Parasirea locului accidentului de circulatie
Tribunalul a condamnat pe inculpatul C. R. pentru savarsirea tentativei la infractiunea de omor calificat prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 si la art. 175 lit. i C.pen. si a infractiunii de parasire a locului accidentului prevazuta in art. 38 din Decretul 328/1966.
In fapt, s-a retinut ca inculpatul si partea vatamata, aflati pe un drum public, s-au lovit reciproc, inculpatul folosind un levier si o teava metalica, cu care insa nu a reusit decat sa loveasca o alta persoana aflata in apropiere.
Vazand ca nu reuseste sa loveasca partea vatamata, inculpatul, strigand ca o va omori, s-a urcat in tractorul cu care venise, a pornit motorul si a inceput sa urmareasca pe partea vatamata care a fost lovita si apoi calcata de tractor, suferind leziuni craniene.
In urma savarsirii faptei, inculpatul a parasit locul agresiunii.
Curtea de Apel a admis apelul inculpatului si a dispus achitarea acestuia in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d C.pr.pen. pentru parasirea locului accidentului.
Recursul declarat de procuror impotriva deciziei este nefondat.
Conform prevederilor art. 38 din Decretul 328/1966, constituie infractiune parasirea locului accidentului fara incuviintarea organelor de politie, de catre oricare dintre conducatorii vehiculelor angajate intr-un accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat moartea, vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii vreunei persoane, sau daca accidentul constituie infractiune, ori s-a produs ca urmare a unei infractiuni .
Prin fapta de parasire fara drept a locului accidentului sunt puse in pericol doua valori sociale, si anume siguranta circulatiei pe drumurile publice si activitatea organelor judiciare.
Asadar, aceasta obligatie impusa conducatorilor de autovehicule de a ramane la locul accidentului se justifica prin necesitatea stabilirii cauzelor ce au provocat accidentul, al identificarii persoanelor vinovate de producerea lui si, pe cale de consecinta, a tragerii la raspundere a acestora.
In consecinta, elementul material al infractiunii analizate consta in actiunea de parasire - ilicita - a locului accidentului, actiune ce are ca rezultat crearea unei stari de pericol pentru valorile sociale ocrotite.
Pe de alta parte, infractiunea prevazuta in art. 38 din Decretul 328/1966 se savarseste cu intentie.
Exista intentie, atunci cand faptuitorul isi da seama ca prin parasirea locului accidentului se creeaza o stare de pericol pentru siguranta circulatiei si, totodata, se impiedica ori se ingreuneaza activitatea organelor judiciare in legatura cu acel accident, iar nu in legatura cu o alta fapta ce constituie infractiune .
Astfel, pentru existenta infractiunii nu este, deci, necesara intentia de sustragere de la urmarire, ci de zadarnicire a unor constatari utile.
Din examinarea probelor administrate in cauza, rezulta ca in mod corect instanta de apel a retinut ca inculpatul, urmarind sa se razbune pe partea vatamata si nereusind sa o faca pe alta cale, s-a urcat la volanul tractorului, a urmarit-o si in cele din urma, dupa ce a efectuat un viraj, a calcat-o, cauzandu-i leziuni in zona craniana.
Astfel, reactia inculpatului de a pleca de la locul unde a incercat sa ucida partea vatamata, folosindu-se in acest scop de vehicul, nu poate avea intelesul de parasire a locului accidentului in sensul cerut de legiuitor, deoarece in cauza nu s-a periclitat siguranta circulatiei rutiere si nici nu s-a urmarit impiedicarea identificarii inculpatului, de vreme ce la locul faptei s-au aflat doi martori oculari care au urmarit direct si nemijlocit desfasurarea conflictului.
Prin urmare, nici sub aspectul laturii subiective a infractiunii nu se poate retine intentia inculpatului de a impiedica organele judiciare de a constata modul de comitere a accidentului de circulatie, pentru ca, in speta nu a avut loc un accident in sensul definit de legiuitor, lovirea partii vatamate nefiind accidentala, in timpul rularii autovehiculului, ci intentionata, ca o reactie de razbunare impotriva, partii vatamate.
In consecinta, recursul declarat de procuror a fost respins.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia penala, decizia nr. 2878 din 5 iunie 2001
Citeşte mai multe despre:

MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Gestionarea sesizarii adresate profesionistului direct de catre consumator
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Cererea in anularea ordonantei de plata. Calea de atac a debitorului in situatia in care instanta judeca in echitate, cu incalcarea principiului legal
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Cercetarea disciplinara - Strategia in prevenirea si solutionarea litigiilor de munca in favoarea angajatorului
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu


OUG nr. 36/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri publice
ORDONANTA DE URGENTA nr. 35/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri ...
HG 295/2025, privind REVISAL-ul - Registrul electronic de evidenta a salariatilor
HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenta a salariatilor REGES-ONLINE ...
OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...














