INTEGRAL: Statutul politistului, Actualizat 2014

Actualizat prin Ordonanta urgenta 66/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului

CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Articolul 1
(1) Politistul este functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului.
(2) Exercitarea profesiei de politist implica, prin natura sa, indatoriri si riscuri deosebite.
(3) Statutul special este conferit de indatoririle si riscurile deosebite, de portul de arma si de celelalte diferentieri prevazute in prezentul statut.
Articolul 2
(1) Politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice, pe timpul si in legatura cu indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu, in limitele competentelor stabilite prin lege.
(2) Autoritatea functiei nu poate fi exercitata in interes personal.
Articolul 3
Politistul isi desfasoara activitatea profesionala in interesul si in sprijinul persoanei, comunitatii si institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii, cu respectarea principiilor impartialitatii, nediscriminarii, proportionalitatii si gradualitatii.
Articolul 4
(1) Politistul este obligat sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului, Constitutia si legile tarii, juramantul de credinta fata de Romania, prevederile regulamentelor de serviciu si sa indeplineasca ordinele si dispozitiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa profesionala.
(2) Politistul raspunde, in conditiile legii, pentru modul in care isi executa atributiile de serviciu.
Articolul 5
Sefii ierarhici din cadrul Politiei Romane raspund pentru legalitatea dispozitiilor date subordonatilor. Ei sunt obligati sa verifice daca acestea au fost transmise si intelese corect si sa controleze modul de indeplinire a lor.
Articolul 6
Politistul beneficiaza de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru conditiile speciale si riscurile pe care le implica exercitarea profesiei.
Articolul 7
Calitatea de politist se dobandeste si se pierde in conditiile prevazute de prezenta lege.

CAPITOLUL II: Selectionarea, pregatirea, acordarea gradelor profesionale si incadrarea politistilor in categorii si grade profesionale
SECTIUNEA 1: Selectionarea si pregatirea politistilor
Articolul 8
Profesia de politist poate fi exercitata numai de catre persoana care a dobandit aceasta calitate, in conditiile legii.
Articolul 9
(1) Politistii provin, de regula, din randul absolventilor institutiilor de invatamant ale Ministerului de Interne.
(2) Ofiterii de politie pot proveni si din randul agentilor de politie absolventi, cu diploma sau licenta, ai institutiilor de invatamant superior de lunga sau scurta durata ale Ministerului de Interne sau ai altor institutii de invatamant superior cu profil corespunzator specialitatilor necesare politiei, stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(3) Pentru unele functii pot fi incadrati direct sau transferati din institutiile publice de aparare si siguranta nationala specialisti cu studii corespunzatoare cerintelor postului si care indeplinesc conditiile legale.
(4) Admiterea in institutiile de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor se realizeaza prin concurs.
(5) Incadrarea unor specialisti in politie se realizeaza prin concurs sau examen, dupa caz.
Articolul 10
(1) La concursul de admitere in institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne si la incadrarea directa a unor specialisti are acces orice persoana, indife-rent de rasa, nationalitate, sex, religie, avere sau origine sociala, care indeplineste, pe langa conditiile generale legale prevazute pentru functionarii publici, si urmatoarele conditii speciale:
a)sa fie apta din punct de vedere medical, fizic si psihic;
b)sa nu aiba antecedente penale sau sa nu fie in curs de urmarire penala ori de judecata pentru savarsirea de infractiuni;
c)sa aiba un comportament corespunzator cerintelor de conduita admise si practicate in societate.
(2) In primul an de activitate, politistii incadrati direct trebuie sa urmeze un curs de formare in institutiile de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor.
(3) Candidatii care au promovat concursul de admitere in institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne, precum si persoanele care urmeaza sa fie incadrate direct in politie nu trebuie sa aiba calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizatii cu caracter politic.
(4) Daca in perioada desfasurarii activitatii de politist sau a studiilor in institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne intervine vreuna dintre situatiile prevazute la art. 45 alin. (1), se ia masura destituirii celui in cauza sau a exmatricularii, dupa caz. In situatiile in care elevul, studentul sau politistul se afla in curs de cercetare penala ori de judecata, masura exmatricularii, respectiv cea a destituirii, se ia dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare a instantei de judecata.
(5) Criteriile privind selectionarea politistilor candidati pentru concursurile de admitere in institutiile de invatamant proprii, precum si selectionarea specialistilor se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Articolul 11
(1) Ministerul Administratiei si Internelor, prin structurile de specialitate, asigura pregatirea continua a politistilor pentru ridicarea nivelului profesional.
(2) Politistul poate fi trimis la studii in strainatate, prin concurs, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(3) Categoriile, formele de pregatire si modul de desfasurare, precum si durata de perfectionare a pregatirii politistului sunt stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Articolul 12
In programele de pregatire a viitorilor politisti, elevi sau studenti din institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne se prevad activitati specifice pregatirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigura, dupa promovarea acestui an, echivalarea indeplinirii serviciului militar obligatoriu.

SECTIUNEA 2: Obtinerea gradelor profesionale si incadrarea politistilor in categorii si grade profesionale
Articolul 13
(1) Politistii pot fi debutanti sau definitivi.
(2) Politistii debutanti sunt persoanele care ocupa, pe durata perioadei de stagiu, un post in cadrul Politiei Romane.
Articolul 14
(1) Politistii se incadreaza in doua categorii, definite in raport cu nivelul studiilor necesare, dupa cum urmeaza:
a)categoria A - Corpul ofiterilor de politie - cuprinde ofiteri de politie cu studii superioare;
b)categoria B - Corpul agentilor de politie - cuprinde agenti de politie cu studii liceale sau postliceale cu diploma.
(2) Categoriile de politisti se impart pe corpuri si grade profesionale, dupa cum urmeaza:
I.Corpul ofiterilor de politie:
a)chestor general de politie;
b)chestor-sef de politie;
c)chestor principal de politie;
d)chestor de politie;
e)comisar-sef de politie;
f)comisar de politie;
g)subcomisar de politie;
h)inspector principal de politie;
i)inspector de politie;
j)subinspector de politie.
II.Corpul agentilor de politie:
a)agent-sef principal de politie;
b)agent-sef de politie;
c)agent-sef adjunct de politie;
d)agent principal de politie;
e)agent de politie.
(3) Gradele profesionale de chestor, comisar-sef si comisar pot fi obtinute numai de catre ofiteri cu studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.
