile silvice in proximitatea unei suprafete de fond forestier proprietate publica sau privata a unei unitati administrativ-teritoriale sau proprietate privata a persoanelor fizice si juridice este obligat sa asigure, pe baza de contract, administrarea/serviciile silvice, la solicitarea scrisa a proprietarului. (5) In situatia fondului forestier pentru care nu exista administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, la preluarea acestora pentru administrare, respectiv pentru asigurarea serviciilor silvice, se realizeaza control de fond de catre ocolul silvic care urmeaza sa incheie contract de administrare sau servicii silvice, dupa caz. Art. 17 (1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toti proprietarii sau detinatorii de fond forestier. (2) Proprietarii fondului forestier au urmatoarele obligatii in aplicarea regimului silvic: a) sa asigure elaborarea si sa respecte prevederile amenajamentelor silvice si sa asigure administrarea/serviciile silvice pentru fondul forestier aflat in proprietate, in conditiile legii; b) sa asigure paza si integritatea fondului forestier; c) sa realizeze lucrarile de regenerare a padurii; d) sa realizeze lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor; e) sa execute lucrarile necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor padurilor; f) sa asigure respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor; g) sa exploateze masa lemnoasa numai dupa punerea in valoare, autorizarea parchetelor si eliberarea documentelor specifice de catre personalul abilitat; h) sa asigure intretinerea si repararea drumurilor forestiere pe care le au in administrare sau in proprietate; i) sa aiba delimitat fondul forestier aflat in proprietate, in conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele cadastrale, dupa caz, prin semne de hotar, si sa le mentina in stare corespunzatoare; j) sa notifice structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 60 de zile, cu privire la transmiterea proprietatii asupra terenurilor forestiere. (3) In cazul administrarii fondului forestier prin ocoale silvice autorizate, obligatiile prevazute la alin. (2) apartin acestora, cu exceptia celei prevazute la alin. (2) lit. i) . Art. 18 Proprietarii vegetatiei forestiere de pe terenuri din afara fondului forestier au urmatoarele obligatii: a) sa respecte normele tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase si reglementarile privind circulatia materialelor lemnoase; b) sa asigure ingrijirea si protectia vegetatiei forestiere, precum si combaterea daunatorilor acesteia. TITLUL III: Gestionarea durabila a padurilor CAPITOLUL I: Amenajarea padurilor Art. 19 (1) Modul de gestionare a fondului forestier national se reglementeaza prin amenajamentele silvice, care constituie baza cadastrului de specialitate si a titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate publica a statului. (2) Telurile de gospodarire a padurii se stabilesc prin amenajamente silvice, in concordanta cu obiectivele ecologice si social-economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra padurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentului cod. Art. 20 (1) Amenajamentul silvic se elaboreaza pe unitati de productie si/sau de protectie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare. Reglementarea procesului de productie pentru padurile de pe proprietatile cu suprafete mai mici de 100 ha, incluse in unitati de productie/protectie constituite in teritoriul aceleiasi comune, respectiv aceluiasi oras sau municipiu, se face la nivel de arboret, cu conditia asigurarii continuitatii la acest nivel, aplicand tratamente adecvate. (2) Intocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha. (3) Proprietarul care are incheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioada de minimum 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietati cu suprafata de maximum 10 ha poate recolta un volum de maximum 3 mc/an/ha de pe aceasta proprietate forestiera, in functie de caracteristicile structurale ale arboretului. (4) Normele tehnice prevazute la alin. (1) se elaboreaza si se aproba de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, in colaborare cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", cu alte institutii de specialitate si organizatii neguvernamentale, cu respectarea urmatoarelor principii: a) principiul continuitatii si al permanentei padurilor; b) principiul eficacitatii functionale; c) principiul conservarii si ameliorarii biodiversitatii; d) principiul economic. (5) Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu exceptia amenajamentelor intocmite pentru padurile de plop, salcie si alte specii repede crescatoare, la care perioada de valabilitate este de 5 sau de 10 ani. (6) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisa elaborarea altui amenajament silvic pentru padurea respectiva sau pentru o parte din aceasta, cu exceptia cazurilor prevazute in normele tehnice. (7) In situatia in care amenajamentul silvic include mai multe proprietati, la solicitarea proprietarilor, societatea specializata autorizata pentru lucrari de amenajare a padurilor elibereaza un extras de amenajament, cu informatiile corespunzatoare fiecarei proprietati. (8) Semnele de hotar se stabilesc prin normele tehnice pentru amenajarea padurilor si reprezinta baza de referinta a cadastrului forestier. (9) Granituirea padurii respecta principiile stabilite de Codul civil si nu se aplica in interiorul acesteia. (10) Exploatarea masei lemnoase in baza unui amenajament silvic se face pe baza autorizatiilor de exploatare, eliberate de seful ocolului silvic, care cuprind obligatii referitoare la conditiile din punctul de vedere al protectiei mediului pentru desfasurarea activitatii si masurile pentru monitorizarea acesteia. Art. 21 (1) Elaborarea amenajamentelor silvice se face in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. (2) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea si controlul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (3) Amenajamentele silvice se elaboreaza prin unitati specializate atestate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, iar contravaloarea lor se suporta de: a) administratorul fondului forestier proprietate publica a statului; b) proprietar, pentru suprafete de fond forestier mai mari de 10 ha sau administrator in cazul in care proprietarul are infiintat ocol silvic de regim si care administreaza fondul forestier al acestuia. (4) Cheltuielile privind elaborarea amenajamentelor silvice se suporta din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, pentru suprafata de maximum 10 ha/proprietate, indiferent daca aceasta este sau nu cuprinsa intr-o asociatie, cel putin autentificata notarial. (5) Metodologia de decontare a cheltuielilor prevazute la alin. (4) se stabileste prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al conducatorului autoritatii publice centrale pentru finante publice. (6) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate publica a statului se elaboreaza de institute de specialitate atestate si se suporta de administratorul fondului forestier proprietate publica a statului. Art. 22 (1) Amenajamentele silvice si modificarile acestora sunt aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (2) Anual, in perioada 1-31 ianuarie, ocoalele silvice sunt obligate sa transmita structurilor silvice teritoriale din subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura situatia comparativa dintre prevederile amenajamentului silvic si lucrarile silviculturale efectiv realizate in anul anterior, la nivel de unitate de productie. (3) Modelul-cadru de raportare pentru situatia comparativa prevazuta la alin. (2) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 23 (1) Padurile, astfel cum sunt definite de prezentul cod care, anterior intrarii in vigoare a acestuia, au facut parte din categoria vegetatie forestiera de pe terenuri din afara fondului forestier national, devin fond forestier national si se integreaza in unitati de productie si/sau de protectie existente ori se constituie in unitati de productie si/sau de protectie noi, daca sunt indeplinite conditiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea padurilor. (2) Obligatia identificarii padurilor prevazute la alin. (1) , pana la momentul amenajarii lor in conformitate cu prevederile prezentului cod, revine structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod. Art. 24 (1) In cazul vegetatiei forestiere de pe terenuri din afara fondului forestier, asa cum este definita in prezentul cod, si a oricaror altor terenuri, proprietarul poate opta pentru includerea lor in fondul forestier national, situatie in care se intocmeste amenajament silvic sau se includ intr-un amenajament silvic existent. (2) Schimbarea destinatiei terenurilor prevazute la alin. (1) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si este scutita de taxe si impozite. Art. 25 (1) In raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se incadreaza in doua grupe functionale: a) grupa I, care cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreere, paduri de ocrotire a genofondului si a ecofondului, precum si padurile din ariile naturale protejate de interes national; b) grupa a II-a, care cuprinde paduri cu functii de productie si de protectie, in care se urmaresc realizarea masei lemnoase de calitate superioara si a altor produse ale padurii, precum si, concomitent, protectia calitatii factorilor de mediu. (2) Modul de gestionare a padurilor din fiecare grupa se diferentiaza in raport cu intensitatea si natura functiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice. (3) In vederea cuantificarii volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii masurilor de protectie, pentru padurile incadrate in grupa I functionala, pentru care nu se reglementeaza procesul de productie lemnoasa, amenajamentul silvic va prevedea distinct si reglementarea procesului de productie pentru acestea, considerandu-le incadrate in grupa a II-a functionala. CAPITOLUL II: Conservarea biodiversitatii Art. 26 (1) Pentru conservarea si ameliorarea biodiversitatii se vor lua in considerare cele 4 forme ale acesteia: genetica, a speciilor, ecosistemica, peisagistica. (2) Constituirea de arii naturale protejate in fondul forestier se realizeaza potrivit legislatiei specifice in vigoare, cu avizul prealabil al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (3) Padurile virgine si cvasivirgine vor fi strict protejate si se vor include in "Catalogul National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine", constituit ca instrument de evidenta si gestiune prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Pentru recunoasterea valorii exceptionale si asigurarea protectiei pe termen lung, padurile virgine si cvasivirgine se vor include, dupa caz, in Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervatii stiintifice si/sau integrarea acestora in zonele de protectie stricta a parcurilor nationale sau naturale. (4) Conservarea si ameliorarea biodiversitatii se realizeaza prin: a) conservarea peisajului forestier mozaicat prin mentinerea luminisurilor, poienilor, terenurilor pentru hrana si linistea faunei salbatice si a habitatelor marginale; b) crearea de arborete cu structuri diversificate, avand compozitii conforme tipului natural fundamental de padure si aplicand tratamente intensive, precum si alte practici silvice favorabile conservarii si ameliorarii biodiversitatii si regenerarii naturale a arboretelor; c) conservarea in limitele ecologice necesare a lemnului mort aflat pe sol si pe picior. Art. 27 (1) Constituirea de arii naturale protejate de interes national, care cuprind si paduri, se realizeaza potrivit prevederilor legale, cu avizul prealabil al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (2) Ocolul silvic care administreaza padurile situate in interiorul unui parc natural sau parc national are prioritate in dobandirea dreptului de a administra ariile naturale protejate respective, in conditiile legii, daca suprafata padurilor reprezinta mai mult de 50% din suprafata acestora. (3) Amenajamentele silvice intocmite si aprobate, in conditiile legii, pentru fondul forestier inclus in ariile naturale protejate de interes national sunt parte a planului de management, iar modificarea lor se aproba numai potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) . CAPITOLUL III: Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor Art. 28 (1) Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor se realizeaza in concordanta cu prevederile amenajamentelor silvice si/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate in conformitate cu normele tehnice specifice. (2) La regenerarea padurilor se aplica regimul codrului, urmarindu-se conservarea genofondului si a ecofondului, realizarea de arborete de calitate superioara, precum si exercitarea cu continuitate de catre acestea a functiilor de protectie. (3) Se excepteaza de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcam, precum si zavoaiele in care este admis regimul crangului. Art. 29 (1) Taierile rase sunt admise numai in arboretele de molid cu structura echiena si relativ echiena, pin, plop euramerican, salcie selectionata, precum si in cazul substituirii ori refacerii unor arborete, in care nu este posibila aplicarea altor tratamente. (2) In situatiile prevazute la alin. (1) , marimea suprafetei de padure parcurse cu taieri rase este de maximum 3 ha, cu exceptia arboretelor de plop euramerican si salcie selectionata, amplasate in incintele indiguite, care necesita pregatirea mecanizata a terenului, situatie in care suprafata este de maximum 5 ha. Intre suprafetele parcurse cu taieri rase se va pastra o distanta de minimum doua inaltimi de arbori. (3) In situatia aparitiei de produse accidentale, marimea parchetului este determinata de marimea suprafetei pe care s-a manifestat factorul daunator si de modul de interventie pentru inlaturarea efectelor generate de acesta. (4) Realizarea intr-un arboret a unei taieri rase prin alaturare cu o alta taiere rasa este permisa numai dupa inchiderea starii de masiv in suprafata taiata anterior. Daca starea de masiv nu este incheiata intr-o perioada de 7 ani de la prima taiere rasa, este permisa alaturarea, cu conditia asigurarii impaduririi integrale a suprafetei taiate anterior. Executarea intr-un arboret a unei taieri rase, unice, este permisa numai in situatia in care arboretele perimetral vecin are asigurata starea de masiv. (5) Taierile rase in parcurile nationale si parcurile naturale sunt interzise, cu exceptia arboretelor in care nu se poate asigura regenerarea naturala prin altfel de taieri. Art. 30 (1) Lucrarile de regenerare artificiala si de completare a regenerarilor naturale se executa in termen de cel mult doua sezoane de vegetatie de la taierea unica sau definitiva. (2) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si a plantatiilor si de ingrijire a arboretelor trebuie astfel executate incat sa se realizeze compozitiile stabilite prin amenajamentele silvice si/sau prin studiile de specialitate. (3) Compozitia, schemele si tehnologiile de impadurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de specialitate si/sau ale studiilor de specialitate aprobate. (4) Regenerarea