din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3238 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Analiza modului de individualizare a sanctiunii disciplinare reprezinta esenta controlului de legalitate

Analiza modului de individualizare a sanctiunii disciplinare reprezinta esenta controlului de legalitate

  Publicat: 18 May 2021       1138 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Pe rol fiind solutionarea apelului civil declarat de apelantul contestato r M.P., cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) P.S.situat in Oradea, 3, in contradictoriu cu intimatul parat M.-SERVICIUL DE A. B., cu sediul in Oradea, jud. B., impotriva Sentintei civile nr. 1006/LM din 30.10.2019, pronuntata de Tribunalul B., in dosar nr. 3090/111/2018, avand ca obiect: litigiu de munca- contestatie decizie de concediere .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care exercita provizoriu o functie in locul titularului.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Parte dintr-un proces
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(termen CNA). O comunicare audiovizuala identificabila, �n cadrul unei succesiuni orare a serviciului de programe, prin titlu, continut, forma sau autor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, reglementata in cap. V, t. II, art. 45, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Pierderea increderii in moneda unei tari sau in alte active financiare ale acesteia,
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care exercita provizoriu o functie in locul titularului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Parte a procesului de desfasurare a controlului doping,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin Sentinta civila nr. 1006/LM din 30.10.2019, pronuntata de Tribunalul B. S-a respins contestatia formulata de contestatorul M.P., cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) P.S.situat in Oradea, 3, in contradictoriu cu intimatul M.SANATATII. SERVICIUL DE AMBULANTA JUDETEAN B., cu sediul in Oradea, jud. B.


Fara cheltuieli de judecata .


Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele considerente:


Contestatorul a fost angajatul intimatului in functia de ambulantier, in cadrul Substatiei S, atributiile, responsabilitatile si sarcinile acestuia fiind prevazute in Fisa postului nr. 4 din data de 27.09.2012, filele 19- 22 dosar, care a fost luata la cunostinta, de acesta, la data de 27.09.2012.


Prin Decizia nr. 127 din 04.10.2018 de aplicare a sanctiunii disciplinare, contestatorul a fost sanctionat cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca inregistrat la ITM sub nr. 216 din data de 01.10.1995, in temeiul art. 248 alin. 1 lit. e din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


S-a retinut, ca stare de fapt, ca ``in data de 09.07.2018 in jurul orei 13:28, in urma unui control inopinat efectuat de catre directorul tehnic interimar si managerul general al SAJ B., angajat in functia de ambulantier in cadrul Serviciului de A, in timp ce se afla la sediul substatiei Salonta, fiind in timpul programului de serviciu pe autosanitara x, avea o alcoolemie in aerul expirat de 0, 47 mg/l masurata cu aparatul etilotest al unitatii - Drager Alcotest 6510 - testul nr. x, iar potrivit Buletinului de analiza toxicologica nr. 2609. A1/1109 din data 10.07.2018 efectuat de catre Serviciul de Medicina Legala B. S-a stabilit ca acesta avea o alcolemie de 1, 00 g% (unu) in sange.``


S-a constatat ca instanta a procedat la analiza prioritara a conditiilor de legalitate ale Deciziei de sanctionare nr. 127 din 04.10.2018, emisa de intimat .


Potrivit art. 247 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, s-a retinut ca angajatorul a dispus de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai, ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara. s-a apreciat ca abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Din dispozitiile legale mai sus mentionate, instanta de fond a retinut ca sanctiunile disciplinare pot fi aplicate numai in cazul savarsirii cu vinovatie a unei fapte in legatura cu munca, prin care s-au incalcat de catre salariat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Potrivit dispozitiilor art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), s-a apreciat ca angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


s-a retinut ca pentru existenta unei abateri disciplinare este necesar ca fapta savarsita de catre salariat sa se rasfranga negativ asupra procesului muncii, prin nesocotirea obligatiei instituita de art. 39 alin. 2 lit. ``b`` din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv incalcarea obligatiei de a respecta disciplina muncii.