Articolul 15
(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de catre:
a)Presedintele Romaniei, pentru ofiterii de politie la gradul de chestor de politie, chestor principal de politie, chestor-sef de politie si chestor general de politie, la propunerea ministrului administratiei si internelor;
b)ministrul administratiei si internelor, pentru ceilalti ofiteri de politie, la propunerea inspectorului general al Politiei Romane;
c)inspectorul general al Politiei Romane si sefii celorlalte structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor, potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, pentru agentii de politie.
Articolul 16
(1) Pentru obtinerea gradului profesional urmator politistul trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a)sa aiba implinit stagiul minim in gradul profesional detinut sau sa il implineasca in cursul anului calendaristic respectiv;
b)sa fi fost apreciat pe intreaga perioada a stagiului minim in grad cu calificativul de cel putin A«bineA». Anii in care politistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intra in calculul stagiului minim in grad.
(2) Pentru obtinerea gradelor profesionale de comisar-sef, subcomisar si agent-sef, politistul este obligat sa absolve un curs de capacitate profesionala, ale carui organizare si desfasurare pentru fiecare categorie vor fi stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar pentru obtinerea gradului profesional de chestor este necesara promovarea examenului organizat in acest scop.
Articolul 17
Stagiul minim in gradele profesionale este:
I.Corpul ofiterilor de politie:
a)chestor-sef de politie - 2 ani;
b)chestor principal de politie - 2 ani;
c)chestor de politie - 2 ani;
d)comisar-sef de politie - 3 ani;
e)comisar de politie - 3 ani;
f)subcomisar de politie - 4 ani;
g)inspector principal de politie - 3 ani;
h)inspector de politie - 3 ani;
i)subinspector de politie - 4 ani.
II.Corpul agentilor de politie:
a)agent-sef de politie - 5 ani;
b)agent-sef adjunct de politie - 5 ani;
c)agent principal de politie - 5 ani;
d)agent de politie - 5 ani.
Articolul 18
Posturile de conducere se ocupa prin examen sau concurs, dupa caz, in situatiile si in conditiile stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
Articolul 19
(1) Acordarea gradelor profesionale urmatoare in cadrul aceleiasi categorii se face in ordinea ierarhica a gradelor, in limita numarului de posturi prevazute cu gradele respective, aprobat de ministrul administratiei si internelor.
(2) Politistul care a dobandit titlul stiintific de doctor sau doctor docent, in specializarile corespunzatoare cerintei postului, este exceptat de la conditiile prevazute la art. 16 alin. (2).
(3) Ofiterul de politie care a absolvit cursuri postuniversitare in specializarile corespunzatoare cerintei postului este exceptat de la conditiile prevazute la art. 16 alin. (2), mai putin de la cea referitoare la acordarea gradului profesional de chestor.
(4) Specialitatile studiilor superioare, ale cursurilor postuniversitare si ale titlurilor stiintifice prevazute la alin. (2) se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
Articolul 20
Politistului care si-a sacrificat viata in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu i se acorda post-mortem gradul de subinspector de politie, pentru agentii de politie, si gradul urmator, pentru ofiterii de politie.
Articolul 21
(1) Absolventilor institutiilor de invatamant de profil ale Ministerului de Interne li se acorda grade profesionale si sunt incadrati in structurile de politie cu perioade de stagiu.
(2) La absolvirea scolii de formare a agentilor de politie, politistului i se acorda gradul profesional de agent de politie si este incadrat ca debutant pe o perioada de stagiu de 6 luni.
(3) La absolvirea Facultatii de Drept din cadrul Academiei de Politie A«Alexandru Ioan CuzaA» a Ministerului Administratiei si Internelor, politistului i se acorda gradul profesional de subinspector de politie si este incadrat ca debutant pe o perioada de stagiu de 12 luni.
(4) Politistilor prevazuti la art. 9 alin. (2) si (3) li se acorda gradele profesionale in functie de pregatirea lor si de vechimea in specialitatea corespunzatoare studiilor absolvite, raportate la cerintele postului. Incadrarea acestora se face pe o perioada de proba de 6 luni sau 12 luni, in raport cu categoria din care fac parte si cu gradul profesional acordat.
(5) La expirarea perioadei de stagiu sau de proba, politistul sustine examenul de definitivare in profesie. Politistul declarat nepromovat este indepartat din politie.
(6) Politistul care a promovat examenul de definitivat este incadrat in gradul profesional obtinut.
(7) Perioada de stagiu si cea de proba constituie vechime in politie.
(8) Conditiile pentru indeplinirea perioadei de stagiu si a celei de proba, precum si metodologia organizarii si desfasurarii examenului de definitivare in profesie se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Articolul 22
(1) Functiile politistilor se diferentiaza prin categorie, grad profesional si coeficient de ierarhizare.
(2) Functiile politistilor, dupa natura lor, sunt de executie si de conducere, iar dupa nivelul studiilor absolvite sunt functii din categoria A si functii din categoria B.
(3) Fiecare dintre cele doua categorii de functii se imparte in grade profesionale, conform structurii ierarhice prevazute la art. 14.
(4) Politistii se incadreaza in functii de executie prevazute in statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte fata de cele pe care le au, potrivit normelor de competenta aprobate prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
(5) Functiile si modul de salarizare ale politistilor se stabilesc prin lege, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(6) Pentru motive temeinic justificate, politistii pot fi numiti, la solicitarea acestora, in functii inferioare gradelor profesionale pe care le au.
(7) Competentele emiterii actelor administrative privind nasterea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu al politistului se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, in conditiile legii.
(8) In cazurile prevazute la art. 69 alin. (1) lit. j), precum si in situatii temeinic justificate, mentionate in actele administrative emise in acest scop, politistii pot fi pusi la dispozitia unitatii pe o perioada de cel mult 3 luni, timp in care vor beneficia de drepturile banesti avute, cu exceptia indemnizatiei de conducere, dupa caz. In cazuri exceptionale, cu aprobarea ministrului administratiei si internelor, acest termen poate fi prelungit cu inca cel mult 3 luni.
Articolul 23
(1) La acordarea primului grad profesional absolventul sau politistul incadrat direct depune juramantul de credinta in fata sefului institutiei de invatamant sau a sefului unitatii de politie si in prezenta a doi politisti.
(2) Juramantul de credinta are urmatorul continut: "Jur sa respect Constitutia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa-mi indeplinesc cu raspundere si buna credinta indatoririle ce-mi revin potrivit functiei si sa pastrez secretul profesional. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(3) Juramantul de credinta se poate depune si fara formula religioasa de incheiere.
(4) Juramantul de credinta este semnat de catre absolventul sau politistul incadrat direct si, dupa caz, de catre seful institutiei de invatamant sau de seful unitatii de politie, precum si de catre politistii asistenti.