se considera incheiata la realizarea starii de masiv. (5) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si plantatiilor, precum si de ingrijire a arboretelor se realizeaza de ocoale silvice sau de catre persoane juridice atestate in conditiile legii. (6) Regulamentul si criteriile de atestare a persoanelor juridice prevazute la alin. (5) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu consultarea asociatiilor si organizatiilor profesionale si a structurilor asociative ale autoritatilor locale. Art. 31 Modalitatile de producere, de comercializare si de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se stabilesc prin lege speciala, in concordanta cu prevederile europene in domeniu. Art. 32 (1) In cazul in care proprietarul nu isi indeplineste obligatia prevazuta la art. 17 alin. (2) lit. c) din motive imputabile, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, dupa somatie, asigura, prin ocoale silvice sau prin societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, atestate, executarea lucrarilor de impadurire si de intretinere, pe baza de deviz, pana la inchiderea starii de masiv, contravaloarea acestor lucrari fiind suportata de proprietar. (2) Devizul lucrarilor prevazut la alin. (1) , intocmit de ocolul silvic sau de societatea reglementata de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, atestata si aprobat de unitatile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, se comunica proprietarului. (3) Devizul prevazut la alin. (1) , acceptat in mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar, in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru executarea lucrarilor de regenerare. (4) Contravaloarea lucrarilor de regenerare efectuate si receptionate in conformitate cu devizul aprobat este suportata de la bugetul de stat, pana la recuperarea creantei de la proprietar. (5) Creanta prevazuta la alin. (4) se recupereaza prin executare silita, potrivit procedurii de recuperare a creantelor bugetare, cu prioritate asupra terenului regenerat. Art. 33 (1) Administratorul fondului forestier proprietate publica a statului si proprietarii de paduri au obligatia sa infiinteze fondul de conservare si regenerare a padurilor purtator de dobanda, neimpozabil, deductibil fiscal si avand regimul rezervelor fiscale. Fondul se afla la dispozitia si in contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice. (2) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se constituie din urmatoarele resurse: a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publica a statului, in cazul in care nu se ofera teren in compensare; b) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publica a statului; c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului; d) contravaloarea despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publica; e) 50% din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata; f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenita din produse principale si accidentale I, calculata la nivelul pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; pentru fondul forestier proprietate publica a statului, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileste de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, respectiv de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea", si de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, prin ocolul silvic propriu; pentru celelalte forme de proprietate forestiera, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileste de ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2) lit. b) ; g) sumele reprezentand cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetatiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensarii/ocuparii temporare, precum si cheltuielile necesare pana la realizarea starii de masiv pentru terenurile din fondul forestier national; h) sumele reprezentand contravaloarea efectelor determinate de functiile de protectie, ecologice si sociale ale padurilor; i) alocatii de la bugetul de stat. (3) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se foloseste pentru: a) regenerarea suprafetelor parcurse cu taieri; b) impadurirea terenurilor goale inregistrate in amenajamentul silvic sau a celor preluate in scopul impaduririi; c) reinstalarea padurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier national; d) efectuarea lucrarilor de ajutorare si de ingrijire a regenerarilor naturale si de ingrijire a culturilor tinere existente; e) efectuarea lucrarilor in resursele genetice forestiere inscrise in Catalogul national al materialelor forestiere de reproducere; f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea padurilor afectate de calamitati; g) efectuarea lucrarilor de degajari si curatiri; h) cumpararea de terenuri cu destinatie agricola sau forestiera, in conditiile legii; i) gospodarirea padurilor cu functii speciale de protectie, in conditiile in care nu este reglementat procesul de productie lemnoasa; j) efectuarea studiilor si lucrarilor de protectie a padurilor; k) imprejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerari naturale si a plantatiilor. (4) Constituirea fondului de conservare si regenerare a padurilor pentru resursele prevazute la alin. (2) lit. f) se face la data valorificarii acestora. Alimentarea fondului de conservare si regenerare a padurilor se face la data la care resursele prevazute la alin. (2) devin exigibile. (5) Evidenta fondului de conservare si regenerare a padurilor se tine pe proprietar. (6) Sumele ramase disponibile din acest fond la sfarsitul anului calendaristic se reporteaza in anul urmator, cu aceeasi destinatie, cu exceptia celor prevazute la alin. (2) lit. i) . (7) In cazul fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale, dupa acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare si regenerare a padurilor pentru destinatiile prevazute la alin. (3) lit. a) -d) , sumele ramase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului. (8) Lucrarile prevazute a fi finantate din fondul de conservare si regenerare a padurilor pot fi realizate si cu resurse financiare din afara acestuia. CAPITOLUL IV: Asigurarea integritatii fondului forestier national Art. 34 Terenurile forestiere proprietate publica a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembramant al acestuia. Art. 35 Reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa. Art. 36 (1) Prin exceptie de la prevederile art. 35, este permisa reducerea suprafetei fondului forestier national prin scoatere definitiva, pentru realizarea obiectivelor de interes national, declarate de utilitate publica, in conditiile legii. (2) La cerere, solicitantul terenului pe care urmeaza a fi realizate obiectivele prevazute la alin. (1) poate compensa suprafata solicitata, caz in care nu se mai plateste contravaloarea terenului care urmeaza sa fie scos definitiv din fondul forestier national, dar se achita anticipat celelalte obligatii banesti. (3) Compensarea prevazuta la alin. (2) se realizeaza cu un teren ale carui suprafata si valoare sunt cel putin egale cu suprafata si valoarea terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier national. (4) Prin exceptie de la alin. (2) , reducerea fondului forestier national prin scoaterea definitiva a unor terenuri proprietate publica a statului, in suprafata de pana la 400 m2, pentru realizarea unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, se realizeaza fara compensare si fara plata altor obligatii banesti, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne. Art. 37 (1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective: a) exploatare a resurselor minerale prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare; b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistica, unitati de cult, obiective sportive, medicale, precum si obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale; pentru teritoriul administrativ in zonele de interes economic al Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" se pot realiza pontoane de acostare pentru ambarcatiuni cu scop turistic si de agrement si de aprovizionare cu alimente si combustibil, pontoane plutitoare si adaposturi pescaresti pentru pescari constituiti in asociatii; c) locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice; d) obiective instalate in fondul forestier national inainte de anul 1990, precum si suprafetele aferente activelor vandute, in conditiile legii, de catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva; e) surse si retele de apa si de canalizare, surse si retele de energie din resurse conventionale sau regenerabile, retele si sisteme de comunicatii, drumuri de interes judetean si local, parcuri recreative, parcuri tematice si/sau educationale, precum si lucrari si/sau constructii hidrotehnice si de piscicultura; f) explorare a urmatoarelor resurse minerale: carbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarea, exploatarea si transportul resurselor de petrol si gaze naturale, precum si instalarea, repararea, intretinerea, dezafectarea retelelor de transport sau distributie petrol, gaze naturale sau energie electrica. (2) Amplasarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea urmatoarelor conditii, care trebuie indeplinite cumulativ: a) constructia si terenul pe care se amplaseaza sunt proprietatea aceleiasi persoane; b) suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 250 m2 in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 ha si de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica de 5 ha. (3) Compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier national, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica decat de 3 ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier national. La realizarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. e) , al caror beneficiar este o unitate administrativ-teritoriala sau o institutie publica, compensarea se realizeaza cu un teren ale carui suprafata si valoare sunt cel putin egale cu suprafata si valoarea terenului care face obiectul scoaterii definitive. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) , pentru suprafetele mai mici de 50 m2, beneficiarul scoaterii definitive poate sa nu ofere teren in compensare, situatie in care trebuie sa plateasca, anticipat aprobarii, o suma de 5 ori mai mare decat valoarea terenului care face obiectul scoaterii, suma care se vireaza la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, situatie in care nu achita cheltuielile de instalare si intretinere a vegetatiei forestiere pana la realizarea starii de masiv. (5) Taxa procentuala prevazuta in anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se aplica la calculul obligatiilor banesti, este 100, in cazul scoaterilor definitive cu compensare a terenurilor din fondul forestier national. (6) Terenurile cu care se realizeaza compensarea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie numai din afara fondului forestier national, dar limitrofe acestuia, apte de a fi impadurite. In situatia in care suprafata minima a unui teren cu care se realizeaza compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate sa nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie sa fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate in zonele de stepa, alpina si subalpina. (7) Pentru terenurile prevazute la alin. (6) sunt obligatorii inscrierea in amenajamentele silvice si asigurarea administrarii sau serviciilor silvice in termen de 30 de zile de la data aprobarii scoaterii definitive din fondul forestier, precum si impadurirea in maximum doua sezoane de vegetatie. (8) In judetele in care suprafata fondului forestier este sub 30% din suprafata judetului, compensarea se realizeaza numai cu terenuri din cadrul aceluiasi judet. (9) Terenurile pentru care a fost emisa aprobarea de scoatere definitiva din fondul forestier national si terenurile preluate in compensare dobandesc situatia juridica a terenurilor pe care le inlocuiesc si se inscriu in cartea funciara in baza actului de aprobare si a procesului-verbal de predare-primire, incheiat intre parti, in conditiile legii. (10) Amenajarile necesare pentru realizarea padurilor-parc nu fac obiectul scoaterii definitive/ocuparilor temporare din fondul forestier si sunt permise numai in situatia in care realizarea amenajarilor nu implica taieri de arbori sau defrisari. (11) Autorizarea constructiilor la distante mai mici de 50 m de liziera padurii, in afara fondului forestier, se face cu avizul structurii teritoriale a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in baza unei documentatii depuse cu localizarea in coordonate stereografice 1970. Art. 38 (1) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier national devin proprietatea beneficiarului in momentul efectuarii operatiunii de predare-primire si dobandesc destinatia pe care acesta a solicitat-o si care i-a fost aprobata. (2) Se excepteaza de la prevederile art. 37 terenurile aflate in perimetrul fasiei de protectie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public si care, prin natura lor, sunt destinate protectiei si intretinerii liniei de frontiera. (3) Schimbarea destinatiei obiectivului construit pe terenul care a facut obiectul scoaterii definitive din fondul forestier national mai devreme de 5 ani determina abrogarea ordinului ministrului sau hotararii Guvernului de aprobare si aducere la starea initiala a terenului scos din fondul forestier pe cheltuiala beneficiarului aprobarii. Art. 39 (1) Ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier national este permisa numai pe o perioada determinata de timp, in scopul realizarii obiectivelor din categoria celor prevazute la art. 36 si la art. 37 alin. (1) lit. e) si f) si cu asigurarea platii anticipate a obligatiilor banesti de catre beneficiarul aprobarii de scoatere din fondul forestier national pentru obiectivul respectiv. (2) In raport cu durata obiectivului, perioada de timp pentru care poate fi aprobata ocuparea temporara prevazuta la alin. (1) este de maximum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani. (3) Chiria aferenta fiecarui an se plateste pana la data de 31 ianuarie a anului pentru care se datoreaza si se calculeaza conform prevederilor legale in vigoare la data de 1 ianuarie. (4) In cazul in care, pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 36 si art. 37 alin. (1) lit. a) , b) si c) , sunt necesare si alte terenuri adiacente celor scoase definitiv si numai pentru organizarea de santier, acestea vor putea fi ocupate temporar, pe o perioada egala cu perioada de realizare a investitiei. (5) Perioada pentru care se aproba ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier national, care au categoria de folosinta padure sau clasa de regenerare, include si perioada necesara executarii lucrarilor pentru redarea terenurilor in conditii apte de a fi impadurite. (6) Este interzisa aprobarea ocuparii temporare de terenuri din fondul forestier administrat/pentru care sunt asigurate serviciile silvice de catre un ocol silvic pentru operatorii economici si succesorii in drepturi ai acestora, in situatia in care acestia nu au redat circuitului silvic, in conditiile alin. (5) , terenurile forestiere ocupate anterior din fondul forestier national, cu exceptia situatiilor de