In planul raportului juridic de munca, s-a apreciat ca acest fapt se transpune in obligatiile de serviciu asumate prin contractul individual de munca, fisa postului, contractul colectiv de munca la nivel de unitate, regulament de ordine interioara, statut de personal, cod deontologic, note/directive interne sau orice alt document prin care se instituie disciplina muncii in functie de specificul activitatii prestate.


Potrivit art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, sub sanctiunea nulitatii absolute, s-a retinut ca in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


Instanta a constatat faptul ca Decizia de sanctionare disciplinara nr. 127 din 04.10.2018, emisa de intimat, cuprinde toate mentiunile cerute in mod obligatoriu de art. 252 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar descrierea starii de fapt si de drept este suficienta pentru ca petentul si instanta sa nu aiba nici un dubiu cu privire la fapta pentru care contestatorul a fost sanctionat disciplinar.


Referitor la fondul cauzei, prima instanta a apreciat ca disciplina muncii este o conditie obiectiva, necesara si indispensabila desfasurarii activitatii fiecarui angajator . Cerinta respectarii unei anumite ordini, a unor reguli, care sa coordoneze conduita indivizilor, pentru atingerea scopului comun, se impune cu forta evidenta valabila pentru orice activitate umana desfasurata in colectiv.


In virtutea raportului de subordonare, s-a apreciat ca salariatul trebuie sa respecte nu numai obligatiile generale de munca prevazute in actele normative, in contractul colectiv si individual de munca, dar si cele din regulamentul intern.


s-a retinut ca sanctiunile disciplinare constituie mijloace de constrangere prevazute de lege, avand ca scop apararea ordinii disciplinare si dezvoltarea spiritului de raspundere pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu, precum si prevenirea savarsirii unor acte de indisciplina. Ele sunt masuri specifice dreptului muncii. Pentru declansarea raspunderii disciplinare este necesar ca un salariat sa fi savarsit o abatere de la disciplina muncii. Spre a raspunde disciplinar, instanta a apreciat ca trebuie intrunite urmatoarele elemente constitutive ale abaterii disciplinare: obiectul (relatiile sociale de munca, ordinea si disciplina la locul de munca), latura obiectiva (fapta - actiunea sau inactiunea salariatului), subiectul (salariat), latura subiectiva (vinovatia). Fapta ilicita se impune sa se afle intr-o legatura cauzala cu rezultatul daunator, iar in cazul in care sunt probate elementele constitutive ale abaterii disciplinare, respectiv infrangerea obligatiilor de serviciu si vinovatia, rezultatul daunator si legatura cauzala se prezuma.


Instanta de fond a constatat ca, contestatorului i se imputa faptul ca, in data de 09.07.2018, in jurul orei 13:28, fiind in timpul programului de serviciu pe autosanitara x, din cadrul Substatiei Salonta se afla sub influenta bauturilor alcoolice, incalcand dispozitiile art. 35 alin. 4 si art. 89 pct. 4 din Regulamentul de Ordine Interioara a SAJ B., precum si sarcinile din Fisa postului-pct. 33.


s-a retinut ca apararile acestuia au fost in sensul ca a consumat alcool, in afara orelor de program, respectiv in seara zilei anterioare prezentarii la serviciu, ca nu emana halena alcoolica, precum si faptul ca in fata medicului de la IML, nu a prezentat indicii ca ar fi sub influenta bauturilor alcoolice.


s-a mai aratat ca, potrivit prevederilor punctului 33 din Fisa postului din data de 27.09.2012, fila 21, contestatorul avea ca sarcina de serviciu, ``sa nu se prezinte la program si sa nu conduca sub influenta bauturilor alcoolice.``


Potrivit art. 35 alin. 4 din Regulamentul de Ordine Interioara a Serviciului de Ambulanta Judetean B., fila 93 dosar, pentru siguranta echipajelor aflate in activitate si a pacientilor asitati de echipajele respective, s-a retinut ca intregului personal care activeaza in cadrul Serviciului de A. B.i se interzice venirea la serviciu sau indeplinirea lui sub influenta bauturilor alcoolice sau in stare de ebrietate. Testarea alcoolemiei in timpul orelor de serviciu se poate face inopinat sau programat de catre sefii de compartiment sau de catre manager, fiind obligatorie; o alcoolemie pozitiva descoperita, fiind o abatere grava.