(5) Juramantul de credinta este contrasemnat de ministrul de interne, se pastreaza la dosarul personal al politistului, iar o copie de pe inscris se inmaneaza acestuia.
(6) Semnarea juramantului de credinta presupune si acordul implicit al politistului pentru testarea fidelitatii si integritatii sale profesionale prin efectuarea unor verificari de specialitate, in conditiile legii.
Articolul 24
La acordarea primului grad profesional, la numirea si eliberarea dintr-o functie de conducere, precum si la incetarea raporturilor de serviciu, politistul este obligat sa isi declare averea, conform legii.
Articolul 25
(1) Fiecare politist are un dosar personal care cuprinde:
a)documentul de numire in functie, documentul de atestare a studiilor si cel privind depunerea juramantului;
b)documentele privind evaluarea anuala a activitatii acestuia, avansarile in functii, grade sau categorii, recompensele acordate, precum si sanctiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic si fara discontinuitati;
c)declaratia de avere si alte documente, stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(2) Se interzice introducerea in dosarul personal al politistului a oricaror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alta natura.
(3) Politistul isi poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu contin informatii clasificate, in conditiile legii.
Articolul 26
(1) Activitatea si conduita politistului sunt evaluate o data pe an, iar concluziile se consemneaza in evaluarea anuala de serviciu, cu acordarea uneia dintre urmatoarele calificative: A«foarte bineA», A«bineA», A«satisfacatorA», A«nesatisfacatorA».
(2) In cazul in care politistul nu a desfasurat activitate pe durata intregului an, calificativul acordat ca urmare a evaluarii intocmite pentru perioada sau perioadele lucrate constituie calificativ anual numai daca activitatea desfasurata depaseste cumulat 6 luni.
(3) Metodologia privind evaluarea politistului se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
Articolul 27
Selectionarea, pregatirea, obtinerea gradelor profesionale si evolutia profesionala a politistilor se stabilesc, in conditiile prezentei legi, prin Ghidul carierei politistului, aprobat prin ordin al ministrului de interne.

CAPITOLUL III: Drepturile, indatoririle si restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati ale politistului
SECTIUNEA 1: Drepturile politistului
Articolul 28
(1) Politistul are dreptul la:
a)salariu lunar, compus din salariul de baza, indemnizatii, sporuri, premii si prime, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de baza cuprinde salariul corespunzator functiei indeplinite, gradului profesional detinut, gradatiile, sporurile pentru misiune permanenta si, dupa caz, indemnizatia de conducere si salariul de merit;
b)ajutoare si alte drepturi banesti, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c)uniforma, echipament specific, alocatii pentru hrana, asistenta medicala si psihologica, proteze, precum si medicamente gratuite, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
d)locuinta de interventie, de serviciu, sociala sau de protocol, dupa caz, in conditiile legii;
e)concedii de odihna, concedii de studii si invoiri platite, concediu fara plata, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
f)concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, accidente produse in timpul si din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 3 ani, ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, precum si in alte situatii, in conditiile stabilite prin lege;
g)bilete de odihna, tratament si recuperare, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
h)pensii, in conditiile stabilite prin lege;
i)indemnizatii de instalare, de mutare, de delegare sau de detasare, precum si decontarea cheltuielilor de cazare, in conditiile stabilite prin lege;
j)decontarea cheltuielilor de transport in cazul deplasarii in interesul serviciului, mutarii in alte localitati si o data pe an pentru efectuarea concediului de odihna, precum si in alte situatii, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
k)incadrarea activitatii in conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii;
l)portul permanent al armamentului din dotare sau achizitionat personal, in conditiile legii;
m)asigurarea despagubirilor de viata, sanatate si bunuri, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
n)tratament medical in strainatate pentru afectiuni contractate in timpul exercitarii profesiei, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
o)suportarea de catre unitate a sumelor necesare asigurarii asistentei juridice a politistului, pentru fapte savarsite de acesta in exercitarea, potrivit legii, a atributiilor de serviciu, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative;
(2) Armamentul dobandit personal se detine dupa pensionare pe baza permisului obtinut, in conditiile legii.
Articolul 29
(1) Pentru activitatea desfasurata politistilor li se confera ordine si medalii, potrivit legii.
(2) In cazul intreruperii activitatii in politie, timpul cat politistul a desfasurat o alta activitate nu va fi luat in calculul vechimii in politie pentru care se confera ordinul sau medalia.
(3) Politistii decorati cu Ordinul Meritul Militar si Semnul onorific In Serviciul Armatei isi pastreaza toate drepturile dobandite anterior intrarii in vigoare a prezentei legi.
Articolul 30
Conditiile privind pensionarea si drepturile de pensii ale politistilor se stabilesc prin lege, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Articolul 31
(1) Politistul numit in prima functie sau mutat in interesul serviciului intr-o alta localitate decat cea in care isi are domiciliul si care nu detine locuinta proprietate personala in acea localitate, nici el si nici sotia/sotul acestuia, in situatia in care nu i se poate asigura spatiu de locuit corespunzator, are dreptul la o compensatie pentru chirie de pana la 50 % din salariul de baza.
(1¹)Politistul numit in prima functie sau mutat in interesul serviciului in localitatea in care isi are domiciliul, dar care nu detine locuinta proprietate personala in acea localitate, nici el si nici sotia/sotul acestuia, in situatia in care nu i se poate asigura spatiul de locuit corespunzator, poate beneficia de compensatia lunara pentru chirie, prevazuta la alin. (1), in cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituita prin ordin al ministrului administratiei si internelor, insusite de catre conducatorul unitatii din care face parte politistul, la solicitarea acestuia.
(2) Sotul sau sotia politistului mutat/mutata in interesul serviciului in alta localitate, care a fost incadrat/incadrata in munca si a intrerupt activitatea datorita mutarii impreuna cu sotul sau sotia, are dreptul la o indemnizatie lunara de 50% din salariul de baza al politistului, pana la o noua angajare sau pana la prestarea unei alte activitati aducatoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(4) De indemnizatia lunara prevazuta la alin. (2) beneficiaza si sotul sau sotia care, la data mutarii politistului, era inscris/inscrisa, in conditiile legii, ca somer, dar numai dupa expirarea termenului de plata a ajutorului de somaj, stabilit prin lege.
(5) Cuantumul compensatiei prevazute la alin. (1) si conditiile de acordare se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului de interne.
Articolul 32
(1) Politistul va fi sprijinit in construirea sau cumpararea, o singura data in timpul carierei, a unei locuinte proprietate personala in localitatea in care isi are sediul unitatea de politie la care este incadrat, in conditiile legii.
(3) Criteriile si conditiile de sprijin prevazute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Articolul 33
In exercitarea atributiilor de serviciu politistul beneficiaza de protectie speciala, in conditiile legii.
Articolul 33¹
(1) La cerere, politistul incadrat intr-un grad de invaliditate, ca urmare a ranirii acestuia in timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, poate fi mentinut in activitate in functii de politist in unitati ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) La cerere, persoana al carei raport de serviciu a incetat, fiind incadrata intr-un grad de invaliditate, ca urmare a ranirii acesteia in timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, poate fi numita, fara examen ori concurs, in functii de politist in unitati ale Ministerului Afacerilor Interne.
(3) Mentinerea sau numirea in functii de politist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii sefului unitatii din care acesta face parte, respectiv a facut parte si a avizului comisiei de expertiza medicala si evaluare a capacitatii de munca.
(4) Comisia de expertiza medicala si evaluare a capacitatii de munca constata daca atributiile functiilor pe care urmeaza sa fie mentinut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea data de afectiunea fizica/psihica si pot fi indeplinite fara riscul de a o agrava.
(5) Domeniile de activitate, conditiile, precum si procedura privind mentinerea sau numirea in functii de politist potrivit alin. (1) si (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Articolul 34
Politistului i se asigura gratuit echipamentul de protectie adecvat misiunilor specifice pe care le indeplineste, iar in cazul in care, ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus imbracamintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despagubiri corespunzatoare.
Articolul 35
Membrii familiei politistului beneficiaza gratuit, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului, de:
a)asistenta medicala si medicamente in cadrul sistemului de asigurari de sanatate specific apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti;
b)decontarea cheltuielilor de transport in situatia mutarii politistului in interes de serviciu in alta localitate.
Articolul 36
In sensul prevederilor prezentei legi, familia politistului cuprinde sotul/sotia, copiii si parintii aflati in intretinerea legala a acestuia.
Articolul 37
(1) Copiii aflati in intretinerea politistului decedat sau incadrat intr-un grad de invaliditate ca urmare a ranirii acestuia in timpul ori in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu pot fi inmatriculati, la cerere, in institutiile de invatamant ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Copiii aflati in intretinerea politistului decedat sau incadrat intr-un grad de invaliditate ca urmare a ranirii acestuia in timpul ori in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, precum si sotul sau sotia acestuia pot fi numiti in functii de politist ori angajati ca personal contractual, fara examen sau concurs, in unitati ale Ministerului Afacerilor Interne, daca indeplinesc conditiile legale.
(3) Identificarea functiei in vederea numirii, respectiv angajarii potrivit alin. (2) se face tinand cont de studiile solicitantului si de cerintele postului.
(4) Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc conditiile si procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol.
Articolul 37¹
La decesul unui politist, Ministerul Administratiei si Internelor acorda familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, dupa caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de baza avut.
Articolul 38
Politistul pensionat si sotia/sotul acestuia au dreptul gratuit la asistenta medicala si medicamente, in cadrul sistemului de asigurari de sanatate specific apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti, si au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive si alte spatii pentru odihna si agrement, care apartin sau sunt in administrarea Ministerului de Interne.
(2) Politistul pensionat si sotul/sotia acestuia, care au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive si alte spatii pentru odihna si agrement care apartin sau sunt in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, beneficiaza de inlesniri stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
Articolul 39
(1) Durata programului de lucru al politistului este de 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamana, stabilita astfel incat sa se asigure continuitatea serviciului politienesc si refacerea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de lege.
(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului saptamanal se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
(3) Daca interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihna saptamanale ce se cuvin politistului poate fi amanata, in mod exceptional, cel mult de doua ori intr-o luna.
Articolul 40
Politistul si membrii familiei sale au dreptul la protectie din partea structurilor specializate ale statului fata de amenintarile sau violentele la care ar putea fi supusi ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.

SECTIUNEA 2: Indatoririle politistului
Articolul 41
Politistul este dator:
a)sa fie loial institutiei din care face parte, sa respecte principiile statului de drept si sa apere valorile democratiei;
b)sa dovedeasca solicitudine si respect fata de orice persoana, in special fata de grupurile vulnerabile, sa isi consacre activitatea profesionala indeplinirii cu competenta, integritate, corectitudine si constiinciozitate a indatoririlor specifice de serviciu prevazute de lege;
c)sa isi perfectioneze continuu nivelul de instruire profesionala si generala;
d)sa fie disciplinat si sa dovedeasca probitate profesionala si morala in intreaga activitate;
e)sa fie respectuos, cuviincios si corect fata de sefi, colegi sau subalterni;
f)sa acorde sprijin colegilor in executarea atributiilor de serviciu;
g)sa informeze seful ierarhic si celelalte autoritati abilitate cu privire la faptele de coruptie savarsite de alti politisti, de care a luat cunostinta;
h)prin intregul sau comportament, sa se arate demn de consideratia si increderea impuse de profesia de politist.
Articolul 42
Politistul este obligat:
a)sa pastreze secretul profesional, precum si confidentialitatea datelor dobandite in timpul desfasurarii activitatii, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor in care indeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justitiei sau legea impun dezvaluirea acestora;
b)sa manifeste corectitudine in rezolvarea problemelor personale, in asa fel incat sa nu beneficieze si nici sa nu lase impresia ca beneficiaza de datele confidentiale obtinute in calitatea sa oficiala;
c)sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competentelor legal stabilite;
d)sa aiba o conduita corecta, sa nu abuzeze de calitatea oficiala si sa nu compromita, prin activitatea sa publica ori privata, prestigiul functiei sau al institutiei din care face parte.
e)sa informeze de indata structura de resurse umane a unitatii din care face parte despre dobandirea calitatii procesuale de invinuit sau inculpat, precum si despre masurile procesuale penale dispuse ori hotararile penale pronuntate impotriva sa.
Articolul 43
Politistului ii este interzis, in orice imprejurare:
a)sa primeasca, sa solicite, sa accepte, direct sau indirect, ori sa faca sa i se promita, pentru sine sau pentru altii, in considerarea calitatii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b)sa rezolve cereri care nu sunt de competenta sa ori care nu i-au fost repartizate de sefii ierarhici sau sa inter-vina pentru solutionarea unor asemenea cereri, in scopurile prevazute la lit. a);
c)sa foloseasca forta, altfel decat in conditiile legii;
d)sa provoace unei persoane suferinte fizice ori psihice cu scopul de a obtine de la aceasta persoana sau de la o terta persoana informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terte persoane;
e)sa colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f)sa redacteze, sa imprime sau sa difuzeze materiale ori publicatii cu caracter politic, imoral sau care instiga la indisciplina;
g)sa aiba, direct sau prin intermediari, intr-o unitate supusa controlului unitatii de politie din care face parte, interese de natura sa compromita impartialitatea si independenta acestuia.