urgenta reglementate in conditiile legii. (7) Confirmarea redarii in circuitul silvic potrivit alin. (6) se realizeaza de catre seful ocolului silvic. (8) In situatia in care terenul care a facut obiectul ocuparii temporare este incadrat in alte categorii de folosinta forestiera decat cele prevazute la alin. (5) , beneficiarul are obligatia de a preda terenul in conditiile stabilite in actul de aprobare. (9) Prin exceptie de la prevederile alin. (8) , terenul ocupat temporar se poate reprimi cu o alta categorie de folosinta decat cea initiala, cu conditia aprobarii schimbarii categoriei de folosinta in interiorul termenului de ocupare temporara. (10) In cazul in care la sfarsitul perioadei aprobate de ocupare temporara terenul nu indeplineste conditiile prevazute la alin. (5) , (8) si (9) , garantia depusa si dobanda bancara aferenta se retin in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica. (11) Garantia depusa si dobanda bancara aferenta prevazuta la alin. (10) se transmit ocolului silvic care asigura administrarea si/sau serviciile silvice, la solicitarea acestuia, in fondul de conservare si regenerare a padurilor, pentru executia lucrarilor necesare aducerii terenului la conditiile prevazute in actul de aprobare, conform devizului de lucrari intocmit de ocolul silvic si avizat de structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 40 (1) Solicitarile de scoatere definitiva sau de ocupare temporara de terenuri din fondul forestier national, in conditiile prevazute la art. 36-39, cu acordul proprietarului si avizate favorabil de ocolul silvic care asigura administrarea si/sau serviciile silvice, in cazul proprietatii private si proprietatii publice a unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, al Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea" sau al ocolului silvic infiintat de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, in cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului, se aproba de catre: a) conducatorul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, pentru suprafete de pana la un ha; b) conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu avizul structurii de specialitate, pentru suprafete de la un ha pana la 10 ha inclusiv si pentru situatia prevazuta la art. 39 alin. (7) ; c) Guvernul, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu avizul structurii teritoriale de specialitate, pentru suprafete de peste 10 ha, precum si pentru alte situatii prevazute de lege. (2) Ocuparea temporara a unor terenuri din fondul forestier national pentru interventii cu caracter urgent privind remedierea unor deranjamente sau avarii la liniile de telecomunicatii, de transport sau de distributie a energiei electrice, la conductele de apa, canalizare, gaze, precum si la alte instalatii similare, se aproba de conducatorul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in baza unei solicitari emise de autoritatile competente, in conditiile legii, pentru o perioada de maximum 30 de zile, fara a mai fi necesara plata garantiei pentru ocuparea temporara de fond forestier. (3) Beneficiarul ocuparii temporare, in conditiile alin. (2) , a terenului din fondul forestier national este obligat sa achite contravaloarea prejudiciilor produse, a pierderii de crestere a arborilor, precum si a lucrarilor necesare aducerii terenului la starea initiala, stabilita pe baza de deviz, intocmit in conditiile legii de catre ocolul silvic care asigura administrarea si/sau serviciile silvice si avizat de conducatorul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, devizul constituind titlu executoriu. (4) Contravaloarea prevazuta la alin. (3) se achita, in termen de 30 de zile de la comunicarea devizului prevazut la alin. (3) , catre beneficiar. Art. 41 (1) Pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier national, in cazurile prevazute la art. 36 si 37, obligatiile banesti sunt urmatoarele: a) taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier national, care se achita anticipat emiterii aprobarii de scoatere definitiva si se depune in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, aflat la dispozitia autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; b) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier national, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publica a statului, acestea se achita administratorilor padurilor proprietate publica a statului, facandu-se venit la fondul de conservare si regenerare a padurilor; suma prevazuta la art. 37 alin. (4) , care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica; c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publica a statului, administratorului padurilor proprietate publica a statului, facandu-se venit la fondul de conservare si regenerare a padurilor; d) contravaloarea obiectivelor dezafectate; in cazul padurilor proprietate publica a statului, aceasta se achita administratorului, iar pentru celelalte categorii de proprietate forestiera se achita proprietarului; e) cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, numai pentru cazurile prevazute la art. 36 alin. (2) si la art. 37 alin. (1) , sume care se depun in fondul de conservare si regenerare a padurilor. (2) Obligatiile banesti prevazute la alin. (1) lit. b) -e) se achita anticipat predarii-primirii terenului pentru care a fost emisa aprobarea de scoatere definitiva din fondul forestier national. (3) Predarea-primirea terenului pentru care exista aprobarea de scoatere definitiva din fondul forestier national se face in prezenta reprezentantului structurii teritoriale a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, numai dupa achitarea obligatiilor banesti prevazute la alin. (1) lit. b) -e) . Art. 42 (1) Pentru terenurile care se ocupa temporar din fondul forestier national, in cazurile prevazute la art. 39, obligatiile banesti sunt urmatoarele: a) garantia, echivalenta cu taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier national cu compensare, care se achita anticipat emiterii aprobarii si se depune in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, fond aflat la dispozitia autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; b) chiria, care se achita proprietarului, in cazul fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, respectiv al celui proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate publica a statului, 30% din chirie se depune in fondul de conservare si regenerare a padurilor, 20% se achita administratorului, iar 50% se depune in fondul de accesibilizare a padurilor; c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate publica a statului, contravaloarea pierderii de crestere se achita administratorului, care o depune in fondul de conservare si regenerare a padurilor; d) valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile respective; in cazul padurilor proprietate publica a statului, aceasta se achita administratorului, iar in celelalte cazuri se achita proprietarului; e) cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, care se depun in fondul de conservare si regenerare a padurilor. (2) Obligatiile banesti prevazute la alin. (1) lit. b) -e) se achita anticipat predarii-primirii terenului pentru care a fost emisa aprobarea de ocupare temporara din fondul forestier national. Art. 43 Metodologia privind scoaterea definitiva, ocuparea temporara si schimbul de terenuri si de calcul al obligatiilor banesti se aproba prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 44 Masa lemnoasa rezultata in urma defrisarii vegetatiei forestiere de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier revine proprietarului, in cazul fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, respectiv proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, si administratorului, in cazul fondului forestier proprietate publica a statului. Art. 45 (1) Administratorii fondului forestier proprietate publica iau masuri de lichidare a enclavelor si de corectare a perimetrului fondului forestier si de comasare a terenurilor proprietate publica prin schimburi de terenuri pe baza de acte autentice. (2) Terenurile care fac obiectul schimbului dobandesc situatia juridica a terenurilor pe care le schimba, acestea avand destinatie forestiera. (3) Metodologia de dobandire prin cumparare, schimb sau prin donatie, prin Regia Nationala a Padurilor - Romsilva si prin ceilalti administratori ai fondului forestier proprietate publica, se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (4) La realizarea schimbului se are in vedere echivalenta valorica a terenurilor, evaluarea acestora facandu-se pe baza metodologiei prevazute la art. 43. (5) Evaluarea terenurilor si a vegetatiei forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului se realizeaza in baza metodologiei prevazute la art. 43, aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (6) Coproprietarii si vecinii proprietari de fond forestier, persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, au un drept de preemptiune, in ordinea prevazuta la art. 1.746 din Codul civil si in conditiile prezentei legi, la cumpararea de terenuri din fondul forestier aflate in proprietate privata, la pret si in conditii egale. (7) Vanzatorul are obligatia de a-i instiinta in scris pe toti preemptorii, prin executorul judecatoresc sau notarul public, despre intentia de vanzare, aratand si pretul cerut pentru terenul ce urmeaza a fi vandut. In cazul in care coproprietarii sau vecinii fondului, altii decat administratorul padurilor proprietate publica a statului, nu au domiciliul ori sediul cunoscut, instiintarea ofertei de vanzare se inregistreaza la primaria sau, dupa caz, primariile in raza carora este situat terenul si se afiseaza, in aceeasi zi, la sediul primariei, prin grija secretarului consiliului local. (8) Titularii dreptului de preemptiune trebuie sa isi manifeste in scris intentia de cumparare si sa comunice acceptarea ofertei de vanzare sau, dupa caz, sa o inregistreze la sediul primariei unde aceasta a fost afisata, in termen de 30 de zile de la comunicarea ofertei de vanzare ori, dupa caz, de la afisarea acesteia la sediul primariei. (9) In situatia in care terenul ce urmeaza a fi vandut este limitrof cu fondul forestier proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, exercitarea dreptului de preemptiune al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale in termenul prevazut la alin. (8) prevaleaza in raport cu dreptul de preemptiune al vecinilor. (10) Daca in termenul aratat la alin. (8) niciunul dintre preemptori nu isi manifesta intentia de cumparare, vanzarea terenului este libera. In fata notarului public dovada instiintarii preemptorilor se face cu copie de pe comunicarile facute sau, daca este cazul, cu certificatul eliberat de primarie, dupa expirarea termenului de 30 de zile in care trebuia manifestata intentia de cumparare. (11) Nerespectarea de catre vanzator a obligatiei prevazute la alin. (7) sau vanzarea terenului la un pret mai mic ori in conditii mai avantajoase decat cele aratate in oferta de vanzare atrage anulabilitatea vanzarii. (12) Dispozitiile prezentului articol privitoare la exercitarea dreptului de preemptiune se completeaza cu prevederile de drept comun. Art. 46 (1) Pentru realizarea schimbului de terenuri in situatiile in care unul dintre terenuri este proprietate publica, schimbul trebuie sa indeplineasca cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) sa conduca la eliminarea de enclave din fondul forestier proprietate publica a statului; b) sa determine comasarea terenurilor forestiere proprietate publica a statului; c) sa asigure majorarea suprafetelor impadurite din zonele deficitare in paduri. (2) Schimbul de terenuri prevazut la alin. (1) se initiaza de administratorul fondului forestier proprietate publica sau de proprietar, in cazul fondului proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale si se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (3) In situatia in care suprafata fondului forestier este sub 30% din suprafata judetului, schimbul de terenuri se poate realiza doar in cadrul aceluiasi judet. (4) Schimbul se realizeaza numai cu fond forestier, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si c) , in care schimbul se poate face cu terenuri cu alta destinatie. Art. 47 (1) Schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu destinatie forestiera, pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic, in alta categorie de folosinta silvica se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (2) Schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu destinatie forestiera de la folosinta "padure" la alta categorie de folosinta silvica se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa de scoatere definitiva din fondul forestier national, care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica. (3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) terenurile destinate constructiei de drumuri forestiere, realizarii de lucrari de corectare a torentilor, terenurile destinate infiintarii de pepiniere silvice cu o suprafata de maximum 0,5 ha, constituirii culoarului de frontiera si fasiei de protectie a frontierei de stat, cele destinate realizarii unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat. (4) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor pentru constituirea culoarului de frontiera si a fasiei de protectie a frontierei de stat, a celor destinate realizarii unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, precum si a celor destinate realizarii unor centre de antrenament se face la solicitarea institutiilor din sistemul national de ordine publica. CAPITOLUL V: Prevenirea si stingerea incendiilor Art. 48 Proprietarii terenurilor forestiere, ai perdelelor forestiere de protectie si ai terenurilor degradate pe care s-au realizat lucrari de impadurire, precum si ocoalele silvice care asigura servicii silvice sau administrarea acestora sunt obligati sa aplice si sa respecte normele specifice de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 49 Prefectii, primarii, consiliile judetene si locale, unitatile autoritatilor competente ale statului in domeniul protectiei civile, al combaterii efectelor calamitatilor si dezastrelor, potrivit atributiilor legale ce le revin, au obligatia de a interveni in actiunile de prevenire si stingere a incendiilor in fondul forestier si in vegetatia forestiera din afara acestuia. Art. 50 Persoanele fizice care constata incendii in fondul forestier national sunt obligate sa le anunte imediat la numarul unic de urgenta si sa participe la stingerea lor. CAPITOLUL VI: Paza si protectia padurilor Art. 51 (1) Proprietarii de paduri sunt obligati sa asigure paza padurii impotriva taierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradarilor, a pasunatului si a altor fapte pagubitoare pentru fondul forestier, in conditiile legii. (2) Personalul silvic care are atributii pentru paza padurilor este dotat cu armament de serviciu, in conditiile legii. (3) In exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier, precum si constatarea contraventiilor si a faptelor ce constituie infractiuni silvice, personalul silvic este investit cu exercitiul autoritatii publice, in limitele competentelor stabilite de lege. Art. 52 Unitatile de politie si jandarmerie, potrivit atributiilor ce le revin conform legii, asigura sprijin de specialitate in organizarea pazei padurilor. Art. 53 (1) Se interzice pasunatul in fondul forestier, in perdelele forestiere de protectie si in perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau in alunecare. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , in caz de forta majora, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sau unitatile teritoriale de specialitate ale acesteia, dupa caz, pot aproba pasunatul in fondul forestier, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) se desfasoara pe durata limitata; b) se practica doar in anumite perimetre ale padurii; c) solicitarile de aprobare apartin autoritatilor publice locale; d) s-a obtinut acordul proprietarului; e) este solicitat in cazuri temeinic justificate. (3) Nu poate fi aprobat pasunatul in arboretele in curs de regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere, precum si in padurile care indeplinesc functii speciale de protectie. (4) In cazul padurilor proprietate publica a statului, acordul prevazut la alin. (2) lit. d) se da de administrator. (5) Trecerea animalelor domestice prin fondul forestier spre zonele de pasunat, adapat si adapostire se aproba de ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate si in perioade precizate. Pentru fondul forestier proprietate publica a statului, aprobarea se da de catre conducatorii structurilor prevazute la art. 10 alin. (2) . (6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin padure in arboretele in curs de regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere, in ariile naturale protejate de interes national, in perimetrele de ameliorare, precum si in perdelele forestiere de protectie. (7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea in mod gratuit a stupilor de albine in fondul forestier proprietate publica a statului, pe perioada pastoralului. (8) Cuantumul platii pentru actiunile prevazute la alin. (2) si (5) se stabileste prin intelegerea partilor. Art. 54 (1) Accesul public in padure este permis numai in zone amenajate si pe trasee marcate in acest sens. (2) Accesul public in fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism, care se pot practica numai cu acordul: a) sefului ocolului silvic, in cazul administrarii; b) proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic, in cazul asigurarii serviciilor silvice. Art. 55 (1) Supravegherea starii de sanatate a padurilor si stabilirea lucrarilor necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si a daunatorilor se realizeaza prin serviciul de specialitate din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (2) Masurile dispuse de serviciul prevazut la alin. (1) sunt obligatorii pentru toti detinatorii de fond forestier. Art. 56 Ocoalele silvice realizeaza lucrarile de depistare si prognoza a atacurilor bolilor si daunatorilor padurii, in conformitate cu normele tehnice privind protectia padurilor impotriva bolilor si daunatorilor. Art. 57 (1) Lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor padurilor, indiferent de forma de proprietate, prin mijloace avio, se realizeaza in mod unitar sub coordonarea serviciului prevazut la art. 55. (2) Efectuarea celorlalte lucrari de combatere a bolilor si daunatorilor se realizeaza de ocolul silvic in care sunt necesare aceste lucrari si se suporta de proprietar, respectiv de administrator, pentru padurile proprietate publica a statului. CAPITOLUL VII: Produsele specifice fondului forestier national Art. 58 (1) Produsele specifice fondului forestier national sunt bunurile ce se realizeaza din acesta, respectiv produse lemnoase si nelemnoase. (2) Produsele lemnoase specifice fondului forestier national sunt reprezentate prin: a) produse principale, rezultate din taieri de regenerare a padurilor; b) produse secundare, rezultate din taieri de ingrijire si conducere a arboretelor; c) produse accidentale, rezultate in urma actiunii factorilor biotici si abiotici destabilizatori sau din defrisari de padure legal aprobate; d) produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala; e) alte produse: arbori si arbusti ornamentali, pomi de Craciun, rachita, puieti si diferite produse din lemn. (3) Produsele nelemnoase specifice fondului forestier national sunt reprezentate prin: a) fauna de interes cinegetic; b) peste din apele de munte, din crescatorii, balti si iazuri din fondul forestier; c) fructe de padure; d) seminte forestiere; e) trufe si alte ciuperci comestibile din flora spontana din cuprinsul acestuia; f) plante medicinale si aromatice din cuprinsul acestuia; g) rasina; h) alte produse. (4) Produsele padurii apartin proprietarilor sau detinatorilor acesteia, dupa caz, cu exceptia faunei de interes cinegetic si a pestelui din apele de munte. (5) Recoltarea si/sau achizitionarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier national se fac/se face pe baza autorizatiilor emise de ocolul silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice, conform instructiunilor aprobate prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, precum si pe baza autorizatiei de recoltare/achizitionare emise de autoritatea competenta pentru protectia mediului. (6) In cazul fondului forestier care nu se afla in administrarea unui ocol silvic, autorizatiile prevazute la alin. (5) se vor emite doar in baza acordului scris al proprietarului fondului forestier. Art. 59 (1) Volumul maxim de lemn care se recolteaza ca produse principale intr-o unitate de gospodarire nu poate depasi posibilitatea acestora, stabilita prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia. (2) Volumul maxim de lemn prevazut la alin. (1) , care se recolteaza anual ca produse principale intr-o unitate de gospodarire, nu poate depasi posibilitatea anuala. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) , se poate depasi posibilitatea anuala, in urmatoarele situatii: a) daca reglementarea procesului de productie lemnoasa se realizeaza la nivel de arboret; b) cu volumul de lemn nerecoltat, pana la nivelul posibilitatii anuale, in anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic in vigoare. (4) Suprafata arboretelor prevazuta in amenajamentul silvic a fi parcursa cu lucrari de ingrijire si de conducere este minimala. (5) Volumul prevazut prin amenajamentul silvic pentru extragere, prin lucrarile de ingrijire si conducere, este orientativ si se recolteaza cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice si in functie de starea arboretelor. (6) Produsele accidentale se recolteaza integral. In ariile naturale protejate se respecta legislatia specifica protectiei mediului. (7) Volumul produselor accidentale I inregistrate in unitati de gospodarire in care se reglementeaza procesul de productie lemnoasa, precum si volumul arborilor taiati ilegal se precompteaza din posibilitatea de produse principale. (8) Precomptarea se realizeaza in cadrul aceleiasi proprietati. (9) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevazut de amenajamentul silvic din unitati amenajistice inaccesibile, cu volume echivalente din unitati amenajistice situate in zone accesibile, cu exceptia situatiilor aparitiei produselor accidentale I. (10) In situatia in care volumul masei lemnoase afectate de factori biotici si/sau abiotici este mai mare decat posibilitatea anuala, aceasta poate fi depasita in conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (11) Volumul masei lemnoase prevazut la alin. (10) , care depaseste posibilitatea anuala, se precompteaza in anul sau anii urmatori de aplicare a amenajamentului silvic, in functie de volumul cu care s-a depasit. Art. 60 (1) Produsele lemnoase ale padurii si ale vegetatiei forestiere din afara fondului forestier se recolteaza pe baza de autorizatie de exploatare eliberata de ocolul silvic. (2) Estimarea cantitativa si calitativa a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare intocmite de ocoalele silvice, conform normelor tehnice silvice specifice. (3) Ocolul silvic care elibereaza autorizatia de exploatare are obligatia sa execute predarea spre exploatare, controlul exploatarii si reprimirea parchetelor. (4) Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica se face potrivit regulamentului aprobat prin hotarare a Guvernului. (5) In elaborarea regulamentului prevazut la alin. (4) se au in vedere urmatoarele principii: a) valorificarea superioara a masei lemnoase; b) sprijinirea dezvoltarii rurale prin prelucrarea locala a masei lemnoase; c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar catre operatori economici atestati; un operator economic/grup de operatori economici poate cumpara la licitatie sau negociere, dupa caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale I, sub forma de lemn rotund fasonat la drum auto, doar in cazul in care asigura prin capacitatea proprie procesarea a cel putin 40% din materialul lemnos achizitionat; d) prioritatea alocarii resurselor de materiale lemnoase din padurile proprietate publica, necesare incalzirii locuintelor populatiei; e) transparenta vanzarii si comercializarii masei lemnoase; f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel national, indiferent de forma de proprietate; g) asigurarea cu prioritate de masa lemnoasa pentru producatorii din industria mobilei din paduri proprietate publica a statului sub forma de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; acestia au drept de preemptiune la cumpararea de masa lemnoasa, la oferta de pret si in conditii egale de vanzare. Art. 61 Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recolteaza in conformitate cu normele tehnice aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. CAPITOLUL VIII: Exploatarea masei lemnoase Art. 62 (1) Exploatarea masei lemnoase se face dupa obtinerea autorizatiei de exploatare si predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice si in conformitate cu instructiunile privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare, scoatere si transport ale materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. In zonele de deal si de munte se da prioritate tehnologiilor bazate pe funiculare. (2) Exploatarea masei lemnoase se face doar de operatori economici atestati de catre comisia de atestare, care functioneaza in cadrul asociatiei patronale si profesionale din domeniul forestier recunoscuta la nivel national. (3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) proprietarii de fond forestier, persoane fizice, care pot exploata, fara atestare, din proprietatea lor un volum de pana la 20 m3/an, in conditiile legii. (4) De prevederile alin. (3) beneficiaza si persoanele fizice care au facilitatile prevazute de Legea nr. 33/1996 privind repunerea in unele drepturi economice a locuitorilor Muntilor Apuseni, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si membrii formelor de proprietate asociative prevazute de lege. (5) Regulamentul privind organizarea, functionarea si componenta comisiei prevazute la alin. (2) , precum si criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare forestiera se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, la propunerea institutiilor, organizatiilor si asociatiilor profesionale si patronale din domeniu, a reprezentantilor nationali ai proprietarilor de padure si a structurilor asociative ale autoritatilor locale. (6) Autorizatia de exploatare se elibereaza de ocolul silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice. Art. 63 (1) Arborii destinati taierii se inventariaza si, dupa caz, in functie de natura taierii, se marcheaza cu dispozitive speciale de marcat de catre personalul silvic imputernicit, in conformitate cu normele tehnice. (2) Forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 64 (1) Dispozitivele speciale de marcat au regimul marcilor si al sigiliilor, iar tiparele lor se inregistreaza si se pastreaza la birourile notariale. (2) Operatiunile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru prevazuta de lege pentru primirea in depozit la birourile notariale a inscrisurilor sau a documentelor. (3) Conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura poate aproba utilizarea unor dispozitive speciale de marcat care nu au regimul marcilor si al sigiliilor. Art. 65 (1) La exploatarea masei lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare, lucrari in platforma primara si de transport al lemnului din padure care sa nu produca degradarea solului, a drumurilor forestiere si a malurilor apelor, distrugerea sau vatamarea semintisului utilizabil, precum si a arborilor nedestinati exploatarii, peste limitele admise de normele tehnice. (2) Titularii autorizatiilor de exploatare raspund pe toata durata exploatarii pentru prejudiciile produse in cuprinsul parchetului si drumurilor auto forestiere pe care circula. Art. 66 (1) In scopul asigurarii fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind eventualele prejudicii de natura celor prevazute la art. 65 alin. (1) , inclusiv pentru refacerea elementelor de drum forestier distruse din vina titularilor autorizatiilor de exploatare, acestia depun la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizatiei de exploatare, o cautiune de minimum 5% din valoarea contractului. (2) Cuantumul cautiunii prevazute la alin. (1) se stabileste la data contractarii masei lemnoase sau a lucrarii de exploatare a lemnului. Art. 67 (1) Pentru colectarea lemnului din paduri se construiesc cai de acces si instalatii pasagere, in conformitate cu instructiunile prevazute la art. 62 alin. (1) . (2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor apartinand altor proprietari se face cu plata servitutii de trecere si, dupa caz, a despagubirilor stabilite prin intelegerea partilor. CAPITOLUL IX: Provenienta si circulatia materialelor lemnoase Art. 68 (1) Materialele lemnoase, indiferent de provenienta lor, se transporta numai insotite de documente specifice de transport, din care sa rezulte cu certitudine legalitatea provenientei acestora. (2) Sunt interzise primirea spre incarcare si transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neinsotite de documentele de transport prevazute la alin. (1) . Art. 69 (1) Controlul circulatiei materialelor lemnoase se efectueaza de catre: a) personalul silvic; b) ofiteri, subofiteri si agenti din cadrul Politiei Romane, Politiei de Frontiera Romana si Jandarmeriei Romane; c) personalul cu atributii de control din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. (2) Personalul prevazut la alin. (1) lit. b) si c) este obligat sa sprijine personalul silvic in actiunile de control al circulatiei materialelor lemnoase, in conditiile legii. Art. 70 Materialele lemnoase gasite in circulatie fara documentele specifice de transport, cu documente specifice de transport a caror valabilitate a expirat sau care nu au inscrisa provenienta legala se confisca de personalul prevazut la art. 69 alin. (1) si se valorifica potrivit legii. Art. 71 (1) Materialele lemnoase insotite de documente specifice de transport care nu sunt completate corespunzator se retin si se predau in custodie. (2) Custodia materialelor lemnoase se asigura de cel mai apropiat ocol silvic sau de persoane fizice ori juridice care detin spatii corespunzatoare de depozitare, cu acordul acestora. (3) Daca, in