Avand in vedere necesitatea instituirii cu celeritate a unui cadru legal coerent care sa permita implementarea reformelor si investitiilor publice, stabilite prin componenta 11 - Turism si cultura din Planul national de redresare si rezilienta al Romaniei, denumit in continuare PNRR, si ca Ministerul Culturii s-a angajat sa deruleze o serie de reforme in domeniul sistemului de finantare a culturii in cadrul reformei 3,
intrucat termenul asumat de Guvernul Romaniei pentru adoptarea R3 Reformarea sistemului de finantare a sectorului cultural, prevazuta in Planul national de redresare si rezilienta, reforma prin intermediul careia se va actualiza/crea Statutul lucratorilor culturali, este trimestrul I 2023,
intrucat cultura este un ecosistem cu impact social substantial, contribuind la existenta unei societati democratice, sustenabile, libere, echitabile si incluzive care reflecta si consolideaza diversitatea, valorile, istoria si libertatile europene,
avand in vedere ca masurile de izolare luate ca raspuns la pandemia de COVID-19 au subminat grav ecosistemul cultural si creativ, punand astfel in pericol exercitiul drepturilor culturale fundamentale si slabind contributia artelor si culturii la calitatea vietii, diversitatea culturala si dezvoltarea economica sustenabila,
avand in vedere importanta sociala si economica a sectoarelor culturale si creative, denumite in continuare SCC, pentru dezvoltarea europeana a Romaniei si contributia lor la produsul intern brut, ca si la formarea si stabilizarea pietei fortei de munca si la reducerea fenomenelor de migratie economica a specialistilor si prin aceasta la prezervarea identitatilor culturale si la sustinerea diversitati culturale,
avand in vedere Raportul referitor la situatia artistilor si la redresarea culturala in UE, emis de Comisia de cultura a Parlamentului European, nr. A9 - 0283/2021 si recomandarile cuprinse in acest raport,
luand in consideratie analiza Comisiei de cultura a Parlamentului UE, care a evidentiat ca pandemia de COVID-19 a adus la lumina vulnerabilitatile preexistente ale SCC la nivel european, caracterizate prin intermitenta, eterogenitate si instabilitate, mijloacele de trai fragile ale artistilor si ale lucratorilor din sectorul cultural, precum si bugetele stranse ale multor institutii culturale si insuficienta finantarii publice, aspecte care au plasat artistii, profesionistii, din sectoarele culturale si creative, si lucratorii, in situatii si mai precare, deoarece pierderea de venituri pentru liber-profesionisti si lucratorii cu contracte atipice, care reprezinta majoritatea in SCC, a fost adesea agravata de insuficienta sau chiar absenta regimurilor nationale de securitate sociala si a masurilor de sprijin,
intrucat lucratorii din domeniul cultural ar trebui sa aiba acces la standarde minime garantate de securitate sociala, inclusiv la indemnizatii de somaj, asigurari de sanatate si fonduri de pensii, astfel incat sa se poata concentra pe deplin asupra procesului si creativitatii lor artistice,
luand in consideratie faptul ca, in Rezolutia Parlamentului European din 7 iunie 2007 privind statutul social al artistilor, Parlamentul a solicitat deja in mod explicit statelor membre crearea sau aplicarea unui cadru legal si institutional pentru sustinerea creatiei artistice prin adoptarea sau aplicarea unui numar de masuri coerente si globale, care sa includa contractele, securitatea sociala, asigurarile de sanatate, impozitarea directa si indirecta si respectarea normelor europene,
avand in vedere ca, in Rezolutia sa din 7 septembrie 2020 referitoare la redresarea culturala a Europei, Parlamentul a subliniat din nou necesitatea de a imbunatati conditiile de munca ale lucratorilor din sectoarele culturale si creative si a solicitat insistent Comisiei sa stabileasca un cadru european pentru conditiile de munca in sectoarele si industriile culturale si creative (SCC) ,
intrucat cultura are o valoare intrinseca, in calitatea sa de expresie a umanitatii, a democratiei si a diversitatii, care poate fi esentiala pentru promovarea dezvoltarii durabile,
intrucat cultura, artele, patrimoniul cultural si diversitatea culturala sunt deosebit de valoroase pentru societatea europeana din punct de vedere cultural, educativ, democratic, ecologic, social si economic, precum si din punctul de vedere al drepturilor omului si ar trebui sa fie promovate si sprijinite; intrucat SCC ale Europei contribuie in mod semnificativ la identitatea europeana comuna si la valorile noastre, la sanatatea noastra mentala si la bunastarea economica si, pe termen lung, la crearea unui spatiu public european,
