Avand in vedere obiectivul asumat prin Programul de guvernare de realizare a unei cresteri economice inteligente, sustenabile si inclusive bazata pe o forta de munca calificata si retribuita conform calificarii, tinand cont ca dezvoltarea economica nu este la acelasi nivel in toate judetele, decalajele intre judete fiind in continuare semnificative, ceea ce necesita o realocare a fondurilor publice disponibile catre judete si localitati cu potential financiar mai redus, avand in vedere potentialul turistic semnificativ al Romaniei, atat in scop recreativ, cat si balnear, luand in considerare prevederile Programului de guvernare cu privire la dezvoltarea activitatii si capacitatii unitatilor turistice cu scopul cresterii eficientei utilizarii resurselor naturale specifice zonelor in care sunt plasate, tinand cont ca se urmareste sporirea valorificarii potentialului balnear prin aplicarea mijloacelor de promovare a factorilor naturali de cura utilizati inclusiv prin reabilitarea/dezvoltarea infrastructurii existente in statiunile balneare, avand in vedere: - prevederile Programului de Guvernare referitoare la construirea unui numar de 2.500 de crese si/sau gradinite; - necesitatea incurajarii natalitatii, prin asigurarea de conditii normale de ingrijire pentru copii; - necesitatea de a introduce un program prelungit si pe tot parcursul anului calendaristic in cadrul creselor si/sau gradinitelor; - indeplinirea rolului social al statului, prin asigurarea conditiilor normale de dezvoltare armonioasa a copiilor; - insuficienta de spatii si dotare pentru desfasurarea invatamantului prescolar, serviciul public de interes general si domeniul prioritar pentru dezvoltarea economico-sociala, luand in considerare prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la adoptarea in anul 2019 a unor masuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, majorarea indemnizatiei sociale pentru pensionari, avand in vedere ca la fundamentarea strategiei fiscal bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2019 este necesar ca aceste masuri sa fie aprobate prin acte normative, luand in considerare ca masurile de protectie sociala propuse au consecinte pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din Romania si sunt menite sa vina in sprijinul populatiei, atat prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cat si prin mentinerea unora, fara a periclita bunastarea sociala a acestora, avand in vedere: - imperativul respectarii tintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevazut de Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008; - obligatia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetara intr-un mod care sa asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, in scopul mentinerii stabilitatii macroeconomice, instituita prin Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicata, pe baza careia sa fie fundamentat proiectul bugetului de stat pe anul 2019; - necesitatea adoptarii, in cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat, legii bugetului asigurarilor sociale de stat si perspectiva 2020-2021, masurile propuse stau la baza fundamentarii veniturilor si cheltuielilor bugetului general consolidat; - prevederile art. 29 alin. (4) si art. 30 alin. (4) si (5) din Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicata, si tinand seama de nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA si structural) rezultate in urma planificarii bugetare pe anul 2019 si perspectiva 2020-2021, se impune adoptarea de masuri cu privire la continutul declaratiilor prevazute la articolele mentionate. Avand in vedere prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora nicio cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici angajata si efectuata din buget, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala, luand in considerare ca pentru pastrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele masuri menite sa mentina volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care sa permita respectarea conditionalitatilor asumate de Guvernul Romaniei, inclusiv in ceea ce priveste nivelul deficitului bugetar, tinand cont ca neadoptarea in regim de urgenta a masurilor fiscal-bugetare propuse: - ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectand in mod semnificativ sustenabilitatea finantelor publice; - deficitul bugetar in anul 2019 va depasi pragul de 3% din produsul intern brut prevazut de Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va avea ca principala consecinta negativa declansarea de catre Comisia Europeana a procedurii de deficit excesiv, aspect de natura a genera la randul sau alte consecinte grave pentru interesele Romaniei; - in vederea sprijinirii finantarii in anul 2019 a programelor guvernamentale asumate prin Programul de guvernare, pentru imbunatatirea nivelului de trai al populatiei si pentru intarirea coeziunii sociale si reducerea decalajelor fata de statele dezvoltate ale Uniunii Europene, in vederea implementarii programului de asistenta tehnica si financiara in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 milioane de euro acordat de Romania Republicii Moldova, luand in considerare necesitatea clarificarii regimului fiscal aplicabil biletelor de valoare acordate potrivit Legii nr. 165/2018, care se aplica incepand cu 1 ianuarie 2019, s-a reglementat tratamentul fiscal aplicabil