termenul stabilit de personalul imputernicit care a dispus retinerea sau ca urmare a hotararii judecatoresti, nu se confirma provenienta legala a materialelor lemnoase, acestea se confisca potrivit prevederilor legale. (4) In cazul in care s-a stabilit provenienta legala, materialele lemnoase retinute se restituie. (5) Materialele lemnoase confiscate conform prevederilor alin. (3) se restituie proprietarilor, daca acestia sunt identificati si nu sunt autorii faptelor ilegale care au impus confiscarea, sau se valorifica potrivit legii. (6) Cheltuielile ocazionate de retinere, custodie si transport se suporta de persoana care nu a facut dovada provenientei legale a materialelor lemnoase retinute. Art. 72 (1) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul si comercializarea materialelor lemnoase fara documente specifice de transport ale acestora sau cu documente din care nu rezulta cu certitudine provenienta legala a acestora. (2) Materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se confisca si se valorifica potrivit legii. (3) Pentru evitarea degradarii, materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se pot valorifica. Contravaloarea acestora se consemneaza intr-un cont special pana la solutionarea definitiva a cauzei. Art. 73 Normele referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. CAPITOLUL X: Cercetarea stiintifica din silvicultura Art. 74 Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sprijina prin programe activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica din domeniu si urmareste folosirea eficienta a rezultatelor obtinute, in vederea fundamentarii tehnico-stiintifice a masurilor de gospodarire a padurilor. Art. 75 (1) Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica din domeniul silviculturii se realizeaza prin Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care se reorganizeaza, prin hotarare a Guvernului, in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea", in coordonarea autoritatii publice centrale pentru cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si inovare ca institut national cu personalitate juridica, precum si prin alte persoane juridice de drept public si privat care au ca obiect de activitate cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica din domeniu. (2) Activitatea de dezvoltare tehnologica pentru fondul forestier proprietate publica a statului se realizeaza prin Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea". Regia Nationala a Padurilor - Romsilva acorda direct realizarea de servicii pentru activitatea de dezvoltare tehnologica Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice. (3) Avizarea si aprobarea proiectelor de amenajare a padurilor si a altor proiecte referitoare la fondul forestier national se realizeaza de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. Art. 76 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea" administreaza prin baze experimentale fondul forestier proprietate publica a statului detinut, in care se efectueaza cercetari in vederea generalizarii rezultatelor in practica silvica. Art. 77 Cercetarea stiintifica in domeniul silviculturii este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, precum si din alte surse, potrivit legii. CAPITOLUL XI: Dezvoltarea constiintei forestiere Art. 78 (1) Autoritatea publica centrala pentru educatie, cu consultarea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, va include in curricula de la formele de invatamant obligatorii notiuni privitoare la paduri, la conservarea acestora, precum si la rolul si importanta lor in cadrul biosferei si in viata omenirii, in general. (2) Notiunile prevazute la alin. (1) se vor dezvolta diferentiat si progresiv, in functie de forma de invatamant. Art. 79 Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura are obligatia realizarii actiunilor specifice, prin cai si mijloace adecvate, pentru urmatoarele scopuri: a) formarea constiintei forestiere; b) crearea unui minimum de cunostinte profesionale la proprietarii de paduri. Art. 80 (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura infiinteaza Centrul National pentru Perfectionare in Silvicultura. (2) Regulamentul de organizare si functionare a centrului prevazut la alin. (1) se va stabili prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 81 (1) In perioada 15 martie - 15 aprilie a fiecarui an, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura organizeaza "Luna plantarii arborilor". (2) Luna plantarii arborilor se organizeaza cu participarea consiliilor judetene, a prefecturilor, a primariilor, a inspectoratelor scolare teritoriale, a institutiilor confesionale, a unitatilor militare, precum si a altor institutii cu caracter public. (3) Cu prilejul organizarii manifestarilor prevazute la alin. (1) , autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin unitatile aflate in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea acesteia, va pune la dispozitia celor interesati materialul saditor si logistica necesara. (4) In perioada prevazuta la alin. (1) , autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, administratorii padurilor proprietate publica a statului si ocoalele silvice private sunt obligati sa desfasoare actiuni publice de popularizare si educare privind rolul si importanta padurii si activitati practice de realizare de plantatii forestiere, intretinerea si conducerea arboretelor. Art. 82 Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sprijina initiativa si actiunile institutiilor publice, ale mass-media si ale organizatiilor neguvernamentale referitoare la apararea, dezvoltarea si gospodarirea padurilor. CAPITOLUL XII: Accesibilizarea padurilor Art. 83 (1) Marirea gradului de accesibilizare a fondului forestier national constituie o conditie de baza a gestionarii durabile a padurilor, cu respectarea prevederilor planurilor de management aprobate in conditiile legii, in cazul ariilor naturale protejate. (2) Drumurile forestiere sunt cai de transport tehnologic, de utilitate privata, utilizate pentru: gospodarirea padurilor, desfasurarea activitatilor de vanatoare si pescuit sportiv, interventii in caz de avarii, calamitati sau dezastre, fiind inchise circulatiei publice, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar in cazul padurilor proprietate publica a statului, cu acordul administratorului acestora. (3) Conditiile de acces se afiseaza pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier. (4) Pentru construirea drumurilor forestiere nu este necesara obtinerea autorizatiei de construire. Art. 84 Construirea drumurilor forestiere se realizeaza dupa aprobarea schimbarii categoriei de folosinta forestiera, in conditiile art. 47 alin. (1) , la solicitarea proprietarului sau administratorului, dupa caz, dupa cum urmeaza: a) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in fondul forestier proprietate publica a statului, de administratorul acestora; b) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in fondul forestier, altul decat cel proprietate publica a statului, de catre proprietar. Art. 85 (1) Proiectarea si constructia drumurilor forestiere se realizeaza pe baza principiilor care respecta incadrarea in peisaj si nu afecteaza calitatea apei, a solului si a habitatelor. (2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizeaza de persoane fizice sau juridice atestate de o comisie infiintata in acest scop. (3) Metodologia, criteriile de atestare si comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu consultarea asociatiilor profesionale de profil. (4) Comisia de atestare este compusa din specialisti din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, specialisti in cercetare, proiectare si in constructia de drumuri forestiere, specialisti din invatamantul superior de profil si reprezentanti ai asociatiilor patronale-profesionale recunoscute la nivel national. (5) Activitatile de proiectare si de construire a drumurilor forestiere se desfasoara in conformitate cu ghidurile de bune practici si cu normativele aprobate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. (6) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea retelei de drumuri forestiere se realizeaza in corelare cu cele pentru lucrarile de corectare a torentilor. (7) Supravegherea si controlul executiei drumurilor forestiere revin proiectantului, beneficiarului si autoritatilor de la care s-au obtinut avizele. (8) Receptia lucrarilor privind drumurile forestiere se efectueaza de beneficiar si de reprezentanti ai autoritatilor de la care s-au obtinut avizele, in prezenta reprezentantilor proiectantului si ai constructorului. Art. 86 Lucrarile de corectare a torentilor si intretinerea investitiilor efectuate pentru corectarea torentilor in fondul forestier se realizeaza cu fonduri publice, in conformitate cu prevederile Strategiei nationale pentru dezvoltarea fondului forestier national si ale Strategiei nationale de management al riscului la inundatii. Art. 87 (1) Intretinerea si repararea drumurilor forestiere sunt in sarcina proprietarului, respectiv a administratorului, pentru drumurile forestiere aflate in fondul forestier proprietate publica a statului, cu respectarea normativelor sau a ghidurilor de bune practici aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (2) Modul de utilizare si transportul pe drumurile auto forestiere se reglementeaza prin metodologie aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. TITLUL IV: Dezvoltarea durabila a fondului forestier national CAPITOLUL I: Dezvoltarea fondului forestier national Art. 88 (1) Dezvoltarea fondului forestier national si extinderea suprafetelor de padure constituie o obligatie a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si o prioritate nationala, in vederea asigurarii echilibrului ecologic la nivel local, national si global, si se realizeaza prin Programul national de impadurire. (2) Programul national de impadurire prevazut la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (3) Realizarea Programului national de impadurire prevazut la alin. (1) se face prin lucrari de impadurire a terenurilor din afara fondului forestier national si a terenurilor cu destinatie agricola, in vederea imbunatatirii conditiilor de mediu si a optimizarii peisajului, a asigurarii si cresterii recoltelor agricole, a prevenirii si combaterii eroziunii solului, a protejarii cailor de comunicatie, a digurilor si a malurilor, a localitatilor si a obiectivelor economice, sociale si strategice, urmarindu-se impadurirea unor terenuri cu alta destinatie decat cea silvica, in suprafata de 2 milioane ha, pana in anul 2035. (4) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate sa achizitioneze terenuri in vederea impaduririi, cu prioritate terenuri degradate, astfel incat suprafata fondului forestier proprietate publica a statului sa creasca. (5) Finantarea actiunilor prevazute la alin. (4) se asigura din: fonduri proprii ale Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, fondul de conservare si regenerare a padurilor, precum si de la bugetul de stat. Art. 89 (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura realizeaza continuu si actualizeaza periodic, la fiecare 5 ani, inventarul forestier national, denumit in continuare I.F.N., aliniat la standardele Uniunii Europene, in scopul obtinerii de informatii actualizate despre starea si evolutia vegetatiei forestiere de pe intreg teritoriul tarii. (2) Metodologia de inventariere statistica a tuturor resurselor forestiere din Romania, pe baza careia se realizeaza I.F.N., se aproba de conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 90 (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura asigura realizarea cu continuitate a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie, potrivit legii. (2) Realizarea Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie constituie obiectiv de utilitate publica. Art. 91 Finantarea Programului national de impadurire prevazut la art. 88 si a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie prevazut la art. 90 se face din fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de conservare si regenerare a padurilor, alocatii de la bugetul de stat si din alte fonduri prevazute de lege. CAPITOLUL II: Forme asociative ale proprietarilor de paduri Art. 92 (1) Persoanele fizice si/sau juridice care au in proprietate terenuri forestiere se pot constitui in asociatii, potrivit legii. (2) Principiile care stau la baza constituirii asociatiilor prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele: a) libera asociere; b) respectarea regimului silvic; c) gospodarirea durabila a padurilor. (3) Infiintarea asociatiilor de proprietari de paduri se face in vederea realizarii obiectivelor de ordin economic, ecologic si de management durabil al padurilor, urmarindu-se: a) consolidarea proprietatii; b) comercializarea in conditii de profitabilitate a produselor fondului forestier; c) crearea de ocoale silvice proprii; d) cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor interne si externe; e) reprezentarea drepturilor proprietarilor in raport cu autoritatile. Art. 93 Asociatiile de proprietari de paduri se infiinteaza potrivit prevederilor si functioneaza in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 94 (1) Pentru a beneficia de sprijin conform legii, asociatiile de proprietari de paduri si formele asociative prevazute la art. 92 alin. (1) trebuie sa se inscrie in Registrul national al asociatiilor de proprietari de paduri, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (2) Continutul, modelul si procedura de inscriere in Registrul national al asociatiilor de proprietari de paduri se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 95 (1) Obstile de mosneni in devalmasie, obstile de mosneni in indiviziune, obstile razesesti nedivizate, composesoratele, padurile graniceresti, padurile urbariale, comunele politice, alte comunitati si forme asociative cu diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al Romaniei. (2) Proprietatea formelor asociative prevazute la alin. (1) este garantata, indivizibila si inalienabila, acesteia fiindu-i aplicabile dispozitiile art. 27 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. (3) Formele asociative prevazute la alin. (1) , rezultat al manifestarii vointei comunitatilor locale, sunt persoane juridice; organizarea si functionarea acestora se vor reglementa prin lege speciala. Art. 96 Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sprijina constituirea si dezvoltarea asociatiilor de proprietari de paduri si a formelor asociative, prin bugetul sau. CAPITOLUL III: Modalitati de sprijin pentru dezvoltarea durabila a padurilor Art. 97 (1) In scopul gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale, statul aloca anual de la buget, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, sume pentru: a) asigurarea integrala de la bugetul de stat a costurilor administrarii, precum si a serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica sau egala cu 30 ha, indiferent daca aceasta este sau nu este cuprinsa intr-o asociatie; plata se face catre ocolul silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice, dupa caz; b) acordarea unor compensatii reprezentand contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recolteaza, datorita