Hotararea CEDO in Cauza Vitan impotriva Romaniei

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

HOTARAREA
din 25 martie 2008,
definitiva la 1 decembrie 2008,

in Cauza Vitan impotriva Romaniei
(Cererea nr. 42.084/02)

In Cauza Vitan impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Birsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis Lopez Guerra, judecatori, si din Santiago Quesada, grefier de sectie,

dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 4 martie 2008

pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 42.084/02) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, domnul Floricel Vitan (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 7 noiembrie 2002 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantul a fost reprezentat de "Romanian Imprisonment Watch", o organizatie neguvernamentala cu sediul in Visby, Suedia, pana la data de 1 septembrie 2006. Dupa aceasta data, el a fost reprezentat de domnul G. Mateut, avocat din Arad. Guvernul roman (Guvernul) a fost reprezentat de agentul sau, mai intai doamna B. Ramascanu si apoi domnul R.-H. Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantul se plange in mod special de conditiile precare ale detentiei sale, de incalcarea secretului corespondentei sale in inchisoare, de incalcarea dreptului de aparare si a dreptului la prezumtia de nevinovatie.

4. La data de 1 iulie 2005, Curtea a hotarat sa comunice Guvernului capetele de cerere intemeiate pe art. 6 A�A� 1, 2 si 3 si pe art. 8 din Conventie . Invocand prevederile art. 29 A� 3 din Conventie, Curtea a hotarat sa analizeze in acelasi timp admisibilitatea si fondul cauzei.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei

5. Reclamantul s-a nascut in anul 1956 si locuieste in Cluj- Napoca.

6. La data evenimentelor aflate la originea cauzei, reclamantul avea functia de ofiter de informatii in Serviciul independent de protectie si lupta anticoruptie (S.I.P.A.).

7. La data de 18 decembrie 2000, G.L. a informat politia ca reclamantul i-a cerut suma de 10.000 marci germane in schimbul demersurilor facute de reclamant pentru a-i facilita punerea in libertate in timp ce se afla in detentie la penitenciarul din Gherla.

8. La data de 19 decembrie 2000, reclamantul s-a deplasat la domiciliul lui G.L., care i-a dat 4.500 dolari americani, marcati in prealabil de politie cu cuvintele "trafic de influenta". Imediat ce reclamantul a luat banii, procurorul militar I.B. si 2 politisti, insotiti de 2 martori, au intrat in incapere si, dupa ce si-au declinat calitatea, l-au perchezitionat pe reclamant. Acestia au luat bancnotele inmanate reclamantului de catre G.L., ce aveau inscriptia "trafic de influenta". In continuare, procurorul a intocmit un proces-verbal de flagrant delict de trafic de influenta, infractiune prevazuta de art. 257 din Codul penal. In aceeasi zi a fost inceputa o ancheta penala.

9. La data de 19 decembrie 2000, procurorul I.B. a organizat o conferinta de presa cu privire la arestarea reclamantului, in care le-a dat ziaristilor urmatoarele informatii:

"[Reclamantul] (...) trebuia sa primeasca suma de 10.000 marci germane de la un fost detinut notoriu (...). Este vorba, asadar, de trafic de influenta, ce viza si cateva persoane ce faceau parte din autoritatile judiciare. (...) Pe baza informatiilor detinute de noi si de politie, (...) l-am prins (...) [pe reclamant] in flagrant delict cu suma de 4.500 dolari americani.

(...) Aceste fapte stabilesc vinovatia (...) [reclamantului] in ceea ce priveste infractiunea de trafic de influenta . (...)

Ancheta continua cu privire la alte informatii legate de activitatea [reclamantului]."

10. Printr-un ordin al ministrului justitiei din data de 18 ianuarie 2001, reclamantul a fost suspendat din functie. Prin aplicarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, acesta a fost trecut in rezerva incepand din data de 19 decembrie 2000.

A. Plasarea in arest preventiv a reclamantului si conditiile sale de detentie

11. La data de 19 decembrie 2000, la ordinul procurorilor I.B. si G.V.B., reclamantul a fost plasat in arest preventiv pentru o perioada de 30 de zile in sediul politiei Cluj. Arestarea preventiva a fost ulterior prelungita de mai multe ori de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, ale carui decizii au fost confirmate de Curtea Militara de Apel Bucuresti.