biletelor de valoare care se acorda si sub forma tichetelor culturale. Avand in vedere necesitatea clarificarii regimului fiscal aplicabil indemnizatiei de hrana si indemnizatiei de vacanta, acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, tinand cont de necesitatea introducerii unor clarificari tehnice in legatura cu indicatorul salariul minim brut pe tara utilizat la stabilirea contributiilor sociale in cazul in care prin hotarare a Guvernului se utilizeaza mai multe valori ale acestuia, avand in vedere ca la 1 ianuarie 2019 inceteaza aplicabilitatea taxarii inverse in domeniul TVA pentru anumite categorii de livrari de bunuri si prestari de servicii, iar la nivel comunitar posibilitatea aplicarii de catre statele membre a taxarii inverse pentru aceste operatiuni a fost prelungita pana la 30 iunie 2022 prin Directiva Consiliului 2018/1.695/UE din 6 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata in ceea ce priveste perioada de aplicare a mecanismului optional de taxare inversa in legatura cu livrarile de anumite bunuri si prestarile de anumite servicii care prezinta risc de frauda si a mecanismului de reactie rapida impotriva fraudei in domeniul TVA, avand in vedere ca actualul nivel al accizei pentru tigarete nu asigura respectarea prevederilor art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE a Consiliului privind structura si ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, luand in considerare solicitarea Comisiei Europene de reglementare urgenta a acestei situatii prin adoptarea masurilor necesare pentru a corecta neconcordanta cu Directiva 2011/64/UE, tinand cont ca neadoptarea masurilor in regim de urgenta ar conduce la declansarea actiunii in constatarea neindeplinirii obligatiilor (infringement) impotriva tarii noastre si la sanctiuni financiare, luand in considerare faptul ca nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecinte negative, in sensul ca: - incepand cu 1 ianuarie 2019 nu s-ar mai aplica taxarea inversa in domeniul TVA pentru anumite operatiuni pentru care legislatia comunitara, respectiv recenta Directiva a Consiliului 2018/1.695/UE, prevede in continuare posibilitatea statelor membre de a aplica aceasta masura, iar taxarea inversa este recunoscuta ca reprezentand un instrument eficient in combaterea evaziunii fiscale; - nerespectarea cerintei prevazute la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura si ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat ar conduce la declansarea actiunii in constatarea neindeplinirii obligatiilor (infringement) impotriva tarii noastre si la sanctiuni financiare, avand in vedere faptul ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 311 din 10 aprilie 2018, dispozitiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost declarate neconstitutionale, tinand cont de stadiul procesului legislativ al proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, precum si pentru stabilirea unor masuri privind evaluarea functionarilor publici pentru anul 2018, care are ca obiect principal de reglementare punerea de acord a prevederilor declarate neconstitutionale ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu dispozitiile Constitutiei Romaniei, republicata, precum si de necesitatea promovarii ulterioare a cadrului normativ secundar in temeiul acestui act normativ, prin raportare la perioada limitata in timp pentru realizarea evaluarii anuale a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, luand in considerare faptul ca neadoptarea acestei masuri legislative ar fi de natura sa afecteze drepturile la cariera ale functionarilor publici a caror activitate nu ar putea fi evaluata, in lipsa instrumentelor procedurale necesare, avand in vedere necesitatea indeplinirii angajamentelor asumate politic fata de statul francez in ceea ce priveste Sezonul Romania-Franta, precum si a respectarii angajamentelor asumate prin Programul de Guvernare 2018-2020 pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Franta si continuarea implementarii Foii de parcurs a Parteneriatului strategic, tinand cont de functiile de reprezentare si coordonare asumate de Ministerul Afacerilor Externe in pregatirea si organizarea Sezonului Romania-Franta, in conformitate cu obiectivele de politica externa ale Romaniei, luand act de necesitatea de operare a unor modificari, in sensul indreptarii unei erori materiale la nivelul cadrului legal primar pentru organizarea, desfasurarea si finantarea Sezonului RomaniaFranta, lansat la Paris la data de 27 noiembrie 2018, avand in vedere ca, in lipsa acestor masuri legislative luate in regim de urgenta, impuse de o situatie extraordinara, exista riscul de a nu putea finaliza in timp util formalitatile de organizare si finantare a Sezonului Romania-Franta, intrucat la data de 29 noiembrie 2018 s-a semnat Acordul dintre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii privind masuri pentru o crestere economica sustenabila a Romaniei, bazata pe investitii, in urmatorii 10 ani, prin acordul incheiat intre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii se declara sectorul constructiilor sector prioritar, de importanta nationala pentru economia romaneasca pe urmatorii 10 ani, incepand cu 1 ianuarie 2019, apreciind ca sectorul constructiilor reprezinta unul din domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevazute in Programul de Guvernare, tinand cont ca activitatea de constructii este decisiva pentru realizarea proiectelor de investitii publice si private si avand in vedere ca in ultimii ani sectorul constructiilor s-a confruntat cu dificultati legate de asigurarea cu forta de munca specializata si de o concurenta neloiala, pentru a pune in aplicare cu prevederile Acordului incheiat intre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii pentru sectorul constructii se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotarare a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe tara garantat in plata diferentiate pe domenii de activitate, in conditiile salariului minim brut pe tara garantat in plata diferentiat pentru anumite domenii de activitate, se vor introduce masuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru, tinand cont ca neadoptarea in regim de urgenta afecteaza angajamentele Guvernului stabilite prin Acordul incheiat cu Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii si va perpetua dificultatile legate de asigurarea cu forta de munca specializata in domeniul constructiilor, avand in vedere necesitatea stringenta de a pune in executare prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, pentru a evita posibile riscuri de natura a conduce la imposibilitatea respectarii angajamentelor asumate in fata Comisiei Europene, luand in considerare obligativitatea dovedirii in fata Comisiei Europene a punerii in aplicare efectiva a conditionalitatii exante cu privire la deseuri, tinand cont ca in situatia neadoptarii in regim de urgenta a modificarii Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exista riscul aplicarii procedurii de presuspendare a platilor intermediare din Fondul de coeziune din cadrul axei nr. 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor, in vederea evitarii sesizarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene in Cauza 2018/0040 - actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor avand ca obiect necomunicarea masurilor nationale de transpunere a Directivei (UE) 2016/2.258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE in ceea ce priveste accesul autoritatilor fiscale la informatii privind combaterea spalarii banilor si a evitarii stabilirii de sanctiuni pecuniare intr- un cuantum considerabil, in conditiile in care propunerea de sesizare a CJUE este prevazuta pentru ciclul decizional din ianuarie 2019, luand in considerare ca in situatia neadoptarii in regim de urgenta a masurii exista riscul crearii unui prejudiciu statului roman prin obligarea acestuia la plata unei sume forfetare minime de 1.887.000 euro si a unor penalitati cominatorii intre 2.289 euro si 137.340 euro/zi de intarziere, in scopul sprijinirii contribuabililor de buna-credinta si a evitarii incetarii activitatii acestora este necesara flexibilizarea regulilor in materia esalonarilor la plata, luand in considerare ca in situatia neadoptarii in regim de urgenta a masurii exista riscul concedierii angajatilor societatilor care nu isi pot mentine esalonarile la plata, avand in vedere: - intarzierile la validarea documentatiilor de atribuire pentru lucrari de pana la 25 de zile lucratoare, se impune adoptarea unor masuri urgente pentru perfectionarea si flexibilizarea sistemului achizitiilor publice, in caz contrar existand riscul diminuarii gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, consecinta cea mai grava in acest caz reprezentand-o amanarea/intarzierea implementarii unor proiecte de investitii majore, cu impact social si economic la nivel national sau local; - importanta deosebita a fondurilor structurale in ansamblul economiei nationale, precum si efectele negative asupra potentialului de dezvoltare a economiei nationale generate de un nivel redus al absorbtiei fondurilor structurale; - faptul ca in prezent constatam triplarea numarului de documentatii de atribuire publicate in SICAP corelat cu numarul foarte mare de elemente de noutate introduse in aria de competenta a verificatorilor ex ante si gradul redus de acceptanta din partea autoritatilor contractante a noilor elemente componente ale controlului, este necesara luarea unor masuri de natura sa eficientizeze fluxul operational in procesul de achizitii publice; - faptul ca autoritatile contractante raspund exclusiv asupra deciziilor de oportunitate, iar in sistemul achizitiilor publice au fost introduse o serie de elemente noi care necesita o corelare urgenta a anumitor prevederi cu situatiile constatate din aplicarea practica a acestora; - faptul ca Acordul de parteneriat al Romaniei pentru perioada de programare financiara 20142020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5.515 din 6 august 2014, stabileste conditionalitatile orizontale ex ante care trebuie indeplinite de Guvernul Romaniei in legatura cu utilizarea, in special prin efectuarea de achizitii publice, a fondurilor structurale aferente perioadei de programare financiara 2014-2020, fonduri structurale in valoare de aproximativ 43 miliarde de euro; - prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozitii comune privind Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala si Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime, precum si de stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european, Fondul de coeziune si Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului; - faptul ca absorbtia fondurilor structurale conform Acordului de parteneriat reprezinta un interes public prioritar, data fiind importanta acestora in ansamblul economiei nationale si efectele absorbtiei fondurilor structurale asupra potentialului de dezvoltare a economiei nationale; - faptul ca nerespectarea prevederilor Acordului de parteneriat, prin neindeplinirea conditionalitatilor ex ante prevazute in cuprinsul sau, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea si implementarea Strategiei nationale de achizitii publice, prevazuta de Hotararea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice, poate conduce la afectarea finantarii din fonduri structurale in cadrul programelor europene finantate din fonduri europene alocate in exercitiul financiar 2014-2020 a unor proiecte de interes public si la corectii financiare, fiind astfel afectata in mod semnificativ indeplinirea obiectivelor de absorbtie a fondurilor structurale, cu impact deosebit asupra dezvoltarii economiei nationale; - faptul ca toate aceste cerinte necesita intarirea capacitatii institutionale a organismelor mentionate, avand in vedere ca urmare a intrarii in vigoare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, pretul de vanzare a gazelor naturale, atat pentru piata concurentiala, cat si pentru piata reglementata se bazeaza pe cererea si oferta pietei si au fost instituite obligatii pentru producatorii si furnizorii de gaze naturale de a tranzactiona in cadrul pietelor centralizate din Romania a unui anumit procent din cantitatea de gaze naturale comercializate, luand in considerare evolutia pretului mediu de vanzare al gazelor naturale de catre producatorii interni pe piata centralizata in perioada aprilie 2017-august 2018, avand in vedere situatia de fapt si de drept se impune instituirea unor forme corespunzatoare de control al preturilor gazelor naturale practicate de catre producatorii interni, pentru perioada 01.04.2018-28.02.2022, tinand cont ca in situatia neadoptarii acestor masuri exista riscul ca furnizorii sa acumuleze pierderi considerabile, care, pe de o parte, vor genera cresteri deosebit de importante ale pretului la consumatorii finali si, pe de alta parte, vor afecta puternic situatia financiara a furnizorilor si capabilitatea lor de a asigura cantitatile de gaz necesare clientilor lor, punand astfel in pericol continuitatea alimentarii cu gaze naturale, ca in prezent o mare parte din recolta foarte buna, in special la cereale si fructe a anului 2018 se gaseste fie in depozite, in cantitati mici si eterogena calitativ, fie inca neculeasa; in aceasta situatie valorificarea fiind aproape imposibila pentru ca producatorilor individuali le este dificil sa formeze oferte competitive, sa contacteze spatii de depozitare corespunzatoare si sa asigure o livrare ritmica retelelor de comert, avand in vedere evolutia ingrijoratoare a unor fenomene negative pentru productia agricola, in special pesta porcina africana, dar si seceta preconizata au produs sau sunt pe cale sa produca grave efecte economice negative, tinand cont de necesitatea adoptarii de masuri energice si urgente prin organizarea si sustinerea, in special, economica a repopularii fermelor zootehnice afectate, precum si de infiintarea de culturi de primavara cu soiuri specifice, rezistente la seceta si daunatori pentru a asigura o recolta buna in anul agricol viitor, masuri la care Societatea Nationala ``Casa de Comert Agroalimentar UNIREA`` poate contribui decisiv, evitand astfel riscul aparitiei de probleme imprevizibile asupra economiei in general si a securitatii alimentare in special, avand in vedere ca, pe parcursul procedurii prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentand taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si timbrul de mediu pentru autovehicule, au intervenit modificari ale termenelor in vederea reglementarii unor situatii, precum cea in care contribuabilul nu anexeaza documentul doveditor al platii ori cea in care autovehiculul pentru care s-a achitat taxa nu a fost inmatriculat, pentru a se asigura depunerea facila a cererilor de restituire de catre persoanele interesate, luand in considerare ca termenele-limita instituite pentru restituirea de catre organele competente a sumelor cuvenite contribuabililor/platitorilor nu pot fi respectate datorita volumului mare de cereri inregistrate, tinand cont ca, prin neadoptarea unor masuri urgente pentru deblocarea situatiei, exista riscul de crestere incontrolabila a nemultumirilor cetatenilor care au inregistrat la organele competente cereri de restituire, in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2017,
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Poate un cetatean Non-UE, care lucreaza in Romania, sa fie detasat intr-un alt stat UE? Sursa: EuroAvocatura.ro
Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte Sursa: MCP avocati
Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale Sursa: MCP avocati
Punctele de stabilitate in Noua lege a pensiilor. Clarificari si Reglementari Sursa: MCP avocati
Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca? Sursa: MCP avocati
Incetarea contractului de munca in perioada de proba. Este necesar ca angajatorul sa isi motiveze decizia? Sursa: MCP avocati
Valorificarea veniturile nepermanente de la 1 septembrie 2024. Principiul contributivitatii conform noii legi a pensiilor Sursa: MCP avocati