functiilor de protectie stabilite prin amenajamente silvice care determina restrictii in recoltarea de masa lemnoasa; c) asigurarea diferentei dintre sumele necesare pentru finantarea integrala a lucrarilor prevazute la art. 33 alin. (3) lit. a) -d) si sumele calculate la nivelul maxim in fondul de conservare si regenerare a padurilor; d) contravaloarea lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor prevazute la art. 57 alin. (1) , numai pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica sau egala cu 30 ha, indiferent daca aceasta este sau nu este cuprinsa intr-o asociatie; e) refacerea padurilor, daca sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare si regenerare a padurilor sunt insuficiente, si a cailor forestiere de transport afectate de calamitati naturale sau de incendii, cu autor necunoscut; f) sprijinirea infiintarii si dezvoltarii asociatiilor de proprietari de paduri; g) punerea la dispozitia proprietarilor de paduri a materialelor de educatie forestiera privind ocrotirea si conservarea padurilor. (2) Impunerea de restrictii proprietarilor de paduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente ale parcurilor nationale, naturale, rezervatiilor biosferei si ale siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care stabilesc diferite tipuri de grupe functionale, se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste si prealabile despagubiri, platita anual, care sa compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de padure, persoana fizica sau juridica. (3) Pentru gestionarea durabila a fondului forestier proprietate publica a statului se aloca administratorului acestuia, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, sume pentru refacerea cailor forestiere de transport afectate de calamitati naturale. Art. 98 Sumele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. a) , c) , d) si e) se pun la dispozitia ocolului silvic care asigura serviciile silvice, cele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. b) , f) si g) si la art. 101 se pun la dispozitia proprietarilor, iar cele prevazute la art. 21 alin. (4) se pun la dispozitia structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 99 (1) Normele metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor anuale prevazute la art. 998 se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod. (2) Prin normele metodologice prevazute la alin. (1) se aproba si procedura de realizare a serviciilor silvice si de efectuare a controalelor de fond. Art. 100 Realizarea cadastrului aferent fondului forestier national, a I.F.N., a monitoringului sol-vegetatie forestiera este finantata anual de la bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 101 (1) Persoanele fizice sau juridice care sunt de acord si pe ale caror terenuri agricole se infiinteaza perdele forestiere de protectie raman in continuare proprietari pe terenul respectiv si pe padurea astfel infiintata si primesc anual, pana la inchiderea starii de masiv, o compensatie a pierderii de venit in cuantum de 10 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, stabilit in conditiile legii, la hectar, corespunzator suprafetei efectiv ocupate de perdelele forestiere de protectie. (2) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului cod, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura elaboreaza metodologia de acordare a compensatiei prevazute la alin. (1) , pe care o aproba prin ordin al conducatorului acesteia. (3) Plata compensatiei prevazute la alin. (1) se face din: a) fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; b) alocatii de la bugetul de stat; c) alte surse prevazute de lege. (4) Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publica a statului cu alta destinatie decat cea forestiera, in conditiile legii, pe care se realizeaza perdele forestiere de protectie, sunt scutite de la plata redeventei aferente suprafetei ocupate de perdelele forestiere. TITLUL V: Controlul aplicarii si respectarii regimului silvic Art. 102 Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura organizeaza si realizeaza prin personalul propriu imputernicit si prin personalul imputernicit de la structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura: a) controlul aplicarii si respectarii regimului silvic in fondul forestier national; b) controlul modului in care se aplica si se respecta normele specifice in vegetatia forestiera din afara fondului forestier; c) controlul circulatiei materialelor lemnoase, al instalatiilor de prelucrat si al spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase; d) controlul circulatiei produselor nelemnoase din fondul forestier national. Art. 103 (1) Detinatorii de fond forestier si de vegetatie forestiera din afara fondului forestier, inclusiv ocoalele silvice, sunt obligati sa permita accesul personalului silvic imputernicit pentru controlul respectarii regimului silvic sau a normelor tehnice specifice, dupa caz, dupa instiintarea prealabila a acestora. (2) Personalul silvic imputernicit pentru controlul respectarii regimului silvic are dreptul sa patrunda pe proprietatile forestiere in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu. TITLUL VI: Raspunderi si sanctiuni Art. 104 Incalcarea prevederilor prezentului cod atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, potrivit legii. Art. 105 (1) Prejudiciul adus fondului forestier national, denumit in continuare prejudiciu, indiferent de natura juridica a proprietatii, se evalueaza de catre personalul silvic, in conditiile legii. (2) Valoarea prejudiciului prevazut la alin. (1) , cauzat prin fapte care constituie infractiuni sau contraventii, in padurile incadrate prin amenajamente silvice in grupa I functionala, se stabileste prin multiplicarea de doua ori a valorii obtinute potrivit legii. (3) In situatiile in care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala*) , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, acesta se recupereaza, in baza procesului-verbal, actului de control de fond forestier/partial intocmit de personalul silvic, de catre organele fiscale competente subordonate Agentiei Nationale de Administrare Fiscala pentru prejudiciul stabilit in sarcina persoanelor juridice. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit in sarcina persoanelor fizice de catre organele fiscale ale unitatilor administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul local. ____ *) La 1 ianuarie 2016 va intra in vigoare Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015. Art. 106 (1) Reducerea suprafetei fondului forestier national fara respectarea dispozitiilor art. 36 si 37 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. (2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si schimbarea destinatiei obiectivului pentru care s-a obtinut aprobarea de scoatere din fondul forestier national sau de ocupare a fondului forestier national, daca schimbarea destinatiei se produce in termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier. (3) Autorul faptelor prevazute la alin. (1) si (2) este obligat sa elibereze terenul forestier de orice constructii sau instalatii amplasate ilegal. (4) Reinstalarea vegetatiei forestiere se executa, pe cheltuiala autorului faptelor prevazute la alin. (1) si (2) , de catre ocolul silvic care realizeaza serviciile silvice sau administrarea padurii respective, pe amplasamentul care face obiectul infractiunii. Art. 107 (1) Taierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se pedepseste dupa cum urmeaza: a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data comiterii faptei; b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului produs nu depaseste limita prevazuta la lit. a) , dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a prejudiciului produs depaseste limita prevazuta la lit. a) ; c) cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data comiterii faptei; d) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei. (2) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la alin. (1) se majoreaza cu jumatate, in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari: a) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta; b) in timpul noptii; c) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national; d) de personal silvic. (3) Tentativa se pedepseste. Art. 108 (1) Pasunatul in padurile sau in suprafetele de padure in care acesta este interzis constituie infractiune silvica si se pedepseste dupa cum urmeaza: a) cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei; b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei; c) cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei. (2) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la alin. (1) se majoreaza cu jumatate, in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari: a) in timpul noptii; b) in fondul forestier national situat in arii naturale protejate de interes national. Art. 109 (1) Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national, precum si al oricaror altor produse specifice ale fondului forestier national constituie infractiune si se pedepseste dupa cum urmeaza: a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea materialului lemnos sustras este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a materialului lemnos depaseste valoarea prevazuta la lit. a) ; c) cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; d) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras depaseste de 50 de ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior. (2) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la alin. (1) se majoreaza cu jumatate in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari: a) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta; b) in timpul noptii; c) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national; d) de personal silvic. Art. 110 Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 30 alin. (1) constituie infractiune silvica si se pedepseste cu amenda. Art. 111 Pe langa organele de urmarire penala, sunt competente sa constate faptele prevazute la art. 106, 107-109 si 110 personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al structurilor teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizate, ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane. Art. 112 (1) Personalul silvic prevazut la art. 111 are competenta sa identifice si sa inventarieze, in locurile unde se afla, materialele lemnoase provenite din savarsirea unor fapte ce pot fi calificate ca infractiuni silvice. (2) Materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se retin de personalul silvic imputernicit sa constate aceste fapte. (3) Procedura de retinere prevazuta la alin. (2) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 113 (1) In cazul constatarii prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infractiuni, persoana care are calitatea sa le constate depune actul de constatare la unitatea sau la institutia in care isi desfasoara activitatea. (2) Conducatorul unitatii sau al institutiei prevazute la alin. (1) transmite actul de constatare la parchetul de pe langa instanta competenta din punct de vedere material si teritorial. Art. 114 Prevederile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala. TITLUL VII: Dispozitii tranzitorii si finale Art. 115 (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura elaboreaza, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod, normele, regulamentele, instructiunile si ghidurile de bune practici si le aproba prin ordin al conducatorului acesteia, exercitand si controlul aplicarii lor. (2) Pana la elaborarea si aprobarea actelor normative prevazute la alin. (1) se aplica normele, regulamentele si instructiunile aflate in vigoare la data intrarii in vigoare a prezentului cod. Art. 116 Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabileste anual, prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 117 Regulamentul de paza a fondului forestier se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 118 (1) Stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice se reglementeaza prin lege speciala, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod. (2) Pana la intrarea in vigoare a legii speciale prevazute la alin. (1) se aplica prevederile referitoare la contraventiile silvice din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea padurilor din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare, si din Legea nr. 31/2000*) privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, cu modificarile si completarile ulterioare. ____ *) Legea nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice a fost abrogata prin Legea nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010, rectificata, cu modificarile ulterioare. Art. 119 Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura prezinta anual Guvernului raportul privind starea padurilor. Art. 120 (1) Personalul silvic de toate gradele este obligat sa poarte, in exercitiul atributiilor de serviciu, uniforma si insemnele distinctive stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (2) Uniforma si insemnele prevazute la alin. (1) se asigura gratuit de angajator, fara a fi impozitate, iar pentru personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se asigura gratuit, prin bugetul acesteia. (3) Gradele profesionale, drepturile si indatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege speciala. (4) Indemnizatiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si subunitatile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod. (5) Personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, al subunitatilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice, al structurilor silvice de rang superior si al Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva beneficiaza de un spor de risc de 25% din salariul de baza. (6) Inginerii silvici cu pregatire superioara de lunga durata, cu cel putin 3 ani vechime in domeniul silviculturii, sunt autorizati sa execute masuratori topografice. (7) Inginerii silvici cu pregatire superioara de lunga durata, cu tema de doctorat in domeniul masuratorilor terestre sau avand cel putin 5 semestre de studiu in domeniul masuratorilor terestre, pot sa efectueze lucrari de geodezie. (8) 20% din cuantumul amenzilor incasate si 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate raman la dispozitia persoanei juridice in structura careia isi desfasoara activitatea personalul silvic care a aplicat amenda sau a realizat confiscarea. (9) Sumele prevazute la alin. (8) se utilizeaza de fiecare persoana juridica, dupa cum urmeaza: a) pentru stimularea personalului silvic care isi desfasoara activitatea in cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al structurilor teritoriale silvice ale acesteia; b) 50% pentru stimularea personalului silvic din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si ocoalelor silvice private, iar 50% pentru investitii legate de paza fondului forestier si sustinerea financiara a unor actiuni in instanta initiate de persoana juridica. Art. 121 (1) La data intrarii in vigoare a prezentului cod se interzice efectuarea de studii sumare de amenajare si de transformare a pasunilor impadurite. (2) Studiile de transformare