Just titlu pentru a uzucapa

Just titlu pentru invocarea uzucapiunii de 10-20 de ani, conform art.1895-1899 din Codul civil

Prin acţiunea civilă nr. 98/196/2006 �nregistrată la Judecătoria Brăila, reclamantul B. I. a solicitat să se constate �n contradictoriu cu p�r�ţii C. D. şi D. A. că a dob�ndit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra cotei de 2/8 din imobilul situat �n comuna Traianu, satul Silistraru, judeţul Brăila, format din construcţii şi teren de 250 mp, reprezent�nd cotele de 1/8 ale p�r�ţilor.

�n motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că este deţinător de bună credinţă a imobilului din 07.09.1988, �ntruc�t chitanţa, �n baza căreia l-cumpărat de la C.D., chiar dacă ulterior a fost anulată prin sentinţa civilă nr.6188/24.11.2005 a Judecătoriei Brăila, constituie just titlu pentru invocarea uzucapiunii de 10-20 de ani, conform art.1895-1899 din Codul civil.

Judecătoria Brăila prin sentinţa civilă nr.4146/16.07.2007, pronunţată �n dosarul nr. 3353/196/2006, a respins excepţiile invocate cu privire la lipsa calităţii procesuale active a reclamantului, lipsa calităţii procesuale pasive a p�r�ţilor, la prematuritatea cererii şi la lipsa de interes .

Pe fond, instanţa a admis acţiunea civilă şi a constatat că reclamantul a dob�ndit prin uzucapiune la data de 07.09.1988 dreptul de proprietate asupra cotei de 2/8 din imobil.
P�r�ţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor de judecată de 329 lei �n baza art.274 din Codul de procedură civilă.

Instanţa a reţinut că s-a făcut dovada că sunt �ndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a constata că reclamantul a dob�ndit prin uzucapiune imobilul, timp de 10 ani fiind considerat proprietar �n baza chitanţei din 07.09.1988.
�n drept, hotăr�rea este motivată cu dispoziţiile art.1895 din Codul civil.

�mpotriva hotăr�rii instanţei de fond p�r�ta a declarat recurs �n termen legal la Tribunalul Brăila.

Recurenta a susţinut că, faţă de probele administrate şi dispoziţiile legale incidente, hotăr�rea a fost dată cu aplicarea greşită a legii, at�t �n ceea ce priveşte excepţiile invocate c�t şi fondul cauzei,
Intimatul, prin �nt�mpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotăr�rea este legală şi temeinică sub toate aspectele.

Tribunalul Brăila, examin�nd legalitatea şi temeinicia sentinţei civile nr. 4146/16.07.2007 a Judecătoriei Brăila �n raport de motivele de recurs invocate şi dispoziţiile legale incidente �n cauză, �n baza art.312 din Codul de procedură civilă, a admis ca fondat recursul şi a modificat �n parte sentinţa civilă �n sensul că a respins ca nefondată acţiunea civilă formulată de reclamant, păstr�nd celelalte dispoziţii ale sentinţei.
�n considerentele deciziei, instanţa de control a reţinut următoarele:

�n fapt: Imobilul situat �n comuna Traianu, satul Silistraru, judeţul Brăila, format din construcţii şi teren de 250 mp, face parte din masa succesorală rămasă de la defuncţii C A şi C C, conform certificatului de moştenitor nr.1506/27.07.1990, p�r�ţii C D şi DA făc�nd parte din moştenitorii care au acceptat succesiunea.
P�r�tul C D, deşi nu era singurul moştenitor, a v�ndut imobilul format din teren şi construcţie, reclamantului B I prin chitanţa din 07.09.1988, act, care a fost anulat prin sentinţa civilă nr.6188/24.11.2005 a Judecătoriei Brăila.
Prin sentinţa civilă nr.651/21.02.1991, pronunţată �n dosarul nr.592/1991, Judecătoria Brăila a dispus ieşirea din indiviziune a moştenitorilor asupra imobilului.

�n drept: Proprietatea este definită �n art.480 din Codul civil, ca fiind dreptul pe care �l are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru �n mod exclusiv şi absolut, �n limitele legii.
Potrivit art.1837 din Codul civil, prescripţia este un mijloc de a dob�ndi proprietatea .
Dispoziţiile art.1847 prevăd că pentru ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, ne�ntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

�n conformitate cu dispoziţiile art.1882 din Codul civil, prescripţia nu curge contra moştenitorului beneficiar �n privinţa creanţelor sale asupra succesiunii. Ea nu curge �n contra succesiunii, nici �n privinţa creanţelor, nici �n privinţa drepturilor reale.

Potrivit art.1895, 1897 şi 1899 din Codul civil, aplicabilitatea uzucapiunii de p�nă la 20 de ani este condiţionată de existenţa unui just titlu şi a bunei credinţe.

Justeţea titlului constă �n corecta folosire a unui mod legal de dob�ndire a unui drept de proprietate .

Titlul just trebuie dovedită şi trebuie să provină de la altă persoană dec�t adevăratul proprietar.
Raţiunea constă �n faptul că adevăratul proprietar are posibilitatea de a �nstrăina bunul �n baza unei convenţii legale, neav�nd interes pentru operarea unei prescripţii achizitive.
Or, �nscrisul sub semnătură privată �ntocmit pentru transferul proprietăţii unui teren cu construcţii, cu doar unul din moştenitorii imobilului, nu poate fi considerat just titlu .
Nu se poate reţine nici buna credinţă a reclamantului, din moment ce cunoştea situaţia juridică a imobilului, inclusiv ieşirea din indiviziune a moştenitorilor din 1991 şi nu a insistat �n �ncheierea unui act autentic de v�nzare �cumpărare �n condiţiile legii.

Av�nd �n vedere considerentele de mai sus, nu sunt �ndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru ca să se constate dob�ndirea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului prin uzucapiunea reglementată de art. 1895 din Codul civil.