Articolul 44
(1) Serviciul politienesc are caracter permanent si obligatoriu.
(2) Politistul este obligat sa se prezinte la programul de lucru stabilit, precum si in afara acestuia, in situatii temeinic justificate, pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
(3) In situatii de catastrofe, calamitati sau tulburari de amploare ale ordinii si linistii publice ori alte asemenea evenimente politistul este obligat sa se prezinte de indata la unitatea de politie din care face parte.
(4) La instituirea starii de urgenta sau a starii de asediu ori in caz de mobilizare si de razboi politistul va actiona conform legii.
(5) In cazul producerii vreuneia dintre situatiile prevazute la alin. (3) si (4) politistul care se afla intr-o alta localitate se va prezenta la cea mai apropiata unitate a Ministerului de Interne, informand superiorii sai despre aceasta.

SECTIUNEA 3: Restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati
Articolul 45
(1) Politistului ii este interzis:
a)sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda in favoarea acestora;
b)sa exprime opinii sau preferinte politice la locul de munca sau in public;
c)sa candideze pentru autoritatile administratiei publice locale, Parlamentul Romaniei si pentru functia de Presedinte al Romaniei;
d)sa exprime in public opinii contrare intereselor Romaniei;
e)sa declare sau sa participe la greve, precum si la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau orice alte intruniri cu caracter politic;
f)sa adere la secte, organizatii religioase sau la alte organizatii interzise de lege;
g)sa efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activitati de comert ori sa participe la administrarea sau conducerea unor societati comerciale, cu exceptia calitatii de actionar;
h)sa exercite activitati cu scop lucrativ de natura sa lezeze onoarea si demnitatea politistului sau a institutiei din care face parte;
i)sa detina orice alta functie publica sau privata pentru care este retribuit, cu exceptia functiilor didactice din cadrul institutiilor de invatamant, a activitatilor de cercetare stiintifica si creatie literar-artistica.
(2) Politistul poate prezenta in public, numai in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, informatii si date obtinute in exercitarea atributiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date si informatii, daca prin acestea nu este incalcat principiul prezumtiei de nevinovatie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viata intima, familiala ori privata a persoanei sau nu este prejudiciata finalizarea urmaririi penale intr-o cauza aflata in curs de cercetare ori de judecare.
(3) Datele si informatiile clasificate, potrivit legii, obtinute de politist in timpul exercitarii atributiilor profesionale nu pot fi facute publice pe o perioada de 5 ani de la incetarea raporturilor sale de serviciu, daca legea nu prevede altfel.
Articolul 46
(1) Politistul poate fi mutat intr-o alta unitate, aflata in aceeasi localitate sau in alta localitate decat cea de domiciliu, in urmatoarele situatii:
a)in interesul serviciului;
b)la cerere.
Articolul 47
(1) Politistul poate fi delegat, detasat ori transferat, potrivit normelor de competenta aprobate prin ordin al ministrului administratiei si internelor, in conditiile legii.
(2) Detasarea politistilor, cu acordul lor, in cadrul organelor speciale din structura autoritatilor publice se face pe perioada stabilita prin dispozitiile legale in vigoare.
Articolul 48
Politistii se pot asocia si pot constitui asociatii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-stiintific, cultural, religios si sportiv-recreativ, fara a aduce atingere indeplinirii atributiilor si indatoririlor de serviciu.
(2) Perioada in care raporturile de serviciu ale politistilor sunt suspendate potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale art. 11 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 constituie vechime in serviciu. Pentru aceasta perioada functiile de conducere din organizatia sindicala se echivaleaza cu functiile prevazute in legislatia privind salarizarea politistilor, in vederea stabilirii salariului de baza brut care se ia in considerare la stabilirea drepturilor de pensie ca politist.
(3) Echivalarea functiilor potrivit alin. (2) se face prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, la propunerea organizatiei sindicale si cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.

SECTIUNEA 4: Corpul National al Politistilor
Articolul 49
(1) Se infiinteaza Corpul National al Politistilor, ca persoana juridica de drept public, denumit in continuare Corpul, cu sediul in municipiul Bucuresti, reprezentand forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic si nonprofit a politistilor.
(2) Corpul promoveaza interesele politistilor si apara drepturile acestora.
(3) Organizarea si functionarea Corpului se realizeaza pe principiile teritorialitatii, eligibilitatii, mutualitatii si ierarhiei structurilor de conducere.
(4) Organele de conducere si control ale Corpului sunt:
a)congresul national;
b)consiliul national;
c)consiliul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, consiliile inspectoratelor judetene de politie si consiliile institutiilor de invatamant ale Ministerului de Interne si teritoriale;
d)cenzorii.
(5) Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 in 4 ani si vor reprezenta, in mod proportional, toate categoriile de politisti. Pe durata mandatului, politistii alesi in organele de conducere vor fi detasati, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
Articolul 50
Prin organele sale de conducere Corpul exercita urmatoarele atributii:
a)intreprinde masuri pentru asigurarea integritatii morale si profesionale a politistilor, precum si a unei activitati eficiente a acestora;
b)ofera consultanta la elaborarea propunerilor de acte normative care se refera la activitatea politiei sau la statutul politistului;
d)la cerere, reprezinta interesele politistilor impotriva carora au fost dispuse sanctiuni disciplinare;
e)participa la elaborarea Codului de etica si deontologie al politistului, ale carui prevederi sunt obligatorii in exercitarea profesiei de politist;
g)reprezinta profesia de politist, impreuna cu Inspectoratul General al Politiei, in raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale si stiintifice, institutii publice, precum si cu alte persoane juridice si fizice;
h)promoveaza pe plan extern relatii cu organizatii si institutii profesionale similare;
i)tine si actualizeaza permanent evidenta membrilor sai.
Articolul 51
(1) Veniturile Corpului se constituie din:
a)taxa de inscriere, cotizatii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestari stiintifice, culturale si sportive, precum si din drepturi editoriale;
b)resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau bugetele locale;
c)donatii si sponsorizari din partea unor persoane fizice sau juridice, din tara ori din strainatate, in conditiile legii si ale normelor instituite de ministrul de interne;
d)chirii, dobanzi si orice alte surse legale.