a pasunilor impadurite si amenajamentele silvice, aprobate pana la data intrarii in vigoare a prezentului cod, raman valabile pana la intocmirea amenajamentului silvic in conditiile prezentului cod, dar nu mai tarziu de expirarea valabilitatii acestora. (3) Studiile sumare de amenajare aprobate raman in vigoare pana la data intocmirii amenajamentului silvic, in conditiile prezentului cod. (4) Dupa data intrarii in vigoare a prezentului cod, pe terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicarii prevederilor legilor funciare, ocoalele silvice realizeaza lucrarile prevazute in amenajamentele silvice in vigoare. Art. 122 La data intrarii in vigoare a prezentului cod sunt interzise punerea in valoare si autorizarea spre exploatare de masa lemnoasa din paduri pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, in conditiile prezentului cod. Art. 123 Pana la elaborarea metodologiei prevazute la art. 43 se aplica metodologia in vigoare la data intrarii in vigoare a prezentului cod. Art. 124 (1) Ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2) , infiintate pana la data intrarii in vigoare a prezentului cod, sunt obligate sa se inscrie in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod, si sunt continuatoarele in drepturi ale vechilor persoane juridice. (2) Persoanele juridice prevazute la alin. (1) se radiaza din Registrul comertului, respectiv din Registrul asociatiilor si fundatiilor, in temeiul autorizatiei emise conform prevederilor prezentei legi, pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului justitiei si ai ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. (3) Autorizatiile de functionare ale ocoalelor silvice private eliberate anterior intrarii in vigoare a prezentului cod sunt valabile 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod. Art. 125 (1) Prelucrarea lemnului rotund in instalatii si/sau utilaje apartinand persoanelor juridice se realizeaza numai dupa autorizarea persoanei juridice si a fiecarei instalatii si/sau utilaj de o comisie constituita de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si dupa inregistrarea acesteia in Registrul instalatiilor si/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (2) Prelucrarea lemnului rotund in instalatii si/sau cu utilaje apartinand persoanelor fizice se realizeaza dupa inregistrarea persoanei fizice in Registrul instalatiilor si/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, tinut la nivelul subunitatilor teritoriale ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (3) Procedura si criteriile de inregistrare si autorizare a persoanelor si instalatiilor prevazute la alin. (1) si (2) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 126 (1) Pentru fondul forestier proprietate publica a statului nu se platesc taxe si impozite. (2) Pentru cladirile amplasate in fondul forestier se platesc taxele si impozitele prevazute de lege. Art. 127 Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate utiliza fondul forestier proprietate publica a statului, pe care il administreaza in scopurile prevazute la art. 11 alin. (4) si (5) , potrivit metodologiei aprobate prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 128 (1) Pana la punerea in posesie a terenurilor forestiere in temeiul legilor funciare, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva are obligatia sa execute lucrarile tehnice silvice conform amenajamentelor silvice si reglementarilor impuse de regimul silvic, acordand proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective. (2) Profitul rezultat se acorda in bani sau in natura, la cererea proprietarilor, pentru perioada dintre validare si punerea in posesie. (3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere se exercita de la data emiterii procesului-verbal de punere in posesie a acestora, data la care noii proprietari sunt obligati sa-si asigure administrarea/serviciile silvice in conditiile prezentei legi. Art. 129 (1) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva plateste administratorului sau ocolului silvic care asigura serviciile silvice pentru suprafetele de fond forestier retrocedate sumele din fondul de conservare si regenerare a padurilor aferente valorii masei lemnoase recoltate prin taieri de produse principale si accidentale I, diminuate cu sumele cheltuite pentru regenerare pentru perioada de la validare, cu stabilirea amplasamentului, pana la punerea in posesie a suprafetei. (2) Sumele prevazute la alin. (1) se platesc pentru suprafetele de padure neregenerate, indiferent de data punerii in posesie, si nu pot fi mai mici decat sumele necesare impaduririi si efectuarii lucrarilor de intretinere pana la realizarea starii de masiv, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod. Art. 130 Suprafetele de fond forestier, altele decat cele proprietate publica, pentru care nu se reglementeaza procesul de productie lemnoasa, cele certificate, precum si cele cu arborete cu varsta de pana la 20 de ani sunt scutite de taxe si impozite. Art. 131 Legislatia subsecventa Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonantei Guvernului nr. 96/1998, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 139/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare, ramane in vigoare pana la elaborarea legislatiei in conditiile prezentului cod. Art. 132 La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: a) Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, cu modificarile si completarile ulterioare; b) Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare; c) Ordonanta Guvernului nr. 81/1998 privind unele masuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 313 din 27 august 1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/1999; d) art. 4-9 din Hotararea Guvernului nr. 954/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru stabilirea modalitatilor concrete de gospodarire a padurilor si de repartizare a resurselor materiale si a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice si juridice pentru padurile pe care le au in proprietate si pe care le administreaza prin structuri silvice de stat, pe baza contractuala, precum si a obligatiilor acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 686 din 17 septembrie 2002, cu modificarile ulterioare; e) Legea nr. 545/2002 privind trecerea unor terenuri forestiere in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002; f) Ordonanta Guvernului nr. 77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de paduri private in scopul gospodaririi durabile a acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 791 din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 515/2004, cu modificarile ulterioare; g) Ordonanta Guvernului nr. 82/2004 privind masurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 514/2004; h) art. 5 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 81/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea crescatoriilor de vanat si a complexurilor de vanatoare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 795 din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 486/2004; i) art. 1-9, art. 11-16 si art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea padurilor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 939 din 20 octombrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare; j) orice alta dispozitie contrara prevederilor prezentului cod.
ANEXA: DEFINITII 1. Administrarea padurilor - totalitatea activitatilor cu caracter tehnic, economic si juridic desfasurate de ocoalele silvice de regim si de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva in scopul asigurarii gestionarii durabile a padurilor, cu respectarea regimului silvic 2. Amenajament silvic - studiul de baza in gestionarea padurilor, cu continut tehnico-organizatoric, juridic si economic, fundamentat ecologic. In elaborarea amenajamentului silvic este obligatorie parcurgerea urmatoarelor etape: a) sedinta de preavizare a temei de proiectare - Conferinta I de amenajare, cu participarea: 1. sefului de proiect si a expertului CTAP din partea unitatii specializate autorizate; 2. sefului ocolului silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice si, dupa caz, a proprietarului; 3. administratorului/custodelui ariei naturale protejate, in situatia in care aceasta este constituita partial sau total peste fondul forestier; 4. reprezentantului structurii judetene sau regionale pentru protectia mediului; 5. reprezentantului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura sau, dupa caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia; b) receptia lucrarilor de teren care se realizeaza in ultimul an de aplicare a amenajamentului silvic, premergator anului de organizare a sedintei de preavizare a solutiilor tehnice - Conferintei a II-a de amenajare, cu participarea: 1. sefului de proiect si a expertului CTAP din partea unitatii specializate autorizate; 2. sefului ocolului silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice si, dupa caz, a proprietarului; 3. reprezentantului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura sau, dupa caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia; c) sedinta de preavizare a solutiilor tehnice - Conferinta a II-a de amenajare se organizeaza in anul urmator anului in care se realizeaza receptia lucrarilor de teren, cu participarea: 1. sefului de proiect si a expertului CTAP din partea unitatii specializate autorizate; 2. sefului ocolului silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice si, dupa caz, a proprietarului; 3. administratorului/custodelui ariei naturale protejate, in situatia in care aceasta este constituita partial sau total peste fondul forestier; 4. reprezentantului structurii judetene sau regionale pentru protectia mediului; 5. reprezentantului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura sau, dupa caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia; d) analiza si avizarea in Comisia tehnica de avizare pentru silvicultura din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Pana la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat in conditiile prezentei legi, se aplica prevederile sedintei de preavizare a solutiilor tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic in Comisia de avizare pentru silvicultura in acelasi an in care se organizeaza sedinta de preavizare a solutiilor tehnice determina suspendarea aplicarii prevederilor amenajamentului silvic pana la data la care acesta este avizat. Este obligatorie verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice cel putin o data la jumatatea perioadei de valabilitate a acestora, conform metodologiei aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. 3. Amenajarea padurilor - ansamblul de preocupari si masuri menite sa asigure aducerea si pastrarea padurilor in stare corespunzatoare din punctul de vedere al functiilor ecologice, economice si sociale pe care acestea le indeplinesc si este activitate de dezvoltare tehnologica 4. Amenajarile necesare pentru realizarea padurilor-parc - Amenajarile permise in padurile-parc sunt: a) alei realizate din materiale ecologice, cu latimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete; b) banci; c) iluminat; d) puncte de informare; e) toalete ecologice; f) constructii provizorii din lemn cu suprafata construita de maximum 15 m2. In padurile-parc se pot realiza impaduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental in locul arborilor extrasi. Padurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, in baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura. 5. Arboret - portiunea omogena de teren forestier, atat din punctul de vedere al fitocenozei de arbori, cat si al conditiilor stationale, in care se aplica aceeasi lucrare silviculturala 6. Arboretum - suprafata de teren pe care este cultivata, in scop stiintific sau educational, o colectie de arbori si arbusti 7. Beneficiari directi ai serviciilor ecosistemelor forestiere - persoanele care beneficiaza nemijlocit de efectele de protectie pe care le genereaza ecosistemele forestiere 8. Beneficiari indirecti ai serviciilor ecosistemelor forestiere - persoanele care beneficiaza in mod indirect de efectele de protectie pe care le genereaza ecosistemele forestiere, prin intreruperea unui beneficiar direct 9. Circulatia materialelor lemnoase - actiunea de transport al materialelor lemnoase intre doua locatii, folosindu-se in acest scop orice mijloc de transport, si/sau transmiterea proprietatii asupra materialelor lemnoase 10. Compozitie-tel - combinatia de specii urmarita a se realiza de un arboret care imbina in mod optim, atat prin proportie, cat si prin gruparea lor, exigentele biologice cu obiectivele multiple, social-economice ori ecologice 11. Consistenta - gradul de spatiere a arborilor in cadrul arboretului. Consistenta se exprima prin urmatorii indici: a) indicele de desime; b) indicele de densitate; c) indicele de inchidere a coronamentului; d) indicele de acoperire. 12. Control de fond - totalitatea actiunilor efectuate in fondul forestier, in conditiile legii, de catre personalul silvic care asigura administrarea padurilor sau controlul regimului silvic, in scopul: a) verificarii starii limitelor si bornelor amenajistice; b) verificarii suprafetei de padure in scopul identificarii, inventarierii si evaluarii valorice a arborilor taiati in delict, a semintisurilor utilizabile distruse sau vatamate, a oricaror altor pagube aduse padurii, precum si stabilirii cauzelor care le-au produs; c) verificarii oportunitatii si calitatii lucrarilor silvice executate; d) identificarii lucrarilor silvice necesare; e) verificarii starii bunurilor mobile si imobile aferente padurii respective; f) inventarierii stocurilor de produse ale padurii existente pe suprafata acesteia; g) stabilirii pagubelor si/sau daunelor aduse padurii, precum si propuneri de recuperare a acestora. Controlul de fond devine titlu executoriu, dupa comunicare si necontestarea acestuia in termen de 15 zile. 13. Defrisare - actiunea de inlaturare completa a vegetatiei forestiere, fara a fi urmata de regenerarea acesteia, cu schimbarea folosintei si/sau a destinatiei terenului 14. Detinator - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul, depozitarul, custodele, precum si orice alta persoana fizica sau juridica in temeiul unui titlu legal de fond forestier sau de materiale lemnoase 15. Dispozitiv special de marcat - ciocanele silvice de marcat, instrumentele folosite de personalul silvic pentru marcarea arborilor, a cioatelor si a materialului lemnos 16. Ecosistem forestier - unitatea functionala a biosferei, constituita din biocenoza, in care rolul predominant il au populatia de arbori si statiunea in care se afla aceasta 17. Exploatare forestiera - procesul de productie prin care se extrage din paduri lemnul brut in conditiile prevazute de regimul silvic 18. Gestionarea durabila a padurilor - administrarea si utilizarea padurilor astfel incat sa isi mentina si sa isi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sanatatea, in asa fel incat sa asigure, in prezent si in viitor, capacitatea de a exercita functiile multiple ecologice, economice si sociale permanente la nivel local, regional, national si global fara a crea prejudicii altor ecosisteme 19. Management forestier durabil - administrarea si utilizarea padurilor si terenurilor cu vegetatie forestiera astfel incat sa isi mentina si sa isi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sanatatea, in asa fel incat sa asigure, in prezent si in viitor, capacitatea de a exercita functiile multiple ecologice, economice si sociale permanente la nivel local, regional, national si global fara a crea prejudicii altor ecosisteme 20. Masa lemnoasa - totalitatea arborilor pe picior si/sau doborati, intregi sau parti din acestia, inclusiv cei aflati in diferite stadii de transformare si miscare in cadrul procesului de exploatare forestiera 21. Materiale lemnoase - lemnul rotund sau despicat de lucru si lemnul de foc, cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat - cu sectiune dreptunghiulara sau patrata, precum si lemnul cioplit. Aceasta categorie cuprinde si arbori si arbusti ornamentali, pomi de Craciun, rachita si puieti; materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile. 22. Material forestier de reproducere - materialul biologic vegetal prin care se realizeaza reproducerea arborilor din speciile si hibrizii artificiali, importanti pentru scopuri forestiere; aceste specii si acesti hibrizi se stabilesc prin lege speciala. 