intrucat SCC cuprind in principal microintreprinderi, organizatii si intreprinderi mici si mijlocii cu acces limitat la pietele financiare, precum lucratori din sectorul cultural care adesea lucreaza cu fractiune de norma si obtin venituri neregulate si mixte, din diferite surse,
pentru asigurarea accesului la negocieri colective pentru toti lucratorii culturali si pentru recunoasterea dreptului la asociere pentru promovarea negocierilor colective,
luand in considerare necesitatea de a stabili fundamentele si procedurile pentru reglementarea statutului financiar, fiscal si social al lucratorilor culturali profesionisti de pe piata muncii din Romania si realizarea unui cadru normativ care sa asigure stabilitatea profesionala a acestora, in sensul de a-si desfasura activitatea si de a-si dezvolta cariera profesionala independent de fluctuatiile contractuale si de venit inerente in sectorul cultural, reducandu-se astfel incidenta renuntarii la practica artistica sau culturala,
avand in vedere ca dezvoltarea unui cadru legislativ coerent privind lucratorii culturali necesita coordonarea cu politicile UE privind ocuparea fortei de munca, concurenta, piata interna, politica sociala, drepturile fundamentale, egalitatea si garantarea proprietatii intelectuale,
tinand cont ca neluarea acestor masuri cu caracter urgent ar conduce la neindeplinirea de catre Romania a obiectivelor si neatingerea jaloanelor si a tintelor in materie de reforme si investitii, astfel cum sunt prevazute in Planul national de redresare si rezilienta,
in considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul public si constituie o situatie de urgenta extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta .
CAPITOLUL I: Obiectul reglementarii. Definitii
Art. 1
Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza regimul juridic si fiscal aplicabil lucratorilor culturali profesionisti, masurile de sustinere si dezvoltare a carierei lor profesionale si formele de organizare colectiva a acestora.
Art. 2
(1) In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) activitate culturala - creatia unei opere literare ori artistice sau a unui obiect protejat si/sau interpretarea ori executia, nefixata sau fixata, asa cum sunt acestea definite in Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, protejate sau susceptibile de a fi protejate prin drept de autor sau drepturi conexe, precum si activitatile prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta;
b) asociatie profesionala a lucratorilor culturali profesionisti - persoana juridica de drept privat, fara scop patrimonial, constituita de lucratorii culturali profesionisti pe baza dreptului la libera asociere, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, care se completeaza, dupa caz, cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor sai si pentru apararea drepturilor prevazute in legislatia nationala, in intelegerile colective, precum si in pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte;
c) beneficiar al activitatii - persoana juridica, persoana fizica autorizata, intreprinderea individuala, intreprinderea familiala, pentru care lucratorul cultural profesionist desfasoara activitati remunerate pe baza contractuala, altele decat contractul individual de munca;
d) conciliere - modalitatea de solutionare amiabila a conflictelor intre partenerii de dialog, cu ajutorul unui consultant extern agreat de acestia si cu participarea unui delegat desemnat de Ministerul Culturii, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor;
e) conflict - situatia de divergenta dintre lucratorii culturali profesionisti si beneficiarii activitatii privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfasurarea relatiilor lor contractuale/activitatii sau din negocierea intelegerilor colective;
f) consultare - schimbul de opinii in cadrul dialogului;
g) depozitar al intelegerii colective - autoritatea publica competenta sa inregistreze intelegerea colectiva;
h) dialog - procesul voluntar prin care partenerii de dialog se informeaza, se consulta si negociaza in vederea stabilirii unor acorduri in probleme de interes comun;
i) informare - transmiterea de date si informatii de catre beneficiarii de activitate catre asociatia profesionala, pentru a-i permite examinarea prealabila a acestora si formularea unor puncte de vedere informate si fundamentate;