(2) Consiliile prevazute la art. 49 alin. (4) lit. c) vireaza periodic Corpului o cota-parte din veniturile incasate, in conditiile stabilite prin regulament.
(3) Fondurile banesti obtinute in conditiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfectionarea pregatirii profesionale, acordarea de burse si de ajutoare, crearea unor institutii cu scop stiintific, investitii legate de dotarea cu mijloace adecvate activitatilor Corpului, cheltuieli administrativ-gospodaresti, asistenta juridica a membrilor, cumpararea si administrarea unor hoteluri, case de odihna si cluburi ale politistilor si pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.
Articolul 52
Modul de organizare si functionare a Corpului se stabileste, in conditiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare si functionare aprobat prin hotarare a Guvernului.

CAPITOLUL IV: Recompense, raspunderea juridica si sanctiuni
SECTIUNEA 1: Recompense
Articolul 53
Pentru contributii deosebite la apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si la prevenirea faptelor antisociale, politistului i se pot conferi decoratii, in conditiile legii.
Articolul 54
(1) Pentru indeplinirea exemplara a atributiilor de serviciu politistilor li se pot acorda recompense morale sau materiale, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(2) Pentru merite exceptionale in atingerea unor obiective deosebite in activitatea politiei, politistul poate fi avansat in gradul profesional urmator, inaintea indeplinirii stagiului minim, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

SECTIUNEA 2: Raspunderea juridica si sanctiuni
Articolul 55
Incalcarea de catre politist, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu angajeaza raspunderea sa disciplinara, materiala, civila sau penala, dupa caz.
Articolul 56
Este absolvit de orice raspundere politistul care, prin exercitarea, in limitele legii, a atributiilor de serviciu, a cauzat suferinte sau vatamari unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.
Articolul 57
Constituie abateri disciplinare, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, urmatoarele fapte savarsite de politist, comise cu vinovatie:
a)comportarea necorespunzatoare, in serviciu, familie sau in societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei;
b)neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege;
c)intarzierea repetata sau nejustificata a solutionarii lucrarilor;
d)depasirea atributiilor de serviciu ori lipsa de solicitu-dine in relatiile cu cetatenii;
e)absenta nemotivata ori intarzierea repetata de la serviciu;
f)producerea de pagube materiale unitatii din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne;
g)incalcarea normelor privind confidentialitatea activitatii desfasurate;
h)nerespectarea prevederilor juramantului de credinta;
i)imixtiunea ilegala in activitatea altui politist;
j)interventia pentru influentarea solutionarii unor cereri privind satisfacerea intereselor oricarei persoane.
k)incalcarea prevederilor referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de interese si interdictiile stabilite prin lege.
Articolul 58
Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate politistului sunt:
a)mustrare scrisa;
b)diminuarea drepturilor salariale pentru functia indeplinita cu 5-20 % pe o perioada de 1-3 luni;
c)amanarea promovarii in grade profesionale sau functii superioare, pe o perioada de la 1 la 3 ani;
c¹)trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut.
d)destituirea din politie.
Articolul 59
(1) Sanctiunile disciplinare se stabilesc si se aplica numai dupa cercetarea prealabila si dupa consultarea consiliilor de disciplina, cu exceptia sanctiunilor prevazute la art. 58 lit. a) si b), care se pot aplica fara consultarea consiliilor de disciplina.
(2) Procedura cercetarii prealabile se reglementeaza prin ordin al ministrului de interne.
(3) Cercetarea prealabila se efectueaza de seful unitatii sau de politisti anume desemnati.
(4) Cercetarile referitoare la abateri, din care rezulta date si indicii ca au fost savarsite fapte prevazute de legea penala, se vor efectua si cu participarea unui reprezentant al Corpului, urmand ca, in raport de constatari, sa fie sesizate organele judiciare.
(5) Ascultarea celui in cauza si consemnarea sustinerilor sale sunt obligatorii.
(6) Politistul cercetat are dreptul sa cunoasca in intregime actele cercetarii si sa solicite probe in aparare.
(7) In fata consiliilor de disciplina politistul are dreptul de a fi asistat de un alt politist, ales de catre acesta sau desemnat de Corp.
(8) La stabilirea sanctiunii se tine seama de activitatea desfasurata anterior, de imprejurarile in care abaterea disciplinara a fost savarsita, de cauzele, gravitatea si consecintele acesteia, de gradul de vinovatie a politistului, precum si de preocuparea pentru inlaturarea urmarilor faptei comise.
(9) Sanctiunea disciplinara se aplica in maximum 60 de zile de la finalizarea cercetarii prealabile, dar nu mai tarziu de un an de la data comiterii faptei.
(10)Pentru aceeasi abatere nu se poate aplica decat o singura sanctiune disciplinara.
Articolul 60
(1) Aplicarea sanctiunilor disciplinare se face potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, dupa expirarea termenului de contestare, prevazut la art. 61 alin. (1).
(2) Destituirea din politie se dispune in mod corespunzator de persoanele care, potrivit art. 15, au competenta sa acorde gradele profesionale ale politistilor.
Articolul 61
(1) Politistul poate contesta sanctiunea disciplinara, in termen de 5 zile de la luarea la cunostinta, sefului ierarhic superior celui care a aplicat sanctiunea. Acesta se pronunta prin decizie motivata, in termen de 15 zile.
(2) Impotriva sanctiunilor aplicate si a deciziilor nefavorabile politistul nemultumit se poate adresa Corpului, potrivit art. 50 lit. d).
(3) Politistul nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de contencios administrativ, solicitand anularea sau modificarea, dupa caz, a ordinului ori a dispozitiei de sanctionare.
Articolul 62
(1) La nivelul Inspectoratului General al Politiei se constituie Consiliul superior de disciplina, iar la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, inspectoratele judetene de politie, unitatile teritoriale si institutiile de invatamant ale politiei se constituie consilii de disciplina.
(2) Consiliile de disciplina se constituie si functioneaza pe langa sefii unitatilor de politie si au caracter consultativ.
(3) Consiliile de disciplina isi desfasoara activitatea in baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului de interne.
Articolul 62¹
In cazul savarsirii unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii si credibilitatii institutiei, precum si profesiei de politist, cercetarea prealabila si consultarea consiliilor de disciplina se dispun si se efectueaza imediat dupa constatarea faptei.
Articolul 63
(1) Politistul raspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unitatii, potrivit legislatiei aplicabile personalului civil din Ministerul de Interne.
(2) Politistul nu raspunde de pagubele cauzate patrimoniului unitatii daca acestea sunt consecinta unei actiuni desfasurate in limitele legii.
Articolul 65
(1) In cazul in care impotriva politistului s-a inceput urmarirea penala sau acesta a fost trimis in judecata, mentinerea sa in activitate se hotaraste dupa solutionarea definitiva a cauzei, cu exceptia situatiei in care a comis si alte abateri disciplinare, cand opereaza procedura disciplinara obisnuita.
(2) Politistul fata de care s-a pus in miscare actiunea penala sau care este judecat in stare de libertate ori liberat provizoriu pe cautiune este pus la dispozitie.
(3) Politistul arestat preventiv se suspenda din functie.
(4) Politistul pus la dispozitie indeplineste numai acele sarcini si atributii de serviciu stabilite in scris de seful unitatii de politie si beneficiaza de drepturile banesti corespunzatoare gradului profesional pe care il are, la nivelul de baza, precum si de celelalte drepturi prevazute in prezenta lege.
(5) In perioada suspendarii politistul nu beneficiaza de nici un drept dintre cele prevazute in prezenta lege si este obligat sa predea armamentul, legitimatia si insigna.
(6) In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala ori achitarea, precum si in cazul incetarii urmaririi penale ori a procesului penal, politistul va fi repus in toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie, respectiv a suspendarii din functie, potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

CAPITOLUL V: Incetarea raporturilor de serviciu ale politistilor
Articolul 66
(1) Stabilitatea politistului la locul de munca este garantata, in conditiile prezentei legi.
(2) Raportul de serviciu al politistului ia nastere o data cu acordarea primului grad profesional.
Articolul 69
(1) Incetarea raporturilor de serviciu ale politistului se dispune in mod corespunzator de catre persoanele care, potrivit art. 15, au competenta de acordare a gradelor profesionale si are loc:
a)la implinirea varstei si a celorlalte conditii necesare pensionarii in sistemul public de pensii pentru institutiile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;
b)la pierderea capacitatii de munca, in conditiile legii, cu exceptia situatiei in care a intervenit mentinerea in activitate in conditiile art. 331;
c)la implinirea limitei de varsta in grad profesional;
d)la cerere;
e)la numirea intr-o alta functie publica;
f)prin demisie;
g)la destituirea din politie;
h)la acordarea calificativului nesatisfacator, de doua ori;
i)cand este condamnat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, cu exceptia cazurilor in care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei inchisorii sau amenzii penale pentru infractiuni savarsite din culpa, pe baza aprobarii persoanelor care au acordat gradele profesionale prevazute la art. 15;
j)cand, in urma reorganizarii activitatii Ministerului Administratiei si Internelor sau a unei unitati de politie ori a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de politistul respectiv, nu sunt posibilitati pentru ca acesta sa fie incadrat intr-o functie similara in aceeasi unitate sau in alte unitati;
k)cand nu promoveaza examenul de definitivare prevazut la art. 21 alin. (5);
l)cand s-a stabilit ca a fost incadrat in mod fraudulos in politie, chiar daca aceasta situatie a fost depistata ulterior;
m)in situatia nedefinitivarii de catre agentii de politie a studiilor prevazute la art. 73 alin. (8).
(2) Raporturile de serviciu ale politistului nu pot inceta prin demisie la instituirea starii de urgenta sau a starii de asediu ori in caz de mobilizare si de razboi.
Articolul 69¹
(1) Limitele de varsta in gradul profesional pana la care politistii pot fi mentinuti in serviciu sunt varstele standard de pensionare pentru limita de varsta prevazute de legislatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pensii pentru institutiile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.
(2) Chestorii de politie, chestorii principali de politie, chestorii sefi de politie si chestorii generali de politie sunt mentinuti in serviciu dupa implinirea varstei standard de pensionare pana la varsta de 60 de ani sau inceteaza raporturile de serviciu, la cerere, in conditiile prevederilor legale in vigoare.
(3) Dupa implinirea varstei de 60 de ani, politistii prevazuti la alin. (2) pot fi mentinuti in serviciu pana la implinirea varstei de 62 de ani, la cerere, daca starea de sanatate le permite rezolvarea in foarte bune conditii a atributiilor ce le revin, cu aprobarea anuala a ministrului administratiei si internelor.
(4) In raport cu nevoile de incadrare, politistii, altii decat cei prevazuti la alin. (2), pot fi mentinuti in serviciu dupa implinirea varstei standard de pensionare pana la varsta de 60 de ani, dupa cum urmeaza:
a)cu aprobarea anuala a ministrului administratiei si internelor, pentru ofiterii de politie;
b)cu aprobarea anuala a inspectorilor generali/similari, pentru agentii de politie.
Articolul 70
Politistul care a absolvit o institutie de invatamant a Ministerului de Interne si caruia i-au incetat raporturile de serviciu in primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat sa restituie cheltuielile efectuate cu pregatirea sa, proportional cu perioada ramasa pana la 10 ani, potrivit angajamentului incheiat in acest sens.

CAPITOLUL VI: Dispozitii finale si tranzitorii
Articolul 71
(1) Politistii care la data incetarii raporturilor de serviciu nu indeplinesc conditiile de varsta si vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu beneficiaza de programe de reconversie profesionala astfel:
a)in urmatoarele 6 luni dupa adoptarea masurilor prevazute la art. 69 alin. (1) lit. j);
b)dupa aparitia situatiei prevazute la art. 69 lit. b).
(2) Reconversia profesionala a politistilor aflati in situatiile mentionate la alin. (1) se asigura prin grija Ministerului de Interne, in colaborare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, pe baza protocoalelor incheiate in acest sens.
(3) Modul de organizare si desfasurare a programelor de reconversie profesionala se stabileste prin ordin al ministrului de interne.
(4) In vederea reconversiei profesionale politistii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfectionare sau, dupa caz, alte forme de pregatire profesionala, organizate de Ministerul de Interne, si, cu suportarea cheltuielilor de catre acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum si de catre institutii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, in acest scop.
(5) Contravaloarea cursurilor organizate in afara Ministerului de Interne in conditiile alin. (4) se suporta din bugetul acestuia, in limita a 3 salarii brute obtinute de politist la data incetarii raporturilor de serviciu.
Articolul 72
(1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi politistilor aflati in functie nu le sunt aplicabile dispozitiile acesteia privind conditiile de studii si stagiu in grad, cu exceptia cazurilor in care acestia fac obiectul unei avansari sau promovari.
(2) La aceeasi data politistilor absolventi cu diploma ai Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului de Interne sau ai altor institutii de invatamant superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale in conditiile stabilite prin prezenta lege.
(3) Politistii vor depune juramantul de credinta. Refuzul depunerii juramantului de credinta atrage destituirea din politie, acesta fiind consemnat prin incheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevazute la art. 23 alin. (1).
Articolul 73
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi gradele militare ale politistilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregatirii si studiilor fiecaruia, cu mentinerea drepturilor castigate anterior, dupa cum urmeaza:
A.Ofiterii de politie:
a)sublocotenent - subinspector de politie;
b)locotenent - inspector de politie;
c)capitan - inspector principal de politie;
d)maior - subcomisar de politie;
e)locotenent-colonel - comisar de politie;
f)colonel - comisar-sef de politie;
g)general de brigada - chestor de politie;
h)general-maior - chestor principal de politie;
i)general-locotenent - chestor-sef de politie;
j)general - chestor general de politie.
B.Agentii de politie:
a)maistru militar clasa a IV-a si sergent-major - agent de politie;
b)maistru militar clasa a III-a si plutonier - agent principal de politie;
c)maistru militar clasa a II-a si plutonier-major - agent-sef adjunct de politie;
d)maistru militar clasa I si plutonier adjutant - agent-sef de politie;
e)maistru militar principal si plutonier adjutant-sef - agent-sef principal de politie.
(2) Echivalarea gradelor privind agentii si ofiterii de politie este valabila si in cazul incetarii raporturilor de serviciu ale politistilor, precum si in cazul mutarii cadrelor militare sau a politistilor intre unitatile de politie si celelalte unitati ale Ministerului Administratiei si Internelor ori in cazul transferului la/de la alte institutii din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, dupa caz.
(3) Comisarilor-sefi de politie care au o vechime in gradul profesional sau in gradul de colonel de minimum 5 ani si au fost incadrati in aceasta perioada cel putin 3 ani in functii prevazute in statele de organizare cu grad profesional de chestor de politie sau general de brigada ori superioare si au fost apreciati in ultimii 3 ani cu calificativul de cel putin A«foarte bunA», la incetarea raporturilor de serviciu li se poate acorda gradul profesional de chestor de politie, in conditiile prezentei legi.
(4) Politistii ofiteri care nu au absolvit studii superioare de scurta sau de lunga durata cu diploma vor fi incadrati in functii potrivit gradelor profesionale echivalente.
(5) Ofiterilor de politie stabiliti la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional urmator numai dupa absolvirea studiilor superioare corespunzatoare categoriei din care fac parte.
(6) Agentii de politie care nu au absolvit studii liceale si postliceale cu diploma vor fi incadrati in functii potrivit gradelor profesionale echivalente.
(7) Agentii de politie care au absolvit studii superioare au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea posturilor de ofiteri vacante, in conditiile prezentei legi.
(8) Perioada acordata politistilor pentru definitivarea studiilor necesare echivalarii in gradele corespunzatoare functiei pe care o detin, conform prevederilor alin. (1), este de 5 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Daca dupa expirarea perioadei de 5 ani politistii nu si-au definitivat studiile necesare echivalarii in gradele profesionale pe care le au, ofiterii de politie vor fi incadrati in categorii si grade profesionale corespunzatoare pregatirii, iar agentilor de politie le vor inceta raporturile de serviciu.
(9) Stagiul in gradul militar avut la data echivalarii va fi luat in calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) si cu respectarea conditiilor prevazute la art. 16 alin. (1) lit. b).
(10)Acordarea gradelor profesionale pentru politisti se face, de regula, o data pe an, cu prilejul "Zilei Politiei Romane".
(11)Acordarea gradelor profesionale la incadrarea directa a politistilor se face potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
(12)Acordarea gradelor profesionale politistilor prevazuti la art. 9 alin. (2) si la art. 54 alin. (2) se poate face in tot cursul anului.
Articolul 74
(1) Evidenta politistilor pe timpul si dupa incetarea raporturilor de serviciu, precum si modalitatile de pastrare a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
(2) La incetarea raporturilor de serviciu politistul este obligat ca in termen de 15 zile sa se prezinte la centrul militar pe raza caruia domiciliaza, pentru a fi luat in evidenta ca rezervist cu specialitatea "politie" si gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectiva in grupa de evidenta a Ministerului de Interne.
(3) Politistii luati in evidenta ca rezervisti pot fi concentrati sau mobilizati pentru completarea efectivelor unitatilor Ministerului de Interne, in conditiile prevazute de lege.
Articolul 75
Descrierea uniformei de politist si a insemnelor distinctive se stabileste prin hotarare a Guvernului.
Articolul 76
(1) Prevederile prezentei legi se aplica, in mod corespunzator, si personalului Politiei de Frontiera Romane, Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei, Oficiului National pentru Refugiati, Directiei generale de informatii si protectie interna, unitatilor de invatamant ale politiei si structurilor corespondente din cadrul Academiei de Politie A«Alexandru Ioan CuzaA», precum si personalului unitatilor din aparatul central al Ministerului Administratiei si Internelor si al structurilor subordonate acestuia.
(2) Competentele stabilite inspectorului general al Politiei Romane prin prezenta lege se exercita pentru personalul din structurile prevazute la alin. (1) de catre conducatorii acestora.
Articolul 77
Plata drepturilor banesti cuvenite politistilor, prevazute in prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.
Articolul 78
(1) Procedura si cazurile de modificare si/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale politistului se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
(2) Pana la intrarea in vigoare a legii privind salarizarea politistilor, acestora le sunt aplicabile dispozitiile legale referitoare la salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala.
(3) Pana la intrarea in vigoare a legii privind pensiile politistilor, acestora le sunt aplicabile dispozitiile legale referitoare la pensionarea cadrelor militare.
(4) Modul de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
Articolul 79
In unitatile administrativ-teritoriale in care persoanele apartinand unor minoritati nationale detin o pondere de peste 20% vor fi angajati si politisti care cunosc si limba respectiva.
Articolul 80
In conditiile legii, prin hotarare a Guvernului, se poate infiinta Casa de credit pentru politisti.
Articolul 81
(1) Hotararile Guvernului si ordinele ministrului de interne date in aplicarea prezentei legi se vor emite in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acesteia.
(2) Pana la adoptarea hotararilor Guvernului prevazute la alin. (1) politistii beneficiaza de drepturile corespunzatoare prevazute in actele normative in vigoare pentru cadrele militare.
Articolul 82
(1) Prezenta lege va intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La aceeasi data orice alte dispozitii contrare se abroga.