Mai mult, s-a mai aratat ca potrivit art. 89 alin. 1 si alin. 4 din Regulamentul de Ordine Interioara a Serviciului de A., fila 107 dosar, constituie abatere disciplinara grava cand ``se constata faptul ca, angajatul, in timpul exercitarii atributiilor de serviciu se afla sub influenta bauturilor alcoolice, indiferent de valorile alcoolemiei, stabilita prin concentratia de alcool in aerul expirat sau prin recoltarea de probe biologice...``, precum si daca ``a consumat bauturi alcoolice in timpul serviciului sau in afara orelor de program ...``


Raportat la cele expuse, instanta de fond a retinut ca, consumul de alcool nu este conditionat de savarsirea acestuia in timpul programului de lucru, sustinerile contestatorului cu privire la faptul ca, a consumat alcool, in afara orelor de program, respectiv in seara zilei anterioare prezentarii la serviciu, nefiind intemeiate sub aspectul existentei faptei . Relevant a fost faptul ca petentul s-a aflat sub influenta bauturilor alcoolice, in data de 09.07.2018 in jurul orei 13:28, in timpul programului de munca, aspect confirmat de testul nr. x al aparatului etilotest al unitatii - Drager Alcotest 6510 cat si de Buletinul de analiza toxicologica nr. 2609. A1/1109 din data 10.07.2018 efectuat de catre Serviciul de Medicina Legala B., filele 26- 27 dosar.


In ceea ce priveste respectarea dispozitiilor art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in lumina Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 11/2013, s-a apreciat ca, competenta instantelor de judecata investite cu solutionarea contestatiilor impotriva masurilor de sanctionare disciplinara nu se poate opri doar la verificarea aspectelor formale ale actului unilateral al angajatorului si la respectarea procedurii disciplinare. s-a aratat ca de esenta controlului de legalitate este tocmai analiza modului de individualizare a masurii disciplinare.


Referitor la modul concret in care s-a realizat individualizarea sanctiunii de catre angajator, instanta a retinut ca masura desfacerii contractului individual de munca este cea mai grava sanctiune disciplinara, la care trebuie sa se recurga numai cand fata de circumstantele, continutul si urmarile faptelor culpabile se impune concluzia ca mentinerea persoanei vinovate in cadrul colectivului angajatorului nu mai este posibila.


La aplicarea sanctiunii s-a avut in vedere imprejurarea ca fapta savarsita de contestator reprezinta abatere disciplinara grava, intrucat prezenta la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice reprezinta o incalcare de catre acesta si a disciplinei muncii, contrar obligatiei prevazuta de art. 39 alin. 2 lit. b Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Prin fapta savarsita, contestatorul a dat dovada de lipsa de responsabilitate si profesionalism, punand in pericol buna desfasurare a activitatii intimatului, a activitatii colegilor si incalcand normele interne ale acestuia.


Gravitatea abaterii savarsite s-a apreciat ca a rezultat si prin raportare la atributiile functiei detinute de contestator. Astfel, contestatorul detinea, in cadrul intimatului, functia de ambulantier, presupunand activitati care nu pot fi desfasurate sub influenta bauturilor alcoolice, intrucat orice afectare a capacitatii fizice si psihice putea avea consecinte grave evidente.


Cu privire la consecintele abaterii disciplinare, instanta de fond a retinut ca acestea se interpreteaza nu doar prin prisma unui pericol real, efectiv creat angajatorului, dar si prin posibilitatea ca activitatea angajatului sa puna in pericol imaginea si implicit patrimoniul angajatorului. In aceste conditii, desi in cauza nu s-a invocat perturbarea grava a activitatii intimatului, prin ea insasi, s-a apreciat ca fapta contestatorului este de natura a crea un grav prejudiciu de imagine si, implicit, patrimonial angajatorului sau.


De asemenea, s-a aratat ca desfasurarea activitatii de catre contestator sub influenta bauturilor alcoolice ar fi putut avea consecinte grave asupra sanatatii si securitatii pacientilor, a altor salariati ai intimatului si asupra tertilor, deoarece desfasurarea activitatii acestuia sub influenta alcoolului, ar fi putut duce la producerea unui accident de munca, unui accident rutier si/sau la avarierea autosanitarei.