j) intelegere colectiva - conventia incheiata in forma scrisa intre beneficiarul/beneficiarii de activitate si asociatia/asociatiile profesionale, prin care se stabilesc clauze privind drepturile si obligatiile ce decurg din desfasurarea activitatii lucratorilor culturali profesionisti. Prin incheierea intelegerilor colective se urmaresc promovarea si apararea intereselor partilor semnatare, prevenirea sau limitarea neintelegerilor sau conflictelor;
k) lucrator cultural profesionist - autorul sau artistul interpret si executant, asa cum sunt acestia definiti in Legea nr. 8/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau persoana fizica ce desfasoara o activitate culturala de suport sau auxiliara, dintre cele enumerate in anexa, care s-au inregistrat, ca atare, in scop fiscal, pentru o durata de trei ani;
l) negociere colectiva - negocierea dintre beneficiarii de activitate si asociatia profesionala sau asociatiile profesionale care urmareste stabilirea conditiilor minimale ce privesc desfasurarea activitatii lucratorilor culturali profesionisti si a relatiilor dintre cele doua parti, precum si orice alte acorduri in probleme de interes comun;
m) parteneri de dialog - asociatii profesionale, beneficiari ai activitatii lucratorilor culturali profesionisti, precum si, dupa caz, reprezentantii autoritatilor administratiei publice, care interactioneaza in procesul de dialog;
n) parti indreptatite sa negocieze o intelegere colectiva - beneficiari de activitate sau asociatii profesionale care intrunesc conditiile legale pentru a participa la negocierea unei intelegeri colective;
o) program de mobilitate - program de finantare nerambursabila, asa cum este acesta definit in Ordonanta Guvernului nr. 51/1998 privind imbunatatirea sistemului de finantare nerambursabila a proiectelor culturale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 245/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, instituit in scopul de a sprijini dezvoltarea educationala, personala si profesionala a lucratorilor culturali profesionisti, contribuind astfel la o crestere economica durabila, la mentinerea in activitate pe termen lung a lucratorilor din cultura, la coeziunea sociala si la stimularea inovarii;
p) recunoastere reciproca - acordul voluntar prin care partenerii de dialog isi recunosc unul altuia legitimitatea in vederea stabilirii unui demers comun;
q) registrul lucratorilor culturali profesionisti, denumit in continuare registrul - baza de date publica, administrata de Ministerul Culturii, ce cuprinde informatiile de identificare a persoanelor fizice inregistrate ca lucratori culturali profesionisti: numarul unic de inregistrare, data inregistrarii ca lucrator cultural profesionist si data incetarii acestei inregistrari, mentiunile privind suspendarea calitatii de lucrator cultural profesionist, inclusiv incetarea suspendarii si, dupa caz, data incetarii de drept;
r) reprezentativitate - atribut al asociatiilor profesionale dobandit potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, care confera statutul de partener de dialog abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului dintre parti;
s) sectoare de activitate culturala si creativa - sectoarele sau subsectoarele economiei nationale/socioeconomice in care isi desfasoara cu preponderenta activitatea lucratorii culturali profesionisti; lista sectoarelor de activitate culturala si creativa este propusa de catre Ministerul Culturii si se aproba prin hotarare a Guvernului;
t) solutionare amiabila - procedura alternativa de solutionare a disputelor privind relatiile contractuale/activitatea lucratorilor culturali profesionisti prin care o a treia parte isi asuma sarcina de a ajuta partile in rezolvarea pe cale amiabila a acestora si de a face recomandari pentru incheierea lor.
(2) Lucrator cultural profesionist nu poate fi o persoana fizica care exercita o profesie reglementata sau liberala, care este functionar public sau care isi desfasoara activitatea de natura culturala sub forma prestarii unei munci salariate desfasurate in temeiul unui contract individual de munca .
CAPITOLUL II: Organizarea activitatii lucratorului cultural profesionist
Art. 3
(1) Pentru a fi inregistrat ca lucrator cultural profesionist, solicitantul trebuie sa fi realizat, in anul fiscal anterior solicitarii de inregistrare, cel putin 50% din veniturile supuse impozitului pe venit, asa cum sunt acestea definite in titlul IV "Impozitul pe venit" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cumulat, din: