Contract de intretinere viagera. Neexecutarea obligatiei contractuale. Sanctiune

Aceasta intrucat prestatiile asumate trebuie asigurate corespunzator pe perioada intregii vieti a intretinutului.

Prin Sentinta civila nr. 1307/2008 pronuntata la data de 06 octombrie 2008 de Judecatoria Nasaud s-a respins nefondata actiunea civila formulata de reclamantii F.O. si F.L. impotriva paratilor S.G. si S.M.C.

Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii.

Recursul declarat in cauza este fondat pentru considerentele care urmeaza a fi relevate.

Potrivit contractului de intretinere viagera autentificat sub nr. 883/24 mai 2005, paratii-intimati si-au asumat obligatia de intretinere a reclamantilor-recurenti cu toate cele necesare traiului, in schimbul transmiterii nudei proprietati a imobilelor inscrise in Cartea Funciara nr. 2801 Nasaud topografic 225/3 constand in casa si gradina in suprafata de 450 m.p. situate in Nasaud, strada M.E. nr. 40, intretinutii pastrandu-si dreptul de uzufruct viager.

Conform contractului incheiat, intretinatorii si-au asumat obligatia de a asigura intretinutilor hrana, imbracaminte, incaltaminte, incalzire, iluminat, spalat, curatenie, tratament medical in caz de boala, medicamente, ingrijire medicala, inmormantare dupa obiceiul locului in cazul decesului.

Contractul de intretinere fiind sinalagmatic, pentru neexecutarea obligatiei de intretinere stabilita prin contract, beneficiarul intretinerii, in speta reclamantii-recurenti, pot cere rezolutiunea contractului in baza art. 1020 Cod Civil, o conditie esentiala pentru desfiintarea actului fiind aceea ca neexecutarea sa fie imputabila debitorului, adica paratilor-intimati.

Anterior promovarii prezentei actiuni, reclamantii au mai solicitat rezolutiunea contractului, actiunea acestora fiind respinsa prin Sentinta civila nr. 83/2007 pronuntata de Judecatoria Nasaud, hotarare ramasa irevocabila prin respingerea la data de 21 mai 2007 a recursului declarat de reclamanti, prin Decizia civila nr. 156/R/2007 a Tribunalului Bistrita-Nasaud.

Contrar pozitiei intimatilor exprimata prin intampinare, modalitatea de indeplinire a obligatiilor asumate de paratii-intimati trebuie examinata din perioada imediat urmatoare promovarii actiunii in dosarul nr. 2538/265/2006, adica cu incepere din 01 octombrie 2006, asa cum judicios s-a aratat in cuprinsul actiunii introductive si nu de la momentul pronuntarii deciziei de instanta de recurs. In acest sens este si probatoriul administrat in dosarul nr. 2538/265/2006, care releva aspecte petrecute pana in luna octombrie 2006.

Aceasta intrucat, pe de o parte, prin decizia pronuntata instanta de control judiciar a examinat hotararea atacata numai prin prisma motivelor invocate in fata instantei de fond, neputand extinde analiza pentru fapte ulterioare pronuntarii sentintei atacate, iar pe de alta parte, actiunea din dosarul nr. 2538/265/2006 s-a promovat pe considerentul neindeplinirii obligatiilor pana la data introducerii actiunii, 22 septembrie 2006, examinarea cauzei privind raporturile dintre parti privind perioada de pana la promovarea actiunii introductive.

Notiunea de intretinere include multiple prestatii, atat de natura materiala (asigurare de alimente, imbracaminte, incaltaminte, tratament medical), cat si de natura psihologica data de caracterul personal (intuituu personae) al contractului de intretinere, care se intemeiaza, in realizarea continutului sau economic, pe un raport de incredere si apropriere.

Pentru a se retine lipsa oricarei culpe a intretinatorilor in indeplinirea obligatiilor asumate este necesar a se dovedi ca acestia si-au indeplinit toate obligatiile contractuale.

Datorita caracterului alimentar al obligatiei de intretinere, termenele de executare (de zi cu zi) au caracter esential in sensul dispozitiilor art. 1079 pct. 3 Cod Civil.

Din ansamblul probatoriului testimonial administrat, nu rezulta faptul ca paratii si-au indeplinit zilnic obligatiile asumate. De altfel, din acest probatoriu nu rezulta nici ca paratii au incercat cel putin executarea zilnica a obligatiilor asumate, izbindu-se de refuzul nejustificat al reclamantilor.

Astfel, din depozitiile martorilor G.T., B.I., P.E. rezulta faptul ca ulterior datei de 01 octombrie 2006 mancarea, medicamentele, curatenia erau asigurate de persoane straine.

Din depozitia martorei T.F. propusa de parati, nu rezulta faptul ca paratii au incercat zilnic indeplinirea obligatiilor contractuale, ci doar faptul ca s-au deplasat de mai multe ori (odata la 2-3 saptamani) la domiciliul reclamantilor si au trimis lunar o anumita suma de bani in scopul declarat, acela ca "reclamantii sa-si plateasca cheltuielile curente".

De asemenea, din declaratia martorului B.D. rezulta faptul ca din octombrie 2006 si pana la data depozitiei, 11.02.2008, paratii au fost vazuti in fata portii locuintei intretinutilor de 3-4 ori in intervalul de 5 luni.

Martora D.V., ce vizita reclamantii cam o data pe saptamana, conform depozitiei sale, a relevat faptul ca la cererea reclamantilor le-a facut curatenie, mancare, baie, a scos-o pe reclamanta la plimbare. De asemenea, a aratat faptul ca niciodata cu prilejul vizitelor sale nu i-a intalnit pe parati, ca reclamantii sunt ajutati in prezent de o nepoata, ca acestia nu mai au incredere in parati.

Martora P.V., care viziteaza reclamantii de 4 ori pe saptamana, a relevat faptul ca nu i-a intalnit niciodata pe parati, ca reclamantii beneficiaza de ajutorul nepoatei, ca paratii inteleg sa asigure intretinerea din ajutorul social pe care il primesc pentru reclamanta.

S-a subliniat faptul ca reclamantii nu duc lipsa de bani, ci au nevoie de o persoana care sa ii ingrijeasca in permanenta.

Potrivit depozitiei martorei, aceasta a adus reclamantilor lapte contra cost.

Indeplinirea sau incercarea de indeplinire a obligatiilor asumate, in mod zilnic, nu s-a dovedit nici prin depozitia martorei P.P. sau a martorului H.I., care a relevat faptul ca paratul s-a deplasat in doua randuri la domiciliul reclamantilor in interval de 2-3 zile .

De asemenea, martorul P.I. a relevat faptul ca paratul a fost vazut destul de des la locuinta reclamantilor, ceea ce nu inseamna ca intretinatorii s-au deplasat zilnic la domiciliul intretinutilor pentru indeplinirea obligatiilor contractuale asumate.

Conform biletului de trimitere eliberat de medicul psihiatru de la spitalul orasenesc George Trifon reclamantei i s-a stabilit un diagnostic prezumtiv de "dementa senila", necesitand supraveghere permanenta.

Se retine asadar, din ansamblul probatoriului administrat de instanta de fond, mai sus-relevat, faptul ca reclamanta este o persoana bolnava, imobilizata intr-un scaun cu rotile, ce are nevoie de ajutor pentru a fi transportata, de tratament medical si ingrijire permanenta, imprejurare cunoscuta de parati la momentul incheierii contractului si acceptata de acestia.

Potrivit certificatului nr. 1852/17.04.2001 reclamanta este incadrata in gradul 1 de handicap, ce necesita insotitor permanent.

In temeiul obligatiei contractuale asumate paratii aveau obligatia de a asigura zilnic intretinerea reclamantilor si nu doar la anumite intervale de timp . Aceasta intrucat, reclamantii au nevoie zilnic de mancare, de un minim de curatenie. Totodata, reclamanta, persoana imobilizata la pat, are nevoie de ingrijire zilnica, permanenta fiind necesar a fi schimbata, spalata in fiecare zi.

Din niciun act al dosarului nu rezulta ca paratii s-au preocupat de procurarea de medicamente necesare reclamantei sau ca au achitat toate cheltuielile de intretinere a locuintei reclamantilor.

Intretinerea presupune o preocupare efectiva si reala din partea intretinatorilor fata de nevoile intretinutilor, plata diferitelor cheltuieli si nu expedierea unor sume de bani pentru ca din acestea reclamantii personal sa efectueze platile.

Dimpotriva, din ansamblul probatoriului testimonial administrat, rezulta ca pe parcursul derularii raporturilor contractuale intre parti, in perioada supusa analizei, au intervenit certuri generate in principal de neasigurarea de catre paratii-intimati a tratamentului medical, a ingrijirii permanente a reclamantei cu tot ceea ce implica aceasta, a asigurarii zilnice a celor necesare traiului - hrana, medicamente.

Pe langa prestatia materiala ce trebuie asigurata zilnic de intretinator, intretinerea unei persoane implica si o latura psihologica, care se intemeiaza pe un raport de incredere si apropiere.

Obligatia asumata de intretinatori de a asigura intretinutilor ingrijire si intretinere cu toate cele necesare traiului, include in continutul sau si indatorirea de a se preocupa sa asigure acestora o atmosfera calda, deoarece un trai linistit nu se poate avea loc intr-un climat de nemultumire generala.

In temeiul contractului de intretinere, intretinatorilor le revine si obligatia de a se comporta in asa fel incat reclamantii sa nu se simta abandonati, sa nu aiba un real sentiment de stres, ci dimpotriva se impune sa li se asigure confortul psihic necesar pentru a se simti ocrotiti, in siguranta, sa li se creeze un climat constant de liniste si armonie.

Intrucat obligatia de intretinere (cu cele 2 componente ale sale: cea materiala si cea psihologica) trebuie prestata zilnic, executarea necorespunzatoare a obligatiilor oricand pe parcursul derularii contractului, deci chiar dupa trecerea unui anumit timp de la incheierea actului, poate duce la rezolutiune. Aceasta intrucat prestatiile asumate trebuie asigurate corespunzator pe perioada intregii vieti a intretinutului.

Retinand faptul ca paratii nu s-au preocupat zilnic de asigurarea hranei intretinutilor, de ingrijirea permanenta, zilnica a reclamantei imobilizata intr-un carucior, ceea ce a generat nemultumirea intretinutilor, crearea unei stari de neincredere a acestora fata de intretinuti, tribunalul apreciaza ca obligatia contractuala de intretinere nu a fost asigurata corespunzator, culpabili fiind intretinutii care erau obligati in temeiul contractului sa asigure zilnic mancare reclamantilor, sa le asigure tratament medical, medicamente, in conditiile in care intretinerea se presteaza unei persoane incadrata intr-un grad de handicap ce necesita insotitor permanent.

Indiferent de faptul ca intretinatorii au incheiat anterior contracte de intretinere si cu alte persoane, carora le-au pus capat ulterior, ca sunt firi dificile, paratii-intimati cunosteau starea de boala a reclamantei, faptul ca se obliga la intretinerea unor persoane in varsta si si-au asumat o asemenea consecinta.

Pentru a se retine culpa intretinutilor era necesar ca paratii sa probeze ca au incercat indeplinirea obligatiilor contractuale asumate, zilnic si nu doar la anumite intervale de timp . Or, din probatoriul administrat, nu rezulta ca paratii s-au deplasat zilnic la domiciliul reclamantilor pentru a incerca indeplinirea obligatiilor contractuale.

Pe de alta parte, cheltuielile de intretinere (lumina, gaz, curent, apa, telefon etc.) puteau fi achitate de parati, chiar daca acestia nu erau in posesia facturilor. Nimic nu a impiedicat paratii sa se deplaseze la furnizorul de utilitati pentru a cunoaste cuantumul sumei de plata si a o achita.

La dosarul cauzei nu s-a depus vreo chitanta care sa ateste plata utilitatilor de catre intretinatori, asa cum s-a depus in dosarul nr. 2538/265/2006.

Trimiterea in mod periodic a unor sume de bani nu are relevanta si nu poate servi la dovedirea intentiei de continuare a prestarii intretinerii.

Aceasta deoarece, obligatia asumata trebuie executata in natura . In situatia in care paratii ar fi fost intr-adevar in imposibilitatea executarii obligatiei zilnice care le incumba solutia legala nu era aceea a expedierii unor sume de bani (deoarece prin aceasta modalitate nu si-au indeplinit obligatia in modalitatea contractual asumata), ci aceea a sesizarii instantei de judecata pentru transformarea in bani a intretinerii pentru imposibilitatea executarii in natura a acesteia din cauza conduitei culpabile a intretinutilor, solutie acceptata de literatura si practica judiciara in materie.

In temeiul considerentele exprimate si facand aplicarea dispozitiilor art. 312, art. 304 pct. 9, art. 304¹ Cod Procedura Civila raportat la art. 1020-1021, art. 1079 pct. 3 Cod Civil, Tribunalul va admite recursul declarat, va modifica in tot hotararea atacata in sensul ca va admite actiunea formulata de reclamanti impotriva paratilor si in consecinta va dispune rezolutiunea contractului de intretinere viagera autentificat sub nr. 883/2005 de Biroul Notarului public P.M., incheiat la data de 24 mai 2005 intre reclamanti, in calitate de intretinuti si parati, in calitate de intretinatori; restabilirea situatiei anterioare de Carte Funciara in sensul radierii dreptului de proprietate al paratilor din Cartea Funciara nr. 2801 Nasaud topografic 225/3 si reinscrierii dreptului de proprietate al reclamantilor asupra imobilelor casa si gradina in suprafata de 450 m.p. situate in Nasaud, strada M.E., nr. 40, judetul Bistrita-Nasaud.

In temeiul art. 274, art. 277 Cod Procedura Civila, retinand culpa procesuala a paratilor si vazand raporturile dintre acestia si interesul lor comun, Tribunalul ii va obliga sa plateasca in solidar reclamantilor suma de 19,30 cu titlu de cheltuieli de judecata la fond, reprezentand taxa judiciara de timbru de 19 lei, timbru judiciar de 0,30 lei, respectiv suma de 19,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand taxa de timbru de 19 lei si timbru judiciar de 0,15 lei.

Intrucat la dosarul cauzei nu s-a depus chitanta justificativa a platii onorariului deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat la instanta de fond si de recurs, in cuantumul cheltuielilor de judecata nu poate fi inclus si onorariul de avocat.

In privinta acestuia, numai chitanta eliberata de avocat, care atesta plata si incasarea onorariului, constituie act justificativ care poate sta la baza stabilirii si acordarii cheltuielilor de judecata .

Solutia casarii cu trimiterea cauzei spre rejudecare in vederea efectuarii expertizei medicale nu poate fi impartasita de instanta.

Asa cum rezulta din cuprinsul actiunii introductive, instanta de fond a fost sesizata cu o actiune in rezolutiunea unui contract de intretinere, urmare a neindeplinirii obligatiilor contractuale.

La termenul de judecata din data de 29 septembrie 2008, urmare a schimbarii aparatorului de catre reclamanti, se solicita incuviintarea unei expertize medicale pentru a se stabili daca la momentul incheierii contractului reclamanta avea sau nu discernamant .

Raportat la obiectul sesizarii - rezolutiunea contractului pentru neindeplinirea obligatiilor asumate - proba a fost considerata in mod judicios ca inutila cauzei.

Expertiza se dovedea o proba utila numai in conditiile in care se depunea la dosar o modificare de actiune, in forma prevazuta de art. 112 Cod Procedura Civila, prin care se invoca nulitatea contractului.

Pe parcursul judecarii cauzei nu s-a realizat vreo modificare de actiune, astfel ca in mod corect s-a procedat la respingerea probei solicitate.

Cererea de constatare a nulitatii absolute a contractului de intretinere s-a formulat abia prin concluziile scrise, deci dupa inchiderea dezbaterilor, astfel ca in mod corect instanta de fond s-a pronuntat doar asupra obiectului sesizarii, in limitele cadrului procesual stabilit de reclamanti si numai asupra a ceea ce s-a solicitat pe parcursul dezbaterilor si nu ulterior inchiderii acestora.

Oricum, capacitatea civila este regula . Potrivit art. 949 Codul Civil poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de lege. Sunt lipsite de capacitate de exercitiu persoanele sub 14 ani si cele puse sub interdictie judecatoreasca.

In privinta reclamantei, nu s-a promovat vreo actiune pentru punerea sub interdictie judecatoreasca definitivata prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti in acest sens, astfel ca nu se poate vorbi de o lipsa a capacitatii de a contracta, care atragea nulitatea relativa si nu absoluta a actului juridic incheiat.

Ceea ce se putea proba prin expertiza medicala solicitata in cauza, in conditiile investirii instantei de fond cu o actiune in nulitate, era eventuala lipsa a discernamantului, ce atragea nulitatea relativa a contractului incheiat.

Discernamantul, ca stare de fapt nu poate fi confundat cu capacitatea, care este o stare de drept . Lipsa discernamantului nu inseamna automat si lipsa capacitatii de exercitiu .

Este adevarat faptul ca in virtutea rolului activ reglementat de art. 129 alin. 5 Cod Procedura Civila, judecatorul este dator sa staruie prin orice mijloace legale pentru aflarea adevarului, insa judecatorul nu va putea niciodata in virtutea acestui rol al sau activ sa depaseasca limitele cadrului procesual fixat de reclamanti prin actiunea introductiva.

Prin urmare, atata timp cat judecatorul a fost sesizat cu o actiune in rezolutiunea contractului pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale, in lipsa unei actiuni in modificarea obiectului, a cauzei, nu putea constata nulitatea contractului incheiat.

Pe de alta parte, in situatia in care partea este reprezentata prin aparator, persoana cu pregatire juridica, rolul activ al instantei este diminuat.

Aceasta intrucat, prin incheierea contractului de asistenta juridica,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocatul isi asuma fata de client o obligatie de diligenta.

Conform art. 138 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala prin folosirea cunostintelor juridice adecvate, abilitatilor practice specifice si prin pregatirea rezonabil necesara pentru asistarea sau reprezentarea concreta a clientului.

In conditiile asistarii sau reprezentarii partii prin avocat, rolul activ al instantei se manifesta atunci cand, neconstatandu-se o atitudine de pasivitate a aparatorului partii, instanta apreciaza ca justa solutionare a cauzei ar impune administrarea unei anumite probe. Or, raportat la obiectul actiunii introductive, proba expertizei medicale era una inutila.