Cu toate ca petentul a avut o conduita corespunzatoare, fiind apreciat la evaluarile anuale cu calificativul foarte bine, nu a mai fost sanctionat si nici nu a facut obiectul vreunei cercetari disciplinare, s-a retinut ca aplicarea criteriilor de individualizare prevazute de art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se realizeaza cumulativ si avand in vedere gravitatea faptei savarsite, sens in care instanta a constatat ca aplicarea celei mai grave sanctiuni disciplinare nu este excesiva, continuarea raportului de munca dintre parti nemaifiind posibila.


In contextul considerentele de fapt si de drept anterior expuse, si avand in vedere ca atat in cadrul cercetarii disciplinare prealabile cat si pe parcursul solutionarii litigiului, contestatorul nu a produs probe de natura sa inlature cele retinute de intimat, in cuprinsul deciziei contestate, cu privire la abaterea grava ce i se imputa, instanta a retinut ca Decizia nr. 127 din 04.10.2018 de aplicare a sanctiunii disciplinare, emisa de intimat, este temeinica si legala, fiind emisa, in temeiul prevederilor art. 39 alin. 2, lit. a-c si e; art. 61 lit. a) si art. 248 alin. 1 lit. e) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), motiv pentru care a respins contestatia, ca neintemeiata.


Instanta a luat act ca intimata nu a solicitat cheltuieli de judecata .


Impotriva acestei sentinte, in termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarata apel contestatorul M.P., solicitand admiterea acestuia, modificarea in tot a sentintei in sensul admiterii contestatiei astfel cum a fost formulata.


Prin motivele de apel s-a invocat ca a fost angajatul intimatei, in functia de ambulantier in cadrul substatiei Salonta de peste 25 de ani, Regulamentul de Ordine Interioara in baza caruia a fost sanctionat, nu i-a fost adus la cunostinta de angajator, in fisa postului nu s-a consemnat ca angajatii au obligatia sa ia la cunostinta de ROI prin vreo alta metoda, asa cum este mentionat la pct. 18 de-a respecta si aplica cu strictete OMPS nr. 2011/2007 si actele normative in vigoare.


La punctul 54 din fisa postului este mentionat ca sarcinile de serviciu prevazute in fisa postului pot fi completate si cu altele, cu conditia aducerii la cunostinta salariatului (note interne, informative).


A fost sanctionat in baza unei prevederi ce nu i-a fost adusa la cunostinta, art. 35 alin. 4 si art. 89 pct. 4 din ROI al SAJ B. A luat cunostinta de prevederile fisei postului unde la art. 33 se arata ca are obligatia de-a nu se prezenta la program si sa nu conduca sub influenta bauturilor alcoolice, or, la momentul controlului nu a considerat ca se afla sub aceasta influenta intrucat a consumat alcool cu o seara inainte, sens in care este depozitia asistentului P.T., ce s-a aflat impreuna cu el de la inceputul programului, a aratat ca nu emana halena alcoolica, ca nu prezenta vreun semn de ebrietate.


Din foaia de observatie completata de SML Oradea, reiese ca la momentul la care i-a fost recoltata proba de sange pentru stabilirea alcoolemiei, reiese ca la testarea psiho - fizica medicul legist nu a constatat sa- i fie afectata starea .


Sentinta nu respecta art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu a avut loc o reindividualizare a sanctiunii aplicate ci parata prin emiterea deciziei s-a raportat doar la art. 89 pct. 4 din ROI al SAJ B.potrivit caruia prezentarea la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice este o abatere disciplinara grava, fiind aplicata cea mai grea sanctiune. s-a procedat la o analiza formala a individualizarii sanctiunii aplicate iar in final s-a raportat doar la gravitatea faptei retinute in sarcina sa, or, aplicarea criteriilor de individualizare se realizeaza cumulativ.


Nu s-a aratat care sunt motivele pentru care s-au inlaturat criteriile prevazute de art. 250 literele a, b, d, e Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), hotararea fiind nemotivata. Cat priveste art. 250 litera c Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), acesta nu se refera la o consecinta concreta a faptei sale ci doar la posibile consecinte, din actele dosarului reiesind ca s-a deplasat la o solicitare impreuna cu asistentul medical, fara a se produce vreo consecinta a acestui fapt .


Un membru al comisiei de disciplina, implicat direct in actul medical, ce ii cunoaste cel mai bine activitatea, a votat impotriva sanctiunii desfacerii contractului individual de munca . Dispozitia art. 89 pct. 4 din ROI nu poate fi interpretata in sensul ca, odata constatata existenta abaterii disciplinare, sanctiunea ce intervine automat, invariabil este cea a desfacerii disciplinare a contractului individual de munca . O astfel de concluzie ar conduce la ignorarea criteriilor de individualizare expres, cumulativ prevazute de art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ce vizeaza imprejurarile in care a fost savarsita fapta, gradul de vinovatie al salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala in serviciu a salariatului, eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de acesta.


Nu a tinut instanta de fond cont de aceste criterii, a considerat ca simpla calificare a faptei savarsite ca fiind abatere disciplinara grava, justifica eludarea art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Atat in doctrina cat si in practica judiciara s-a admis ca recunoasterea cenzurii instantei asupra imprejurarilor in care s-a aplicat sanctiunea, se da expresie liberului acces la justitie al salariatului, care in caz contrar ar fi iluzoriu.


Se solicita ca la rejudecarea cauzei, raportat la toate criteriile enumerate de art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a se constata ca nu este justificata aplicarea celei mai severe sanctiuni. Nu se pot neglija imprejurarile concrete ale faptei, consumul de alcool cu o seara inainte, urmarea produsa fiind doar ipotetica, medicul legist a aratat ca nu i-a fost afectata starea psiho-fizica, circumstantele personale, caracterizarea ca fiind o persoana cu o conduita corespunzatoare in relatiile cu colegii, aprecierile la evaluarile anuale cu calificativul foarte bine, faptul ca nu a mai fost sanctionat disciplinar, ca nu se poate retine vinovatia sa sub forma culpei, ce nu a fost analizata desi gradul acesteia reprezinta un element ce trebuie avut in vedere la individualizarea sanctiunii aplicate, aspect raportat la care sentinte este nemotivata.


Raportat la aceste motive, se impune o reindividualizare a sanctiunii cu consecinta admiterii chiar in parte a contestatiei. Este adevarat faptul ca angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, dar, instanta are dreptul sa verifice legalitatea, temeinicia aplicarii sanctiunii disciplinare cata vreme nu exista o prevedere legala ce sa interzica instantei de jurisdictia muncii inlocuirea sanctiunii disciplinare cu una mai usoara.


Nu poate fi vorba de o imixtiune a organelor de jurisdictie in prerogativele disciplinare ce apartin angajatorului, acestuia incetandu-i odata cu aplicarea sanctiunii, moment din care .organelor investite de lege cu controlul jurisdictional al actului de sanctionare disciplinara.


Intimatul, prin intampinarea depusa la dosar, a solicitat respingerea apelului, mentinerea sentintei. Apelantul prin Nota explicativa din data de 03.10.2018, semnata, a raspuns afirmativ la intrebarile formulate la pct. 7 si 8 de comisia disciplinara prealabila, face afirmatii contradictorii cata vreme a recunoscut ca are cunostinta de prevederile Regulamentului de Ordine Interioara a SAJ B.iar pe de alta parte sustine prin apel ca nu i-au fost aduse la cunostinta, prevederi invocate si in decizia de sanctionare disciplinara.


O persoana care este si conducator auto are obligatia de-a cunoaste reglementarile din domeniul privind interdictia consumului de alcool, ce se prezuma a fi cunoscuta odata cu testarea cunostintelor teoretice in vederea obtinerii permisului de conducere auto.


Conform art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, criteriile de individualizare avand un caracter minimal, general. Dreptul de a aplica sanctiunea concedierii pentru prezentarea la locul de munca sub influenta alcoolului rezulta din art. 247, 248, 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), regulamentul intern nu stabileste un regim sanctionator diferit.


art. 248 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cuprinde sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate, dar, nu obliga angajatorul sa le aplica gradual, cum sustine apelantul. Acesta poate aplica o sanctiune mai putin grava, tinand cont de criteriile de stabilire, de imprejurarea ca salariatul a mai fost sanctionat sau nu anterior, dar, poate aplica direct sanctiuni mai grave daca fapta este foarte grava.


Fata de functia ocupata de apelant, de ambulantier, prezentarea la locul de munca sub influenta alcoolului determina o stare de pericol pentru ceilalti salariati, pentru patrimoniul unitatii, fiind notoriu ca influenta alcoolului determina o reducere a vitezei de reactie, o scadere a atentiei, a concentrarii, a reflexelor, o alterare a starii fizice, psihice ce se poate evidentia intr-o situatie de criza .


Abaterea este susceptibila sa produca pierderi de vieti omenesti sau vatamarea integritatii membrilor echipajului medical, a pacientului sau a altor participanti la traficul rutier, posibile pierderi materiale imputabile comitentului prin faptele prepusului sau.


Starea de pericol a fost analizata si din perspectiva potentialului avut raportat la responsabilitatile angajatului, al consecintelor posibile in cazul unui accident rutier, ce in mod evident ar fi putut fi foarte grave.


Examinand sentinta apelata, prin prisma motivelor de apel, cat si din oficiu Curtea retine urmatoarele:


Astfel cum corect a retinut instanta de fond, apelantul, avand functia de ambulantier in cadrul Serviciului de A. B.- substatia S., in data de 09.07.2018, in jurul orei 13.28, in urma unui control inopinat efectuat de catre directorul tehnic interimar si managerul general al SAJ B., s-a constatat ca, in timp ce se afla la sediul substatiei S., fiind de serviciu pe autosanitara x, avea o alcoolemie in aerul expirat de 0, 47 mg/l, masurata cu aparatul etilotest al unitatii, iar potrivit buletinului de analiza toxicologica nr. 2609AI/1109 din data de 10.07.2018, efectuat de catre Serviciul de Medicina Legala B., o alcoolemie de 1, 00g%(unu) in sange, motive pentru care, prin Decizia nr. 127/04.10.2018, a fost sanctionat disciplinar cu desfacerea contractului individual de munca, in baza art. 248 alin. 1 litera e Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), decizie ce face obiectul prezentului litigiu.


Potrivit cuprinsului acesteia, s-au avut in vedere la aplicarea sanctiunii, Sarcinile din fisa postului, punctul 33, art. 35 alin. 4, art. 89 punctul 4 din Regulamentul de Ordine Interioara al SAJ B.


Din analiza fisei postului, nr. 4/21.09.2012, Anexa la CIM nr. 216/01.10.1995, semnata de luare la cunostinta de catre apelant la data de 27.09.2012, filele 19- 22 dosar de fond, la punctul 33 se retine faptul ca se regaseste obligatia stabilita in sarcina acestuia, de-a nu se prezenta la program si de-a nu conduce sub influenta bauturilor alcoolice.


Nu a contestat apelantul cele retinute in cuprinsul deciziei de sanctionare, faptul ca urmare a testarii sale a rezultat ca avea o alcoolemie de 0, 47mg/l in aerul expirat, insa a sustinut ca a consumat bauturi alcoolice cu o seara inainte, ca era convins ca nu se afla sub influenta alcoolului in momentul prezentarii la serviciu .


Potrivit Notei explicative date de acesta, cu prilejul efectuarii cercetarii prealabile, filele 23- 25 dosar de fond, la intrebarea nr. 7, in baza careia era intrebat daca cunoaste faptul ca, potrivit art. 35 alin. 4 din Regulamentul de Ordine Interioara a SAJ B., conform caruia, pentru siguranta echipajelor aflate in activitate, a pacientilor asistati de echipajele respective, intregul personal care activeaza in cadrul Serviciului de Ambulanta al Judetului B., i se interzice venirea la serviciu sau indeplinirea lui sub influenta bauturilor alcoolice sau in stare de ebrietate, ca testarea alcoolemiei in timpul orelor de serviciu se poate face inopinat sau programat de catre sefii de compartiment sau de catre manager si ca este obligatorie, iar o alcoolemie pozitiva descoperita este o abatere grava, raspunsul a fost in sensul ca are cunostinta de aceste prevederi si ca nu s-a sustras de la testare .


La intrebarea nr. 8, din aceiasi Nota explicativa, daca cunoaste ca, potrivit art. 89 punctul 4 din Regulamentul de Ordine Interioara a SAJ B., constituie abatere disciplinara gravaa��consumul de bauturi alcoolice sau prezentarea la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice, raspunsul acestuia a fost in sensul ca, cunoaste aceste prevederi, aspecte raportat la care, cele invocate prin motivele de apel, potrivit carora nu i s-ar fi adus la cunostinta acest Regulament de Ordine Interioara, sunt neavenite, apararile intimatului fiind fondate.


De altfel, aceasta obligatie, de-a nu se prezenta la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice era stabilita si prin fisa postului, incalcarea acesteia constituind o abatere disciplinara. Pe de alta parte, cu ocazia solutionarii cauzei in prima instanta, apelantul nu a formulat aparari in sensul ca nu i s-ar fi comunicat Regulamentul de Ordine Interioara al SAJ B., fiind un aspect nou invocat pentru prima data prin motivele de apel, contrar dispozitiilor art. 478 alin. 2 Cod Procedura Civila.


Cata vreme testul efectuat la ora 13:28 la locul de munca indica o alcoolemie de 0, 47 mg/l in aerul expirat, este cert ca a avut loc o incalcare a sarcinilor stabilite de angajator pentru apelantul contestator, atat prin fisa postului cat si prin Regulamentul de Ordine Interioara al unitatii angajatoare, legiuitorul stabilind in favoarea angajatorului prerogativa disciplinara, acesta avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara, potrivit art. 247 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in aliniatul 2 prevazandu-se faptul ca, in vederea aplicarii unei sanctiuni disciplinare sa existe indeplinite mai multe conditii cumulative, respectiv o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta sa fi incalcat normele legale, regulamentele interne, contractul individual de munca, sau colectiv de munca aplicabil, ordinele sau dispozitiile legale date de conducatorii ierarhici.


Atata timp cat la ora 13:28 apelantul avea o alcoolemie, 0, 47 mg/l in aerul expirat, nu se poate accepta faptul ca, consumul de alcool chiar daca s-ar fi dovedit ca a avut loc cu o seara inainte, ar fi de natura a inlatura vinovatia acestuia constand in prezentarea la locul de munca sub influenta bauturilor alcoolice.


La momentul consumarii alcoolului, apelantul avea reprezentarea, sau trebuia sa o aiba, a faptului ca urma a se prezenta la locul de munca, a conduce o ambulanta, or, imprejurarea ca nu a consumat alcool la locul de munca, ca nu emana halena alcoolica, ca nu prezenta semne de ebrietate, ca era convins ca nu se afla sub influenta alcoolului, ca la testarea de catre medicul legist a reiesit ca nu ii era afectata starea psiho-fizica, nu erau aspecte de natura a determina anularea masurii dispuse prin decizia contestata, aspecte ce au fost analizate de instanta de fond, apararile in acest sens nefiind intemeiate.


Ceea ce a fost relevant in cauza, potrivit celor corect retinute si de catre instanta de fond, astfel cum s-a aratat si mai sus, a fost faptul ca apelantul in timpul programului de lucru s-a prezentat sub influenta bauturilor alcoolice, or, chiar daca masura desfacerii contractului individual de munca este cea mai grava sanctiune disciplinara din cele ce se pot aplica unui salariat, art. 248 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), stabilind ca, sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:


a) avertismentul scris;


b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;


c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1 - 3 luni cu 5 - 10%;


d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1 - 3 luni cu 5 - 10%;


e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, aceasta a fost astfel data in aplicarea acestor dispozitii.


Instanta de fond, cu ocazia solutionarii cauzei a analizat modul in care angajatorul a individualizat masura disciplinara aplicata, referindu-se inclusiv la posibilitatea de-a cenzura acest aspect, la competenta instituita prin raportare la Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 11/2013, privitor la respectarea sau nu de catre angajator a dispozitiilor art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), criticile in sensul ca nu s-ar fi aratat motivele pentru care au fost inlaturate criteriile prevazute de art. 250 literele a, b, d si e, fiind neavenite.


art. 250 Codul Munci, prevede faptul ca, angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele:


a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;


b) gradul de vinovatie a salariatului;


c) consecintele abaterii disciplinare;


d) comportarea generala in serviciu a salariatului;


e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta, or, cata vreme probele administrate au relevat faptul ca apelantul a dat dovada de lipsa de responsabilitate, de profesionalism prin prezentarea la locul de munca sub influenta bauturilor alcoolice, atitudine prin care a pus in pericol nu doar buna desfasurare a activitatii unitatii angajatoare ci si pe cea a colegilor sai, a pacientilor, a celorlalti participanti la trafic, a ambulantei, este cert ca atitudinea anterioara, faptul ca nu a mai fost anterior sanctionat disciplinar, calificativele obtinute, imprejurarea ca unul dintre membrii comisiei de disciplina nu a votat pentru sanctionarea sa, faptul ca medicul legist a aratat ca nu i-a fost afectata starea psiho-fizica, nu erau aspecte de natura a atrage posibilitatea aplicarii unei sanctiuni mai usoare.


Este intr-adevar de apreciat faptul ca la interventia efectuata de catre apelant impreuna cu asistentul medical, nu s-au produs consecinte negative, insa, exista posibilitatea producerii unui eveniment de nedorit tocmai ca urmare a faptului ca era sub influenta bauturilor alcoolice, astfel ca, apararile in sensul ca nu s-a precizat o consecinta concreta a faptei savarsite, apar ca nefondate.


Instanta de fond a facut o analiza ampla atat a starii de fapt, a dispozitiilor legale incidente, a competentei instituite in sarcina sa, a apararilor apelantului cat si a probatiunii administrate in cauza, nefiind posibila o aplicare a unei sanctiuni mai usoare decat cea dispusa de fostul angajator, atata timp cat nu s-a dovedit un consum involuntar de bauturi alcoolice.


Fata de toate considerentele expuse mai sus, Curtea in baza art. 480 alin. 1 Cod Procedura Civila va respinge ca nefondat apelul si va pastra in intregime sentinta apelata, ca fiind legala si temeinica.


Nefiind solicitate de catre intimata cheltuieli de judecata, nu vor fi acordate, dispozitiile art. 451- 453 Cod Procedura Civila nu se impun a fi aplicate, interpretate.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge ca nefondat apelul civil declarat de M.P., cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) P.S.situat in Oradea, 3, in contradictoriu cu intimatul parat M.SANATATII. SERVICIUL DE AMBULANTA JUDETEAN B., cu sediul in Oradea, jud. B., impotriva Sentintei civile nr. 1006/LM din 30.10.2019, pronuntata de Tribunalul B., pe care o pastreaza in intregime.


Fara cheltuieli de judecata in apel.


DEFINITIVA.

Pronuntata de: Curtea de Apel Oradea - Decizia civila nr. 56/2020


Citeşte mai multe despre:    sanctiune disciplinara    abatere disciplinara    inlocuirea sanctiunii disciplinare    fisa postului    nota explicativa
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Greva, context in care angajatorul poate dispune concedierea salariatilor?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Functionari publici. Sanctiune disciplinara. Principiul unicitatii sanctiunii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 890/20.10.2020

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020

Detasarea unui salariat fara acordul acestuia
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau � Sectia I Civila- Decizia civila nr. 470 din 12 iunie 2019

Despagubirile pe perioada suspendarii neintemeiate a contractului de munca. Renuntarea la judecata nu inlatura posibilitatea salariatului de a solicita despagubiri pe cale separata.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 87/16.01.2020

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019



Articole Juridice

Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale
Sursa: MCP avocati

Incetarea contractului de munca in perioada de proba. Este necesar ca angajatorul sa isi motiveze decizia?
Sursa: MCP avocati

Contestarea caracterului formal al deciziei de sanctionare disciplinara
Sursa: MCP avocati

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Interdictia suprapunerii programului de lucru in cazul salariatilor cu mai multe locuri de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Absenta salariatului de la locul de munca in situatii de urgenta familiala
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Detectivilor Particulari din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964