23. Ocol silvic - unitatea silvica infiintata in scopul administrarii sau asigurarii serviciilor pentru fondul forestier national, avand suprafata minima de constituire dupa cum urmeaza: a) in regiunea de campie - 3.000 ha fond forestier; b) in regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier; c) in regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier. Ocoalele silvice de regim pot fi infiintate de: a) proprietari persoane fizice sau juridice sau de asociatii ale acestora si pot functiona ca asociatii si fundatii sau ca societati reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; b) de unitati administrativ-teritoriale sau de asociatii ale acestora si pot functiona ca regii de interes local; c) asociatii intre unitati administrativ-teritoriale si/sau persoane fizice si/sau juridice si pot functiona ca asociatii si fundatii sau ca societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; pentru proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale, aceste ocoale silvice pot asigura numai servicii silvice. La constituirea si functionarea ocoalelor silvice se iau in calcul numai suprafetele de fond forestier aflate in proprietate sau a proprietarilor/asociatiei de proprietari care au solicitat constituirea ocolului silvic. Se excepteaza de la conditia minima de suprafata prevazuta de prezenta lege ocolul silvic infiintat de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat. 24. Ocupare temporara a terenului - schimbarea temporara a folosintei unui teren cu destinatie forestiera in scopuri si pe perioade stabilite in conditiile legii 25. Parchet - suprafata de padure in care se efectueaza recoltari de masa lemnoasa in scopul realizarii unei taieri de ingrijire, a unui anumit tratament, a lucrarilor de conservare sau a extragerii produselor accidentale sau de igiena 26. Parc recreativ/tematic/educational - amenajarile cu caracter permanent sau nepermanent, care se executa in scopul desfasurarii activitatilor recreative, cu sau fara defrisarea vegetatiei forestiere, de tipul: a) pergole si/sau locuri dejoaca pentru copii; b) aventura parc sau instalatii pentru catarare sau initiere in alpinism; c) terenuri pentru paintball; d) piste pentru biciclete sau pentru role; e) cai de acces aferente; f) actiunile tematice si educationale. Parcurile recreative/tematice/educationale se constituie, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura, la solicitarea proprietarului/administratorului, in baza unor studii de specialitate realizate pentru paduri cu functii de recreere, zonate corespunzator prin amenajamentul silvic. 27. Precomptare - actiunea de inlocuire a volumului de lemn prevazut a fi recoltat din arboretele incluse in planurile decenale de recoltare a produselor principale cu volume rezultate din exploatarea masei lemnoase din arborete afectate integral de factori biotici sau abiotici ori din arborete cu varste mai mari de 1/2 din varsta exploatabilitatii tehnice, afectate partial de factori biotici sau abiotici ori provenite din defrisari legale si taieri ilegale 28. Perdele forestiere de protectie - formatiunile cu vegetatie forestiera, amplasate la o anumita distanta unele fata de altele sau fata de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja impotriva efectelor unor factori daunatori si/sau pentru ameliorarea climatica, economica si estetico-sanitara a terenurilor 29. Perimetru de ameliorare - terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin impadurire, a caror punere in valoare este necesara din punctul de vedere al protectiei solului, al regimului apelor, al imbunatatirii conditiilor de mediu si al diversitatii biologice 30. Plantaj - cultura forestiera constituita din arbori proveniti din mai multe clone sau familii, identificate, in proportii definite, izolata fata de surse de polen strain si care este condusa astfel incat sa produca in mod frecvent recolte abundente de seminte, usor de recoltat 31. Posibilitate - volumul de lemn care poate fi recoltat ca produse principale dintr-o unitate de gospodarire, in baza amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a acestuia 32. Posibilitate anuala - volumul de lemn care poate fi recoltat ca produse principale dintr-o gospodarire, rezultat ca raport intre posibilitate si numarul anilor de aplicabilitate a amenajamentului silvic 33. Prejudiciu - efectul unei actiuni umane, prin care este afectata integritatea padurii si/sau realizarea functiilor pe care aceasta ar trebui sa le asigure. Aceste actiuni pot afecta fondul forestier: a) in mod direct, prin actiuni desfasurate ilegal; b) in mod indirect, prin actiuni al caror efect asupra padurii poate fi cuantificat in timp. Se incadreaza in acest tip efectele produse asupra acestora in urma poluarii, realizarii de constructii, exploatarii de resurse naturale, cu identificarea relatiei cauza-efect certificate prin studii realizate de organisme abilitate, neamenajarea zonelor de limitare a propagarii incendiilor, precum si neasigurarea dotarii minime pentru interventie in caz de incendiu. Prejudiciul produs prin lucrarile de exploatare forestiera, stabilit conform instructiunilor tehnice, nu reprezinta prejudiciu adus padurii. 34. Prestatie silvica - lucrari cu caracter tehnic silvic efectuate de ocoale silvice pe baza de contract 35. Principiul teritorialitatii - efectuarea administrarii si serviciilor silvice, dupa caz, pe baza de contract, pentru fondul forestier apartinand persoanelor fizice, juridice si unitatilor administrativ-teritoriale care nu si-au constituit ocol silvic de regim, de catre unul din ocoalele silvice autorizate care administreaza fondul forestier aflat in limitele teritoriale ale judetului sau in judetele limitrofe in raza carora se afla proprietatea 36. Produse accidentale I - arborii dintr-un arboret afectati integral de factori biotici si/sau abiotici, arborii dintr-un arboret cu varsta mai mare de 1/2 din varsta exploatabilitatii tehnice, afectati partial de factori biotici si/sau abiotici sau arbori/arborete pentru care sunt aprobari legale de defrisare 37. Produse accidentale II - arborii dintr-un arboret cu varsta mai mica sau egala cu 1/2 din varsta exploatabilitatii tehnice, afectati partial de factori biotici si/sau abiotici 38. Provenienta materialelor lemnoase - sursa localizata de unde acestea au fost obtinute in mod legal, respectiv: a) parchetele autorizate si predate spre exploatare, constituite in fondul forestier national sau in vegetatia forestiera de pe terenuri din afara acestuia; b) depozite, centre de sortare si prelucrare a materialelor lemnoase; c) pietele, targurile, oboarele si altele asemenea, autorizate pentru comercializarea materialelor lemnoase; d) statele membre ale Uniunii Europene; e) statele din afara Uniunii Europene. 39. Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa - pretul mediu de vanzare a unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la nivel national, determinat pe baza datelor statistice din anul anterior, comunicate de Institutul National de Statistica 40. Regimul codrului - modul general de gospodarire a unei paduri, bazat pe regenerarea din samanta 41. Regimul crangului - modul general de gospodarire a unei paduri, bazat pe regenerarea vegetativa 42. Regimul silvic - sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza fondului forestier, in scopul asigurarii gestionarii durabile 43. Schimbarea categoriei de folosinta - schimbarea folosintei terenului cu mentinerea destinatiei forestiere, in scopul executarii de lucrari si realizarii de obiective necesare administrarii si gestionarii durabile a fondului forestier 44. Scoaterea definitiva din fondul forestier national - schimbarea destinatiei forestiere a unui teren din fondul forestier national in alta destinatie, in conditiile legii 45. Sezon de vegetatie - perioada din an cuprinsa intre intrarea in vegetatie si repausul vegetativ al unui arboret 46. Servicii silvice - activitatile cu caracter tehnic desfasurate de ocoalele silvice de regim sau de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva in scopul asigurarii pazei si supravegherii starii de sanatate a padurilor si stabilirii anuale a lucrarilor silvice prevazute de amenajamentul silvic, cu respectarea regimului silvic; executarea lucrarilor silvice stabilite se face in regie proprie, de catre ocoalele silvice care asigura administrarea sau serviciile silvice ori prin prestari de servicii, in conditiile legii. 47. Silvicultura - ansamblul de preocupari si actiuni privind cunoasterea padurii, crearea si ingrijirea acesteia, recoltarea si valorificarea rationala a produselor sale, precum si organizarea si conducerea intregului proces de gestionare durabila a padurii 48. Spatii de depozitare a materialelor - spatiile delimitate, in care detinatorul materialelor lemnoase are dreptul sa realizeze depozitarea acestora in vederea expedierii pentru transport, a prelucrarii primare si industriale, a comercializarii, precum si platformele primare de la locul de recoltare a masei lemnoase pe picior 49. Stare de masiv - stadiul din care o regenerare se poate dezvolta independent, ca urmare a faptului ca exemplarele componente ale acesteia realizeaza o desime care asigura conditionarea lor reciproca in crestere si dezvoltare, fara a mai fi necesare lucrari de completari si intretineri 50. Subunitate de gospodarire - diviziunea unei unitati de productie/protectie, constituita ca urmare a gruparii arboretelor din unitatea de productie si/sau protectie in functie de telul de gospodarire 51. Teren aferent activelor vandute - suprafata de teren din documentatia tehnica aprobata pentru vanzarea unui activ al Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, in conditiile legii. Suprafata din documentatia tehnica nu poate depasi suprafata unitatii amenajistice pe care este amplasat activul. 52. Teren neproductiv - terenul in suprafata de cel putin 0,1 ha, care nu prezinta conditii stationale care sa permita instalarea si dezvoltarea unei vegetatii forestiere 53. Terenuri degradate din afara fondului forestier national - terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori antropici si-au pierdut definitiv capacitatea de productie agricola, dar pot fi ameliorate prin impadurire, si anume: a) terenurile cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva; b) terenurile cu eroziune de adancime - ogase, ravene, torenti; c) terenurile afectate de alunecari active, prabusiri, surpari si scurgeri noroioase; d) terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant sau apa; e) terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis, grohotis, stancarii si depozite de aluviuni torentiale; f) terenurile cu exces permanent de umiditate; g) terenurile saraturate sau puternic acide; h) terenurile poluate cu substante chimice, petroliere sau noxe; i) terenurile ocupate cu halde miniere, deseuri industriale sau menajere, gropi de imprumut; j) terenurile neproductive, daca acestea nu se constituie ca habitate naturale; k) terenurile cu nisipuri miscatoare, care necesita lucrari de impadurire pentru fixarea acestora; l) terenurile din oricare dintre categoriile mentionate la lit. a) -k) , care au fost ameliorate prin plantatii silvice si de pe care vegetatia a fost inlaturata. 54. Tip functional - totalitatea categoriilor functionale care necesita acelasi regim de gestionare 55. Unitate de productie/protectie - suprafata de fond forestier pentru care se elaboreaza un amenajament silvic. La constituirea unei unitati de productie/protectie se au in vedere urmatoarele principii: a) se pot constitui pe bazine sau pe bazinete hidrografice sau proprietati; b) delimitarea se realizeaza prin limite naturale, artificiale permanente, pe limitele unitatilor administrativ-teritoriale sau pe limita proprietatii forestiere, dupa caz; c) suprafata minima a unitatii de productie/protectie pentru care se elaboreaza un amenajament silvic este de 100 ha; d) se includ intr-o unitate de productie si/sau protectie proprietati intregi, nefragmentate; proprietatile se pot fragmenta numai daca suprafata acestora este mai mare decat suprafata maxima stabilita de normele tehnice pentru o unitate de productie/protectie. 56. Vegetatie forestiera din afara fondului forestier national - vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier national, care nu indeplineste unul sau mai multe criterii de definire a padurii, fiind alcatuita din urmatoarele categorii: a) plantatiile cu specii forestiere de pe terenuri agricole; b) vegetatia forestiera de pe pasuni cu consistenta mai mica de 0,4; c) fanetele impadurite: arbori situati in fanete; d) arborii din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare; e) arborii situati de-a lungul cursurilor de apa si a canalelor; f) zonele verzi din intravilan, altele decat cele definite ca paduri; g) arboretumurile, altele decat cele cuprinse in paduri; h) aliniamentele de arbori situate de-a lungul cailor de transport si comunicatie. 57. Zona deficitara in paduri - judetul in care suprafata fondului forestier reprezinta mai putin de 30% din suprafata totala a acestuia
OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...
Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...
Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006 Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...
Acordarea despagubirilor pe durata suspendarii contractului individual de munca Sursa: MCP avocati
Poate un cetatean Non-UE, care lucreaza in Romania, sa fie detasat intr-un alt stat UE? Sursa: EuroAvocatura.ro
Somatia europeana de plata. Modalitate de recuperare a creantelor transfrontaliere Sursa: av. Andreea Deaconu
Portal.Just.ro - Dreptul justitiabilului de a ii fi sterse datele cu caracter personal Sursa: MCP avocati
Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte Sursa: MCP avocati
Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale Sursa: MCP avocati
Punctele de stabilitate in Noua lege a pensiilor. Clarificari si Reglementari Sursa: MCP avocati
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti