Introducerea concomitenta a doua cai extraordinare de atac. Conditii si efecte

Formularea unei cereri de revizuire, intemeiata pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., nu poate avea loc inainte ca hotararile potrivnice sa fi ramas definitive, aceasta nu numai pentru ca insusi textul acestui articol o impune (``daca exista hotarari definitive potrivnice``), ci si pentru ca autoritatea de lucru judecat, pe care ipoteza legala evocata vine sa o protejeze, nu este atasata hotararii judecatoresti, decat in mod provizoriu, pana la ramanerea ei definitiva, asa cum prevede art. 430 alin. (4) C.proc.civ.

Asa fiind, justa aplicare a normei cuprinse in art. 459 alin. (3) C.proc.civ. nu ingaduie concluzia ca decizia instantei de apel ar putea fi, in acelasi timp, atacata atat cu recurs, cat si cu revizuire - pentru ca, atat timp cat ea nu a ramas definitiva, conditiile cerute de lege pentru a putea fi promovata cererea de revizuire nu sunt indeplinite.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Valcea, Sectia I civila la data de 04.04.2018, reclamanta A. a chemat in judecata pe paratul B., solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa oblige paratul sa-i plateasca suma de 2.823.391 lei, reprezentand daune-interese .

Prin sentinta civila nr. 1279/09.11.2018, Tribunalul Valcea, Sectia I civila a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune, in sens material; in consecinta, a respins actiunea, ca prescrisa.

Apelul declarat de reclamanta impotriva respectivei sentinte a fost respins ca nefondat, prin decizia nr. 246/A-COM/18.04.2019 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.

La 11.06.2019, pe rolul Curtii de Apel Pitesti a fost inregistrata cererea de revizuire a deciziei nr. 246/A-COM/18.04.2019, intemeiata pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., in cadrul careia revizuenta A. a invocat contrarietatea intre hotararea atacata si incheierea din 10.08.2017 pronuntata de Tribunalul Specializat Arges in dosarul nr. x/90/2015*, prin care a fost respinsa exceptia prescriptiei.

Prin decizia nr. 405/A-COM/15.07.2019, Curtea de Apel Pitesti, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a respins atat exceptia tardivitatii, cat si cererea de revizuire.

Impotriva acestei decizii, A. a declarat recurs, sustinand ca aceasta a fost pronuntata cu aplicarea gresita a normelor de drept material; a fost invocat, asadar, motivul de nelegalitate prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ.; in mod expres, recurenta a indicat si ipoteza reglementata de art. 488 alin. (1) pct. 7 C.proc.civ.

Dezvoltand motivele de casare invocate, recurenta a aratat ca exceptia de ordine publica a compunerii nelegale a completului, derivata din nerespectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor, pe care a invocat-o in fata instantei de revizuire, a ramas nesolutionata. A mai sustinut ca dovada repartizarii aleatorii a dosarului nu i-a fost prezentata, ceea ce face ca instanta care i-a judecat cauza sa nu fi fost alcatuita in mod legal.

O alta critica vizeaza nerespectarea dispozitiilor art. 471 C.proc.civ., atat timp cat citatia pentru primul termen de judecata a fost emisa anterior comunicarii intampinarii. De asemenea, recurenta a mai aratat si ca instanta de revizuire nu a examinat raspunsul la intampinare.

Recurenta a mai sustinut si ca, la data cand a promovat revizuirea, nu a avut cunostinta ca decizia nr. 246/A-COM/18.04.2019 a Curtii de Apel Pitesti, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal era susceptibila de recurs, deoarece dispozitivul purta mentiunea ``definitiva``.

Cu toate acestea, a precizat ca ulterior a promovat recurs impotriva deciziei nr. 246/A-COM/18.04.2019 a Curtii de Apel Pitesti, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si ca, desi introducerea concomitenta a doua cai extraordinare de atac este recunoscuta de art. 459 alin. (3) C.proc.civ., care impune judecarea cu prioritate a recursului, instanta de revizuire a ignorat aceste dispozitii, nu a inaintat recursul, spre solutionare, Inaltei Curti pana la data de 20.07.2019 si nici nu a suspendat judecata cererii de revizuire pana la data solutionarii recursului.

In continuare, a prezentat pe larg argumentele pentru care apreciaza ca s-ar fi impus admiterea cererii de revizuire, subliniind ca exista hotarari potrivnice, care au solutionat in mod diferit exceptia prescriptiei dreptului material la actiune . Iar incheierea din 10.08.2017, data in dosarul nr. x/90/2015*, prin care Tribunalul Specializat Arges a respins exceptia prescriptiei, a ramas definitiva prin neapelare, numai hotararea pronuntata asupra fondului fiind in curs de judecata in recurs.

La 23.09.2019, intimatul a depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, iar la 11.10.2019 recurenta a prezentat un raspuns la intampinare.

In temeiul art. 493 C.proc.civ., Inalta Curte a dispus intocmirea raportului asupra admisibilitatii in principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar si, in urma analizarii lui de catre completul de filtru, a fost comunicat partilor, care au fost instiintate asupra faptului ca in termen de 10 zile de la comunicare puteau sa depuna puncte de vedere la raport; doar recurenta si-a expus punctul de vedere.

Ambele parti si-au exprimat acordul ca recursul sa fie solutionat in cadrul procedurii de filtru, asa incat, luand act de manifestarea lor de vointa si notand ca problema de drept supusa dezbaterii nu este una controversata, Inalta Curte a luat in analiza actele dosarului si decizia atacata, prin prisma criticilor de nelegalitate invocate, retinand, in procedura prevazuta de art. 493 alin. (6) C.proc.civ., ca in mod expres, recurenta a indicat motivele de casare prevazute de art. 488 alin. (1) pct. 7 si 8 C.proc.civ., potrivit carora casarea unei hotarari se poate cere cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat si cand a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material .

Analiza criticilor prezentate in memoriul de recurs releva insa ca ele nu se incadreaza in aceste doua ipoteze normative, ci in cea reglementata de art. 488 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ., care sanctioneaza incalcarea regulilor de procedura; punctul de vedere exprimat in raportul asupra admisibilitatii in principiu a recursului este in acelasi sens.

Aceasta, intrucat aspectele de nelegalitate invocate, constand, in esenta, in pretinsa nesolutionare a exceptiei compunerii nelegale a completului, derivata din nerespectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor, dar si in nesocotirea art. 471 si a art. 459 C.proc.civ., nu se circumscriu motivelor de nelegalitate prevazute de art. 488 alin. (1) pct. 7 si 8 C.proc.civ., caci ele nu pun in discutie incalcarea nici a autoritatii de lucru judecat, nici a normelor de drept material si nici gresita lor aplicare, ci in mod exclusiv ignorarea unor norme de procedura .

Se cuvine mentionat si ca potrivit art. 499 C.proc.civ., ``prin derogare de la prevederile art. 425 alin. 1 lit. b), hotararea instantei de recurs va cuprinde in considerente numai motivele de casare invocate si analiza acestora, aratandu-se de ce s-au admis ori, dupa caz, s-au respins. (...)``.

Analiza pe fond a criticilor prin prisma reincadrarii astfel stabilite dovedeste caracterul nefondat al caii de atac exercitate, in considerarea argumentelor expuse in cele ce succed:

Sub un prim aspect, recurenta a sustinut ca nu i-a fost solutionata exceptia de ordine publica a compunerii nelegale a completului, derivata din nerespectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor, pe care a invocat-o in fata instantei de revizuire.

O atare afirmatie este contrazisa de practicaua deciziei atacate, in care s-a consemnat ca, la 01.07.2019, revizuenta A. a invocat respectiva exceptie, iar din raspunsul care i-a fost comunicat de catre presedintele de sectie rezulta ca repartizarea cauzei s-a facut in mod aleatoriu; s-a mai notat, in plus, ca revizuenta a reiterat aceeasi exceptie, printr-un memoriu depus la dosar in fotocopie, motiv pentru care la 10.07.2019 i s-a pretins sa prezinte originalul cererii sau o copie semnata, pentru a putea fi luata in considerare, cerinte pe care autoarea exceptiei nu le-a indeplinit. In aceste conditii, curtea de apel a constatat ca a fost investita in mod aleatoriu cu judecarea cauzei.

Cum exceptia compunerii nelegale a completului fusese fundamentata doar pe pretinsa nerespectare a principiului distribuirii aleatorii a dosarelor, Inalta Curte retine ca, atat timp cat instanta de revizuire a constatat ca a fost investita in mod aleatoriu cu judecarea cauzei, exceptia si-a primit o rezolvare, chiar daca, in mod expres, ea nu a fost respinsa prin dispozitiv; cu toate acestea, criticile revizuentei au fost, in mod real, analizate, iar inlaturarea lor nu a fost una arbitrara, ci a fost in mod corespunzator motivata.

Pe de alta parte, lipsa prezentarii dovezii repartizarii aleatorii a dosarului nu face ca instanta care i-a judecat cauza sa nu fi fost alcatuita in mod legal, asa cum in mod nefondat sustine recurenta. Mai mult, o astfel de afirmatie nu corespunde realitatii, deoarece extrasul din sistemul informatic care atesta ca repartizarea s-a facut in mod aleatoriu se regaseste la fila 48 din dosar.

Este util de subliniat si ca asemenea imprejurari, chiar reale daca ar fi fost, se circumscriu masurilor de administrare judiciara, care, potrivit art. 465 C.proc.civ., nu pot face obiectul niciunei cai de atac.

O alta critica vizeaza nerespectarea dispozitiilor art. 471 C.proc.civ., atat timp cat citatia pentru primul termen de judecata a fost emisa anterior comunicarii intampinarii. De asemenea, recurenta a mai aratat si ca instanta de revizuire nu a examinat raspunsul la intampinare.

Critica ce exprima temerea revizuentei in sensul ca instanta nu i-ar fi analizat raspunsul la intampinare este speculativa si, ca atare, va fi inlaturata.

In ceea ce priveste momentul la care a fost emisa citatia pentru primul termen de judecata, se cuvine notat ca art. 471 este inclus in Capitolul II (Apelul) al Titlului II (Caile de atac) al Cartii a II-a (Procedura contencioasa) a Codului de procedura civila.

Revizuirea, reglementata de Sectiunea a 3-a a Capitolului III din acelasi Titlu, se judeca potrivit unei proceduri care difera, in parte, de cea aplicabila in apel; in acest sens, art. 513 alin. (2) C.proc.civ. prevede ca ``Intampinarea (...) se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata . Revizuentul va lua cunostinta de continutul intampinarii de la dosarul cauzei``.

Aceste dispozitii releva ca emiterea citatiei pentru primul termen de judecata anterior comunicarii intampinarii nu contureaza incalcarea normelor de procedura, ci, dimpotriva, deplina lor respectare, de vreme ce insusi textul citat mai sus, in partea lui finala, ii impunea revizuentei obligatia de a lua cunostinta de continutul intampinarii de la dosar.

Pe calea unei critici distincte, titularul caii de atac de fata a adus in discutie faptul ca, desi a recurat decizia nr. 246/A-COM/18.04.2019 a Curtii de Apel Pitesti, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si ca, desi introducerea concomitenta a doua cai extraordinare de atac este recunoscuta de art. 459 alin. (3) C.proc.civ., instanta de revizuire a ignorat aceste dispozitii, nu a inaintat recursul, spre solutionare, Inaltei Curti pana la data de 20.07.2019 si nici nu a suspendat judecata cererii de revizuire pana la data solutionarii recursului.

Nici aceasta critica nu este fondata.

In acord cu recurenta, Inalta Curte recunoaste ca dispozitiile art. 459 alin. (3) C.proc.civ. recunosc posibilitatea introducerii concomitente a cailor extraordinare de atac si tot ele impun ca recursul sa fie judecat cu prioritate.

Aceste prevederi legale trebuie insa intelese intr-o abordare care difera de perspectiva oferita de rationamentul recurentei.

Introducerea concomitenta a doua cai extraordinare de atac este, intr-adevar, recunoscuta de lege, dar numai in conditiile legii.

In egala masura, promovarea cailor de atac se face tot in conditiile legii, asa cum indica art. 457 alin. (1) C.proc.civ.

Or, formularea unei cereri de revizuire, intemeiata pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., nu poate avea loc inainte ca hotararile potrivnice sa fi ramas definitive.

Aceasta nu numai pentru ca insusi textul art. 509 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ. o impune (``daca exista hotarari definitive potrivnice``), ci si pentru ca autoritatea de lucru judecat, pe care ipoteza legala evocata vine sa o protejeze, nu este atasata hotararii judecatoresti, decat in mod provizoriu, pana la ramanerea ei definitiva, asa cum prevede art. 430 alin. (4) C.proc.civ.

Asa fiind, justa aplicare a normei cuprinse in art. 459 alin. (3) C.proc.civ. nu ingaduie concluzia ca, in speta, decizia nr. 246/A-COM/18.04.2019 a Curtii de Apel Pitesti, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal ar fi putut fi, in acelasi timp, atacata atat cu recurs, cat si cu revizuire - pentru ca, atat timp cat ea nu ramasese definitiva, conditiile cerute de lege pentru a putea fi promovata cererea de revizuire nu erau indeplinite.

Cum la data inregistrarii cererii de revizuire, dreptul de a promova aceasta cale de atac nu se nascuse inca, nici faptul ca instanta de revizuire nu a suspendat judecata cererii de revizuire pana la data solutionarii recursului nu are valenta unei incalcari a legii.

In aceste conditii, este inutila examinarea pe fond a conditiilor revizuirii si, retinand ca in mod legal curtea de apel a respins cererea de revizuire si ca niciuna dintre criticile aduse de recurenta nu justifica masura casarii deciziei atacate, Inalta Curte a respins recursul ca nefondat, in temeiul art. 496, raportat la art. 513 alin. (6) C.proc.civ.