Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Raspunderea patrimoniala a salariatului. Conditiile de operare a retinerilor din salariu.

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Conditiile de operare a retinerilor din salariu.

Publicat: 23 Apr 2021 679 citiri Secţiunea: Dreptul Muncii

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,

Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prin cererea inregistrata pe rolul TribunalulUI BUCURESTI SECTIA A VIII-a CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE la data de 18.10.2018 sub nr. x, reclamanta H.C.M. a solicitat in contradictoriu cu paratii M.PUBLIC � PARCHETUL DE PE L.T.CONSTANTA si PARCHETUL DE PE LANGA INALTA C.DE CASATIE SI JUSTITIE ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea paratilor la restituirea sumei de 8. 374 lei reprezentand diferente drepturi salariale, actualizate cu rata inflatiei si dobanda legala de la data retinerii lor si pana la momentul restituirii, cu cheltuieli de judecata .

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,

Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.

Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Termen care defineste creanta

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,

Creditor a carui creanta este garantata prin gaj, adica printr-un drept real accesoriu avand ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile pe care titularul dreptului de creanta le poate executa cu prioritate,

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.

Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.

Stare psihica complexa predominant afectiv-intelectiva, resimtita de o persoana ca urmare a savarsirii unei fapte nepermise de normele sociale.

Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile legii si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi bilantul contabil.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Diferenta pozitiva intre valoarea elementelor care constituie garantia unui credit si valoarea creditului, constata de catre banci cu ocazia verificarii garantiilor.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,

Solutionand cauza prin Sentinta civila nr. 5392/08.10.2019, T. Bucuresti a admis in parte actiunea si a obligat paratii la plata catre reclamanta a sumei de 8.374 lei reprezentand diferenta drepturi salariale, suma ce va fi actualizata cu rata inflatiei si la care se va adauga dobanda legala de la data de 18.10.2015 la data platii efective.

A respins restul pretentiilor, ca neintemeiate.

A obligat paratii la plata catre reclamanta a sumei de 2.000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata .

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Reclamanta isi desfasoara activitatea in cadrul PICCJ - DIICOT, Serviciul Teritorial Constanta, pe langa T.Constanta, in functia de procuror.

Prin ordinul procurorului general nr. 1710/2014 s-a stabilit c a:

- ordinul nr. 892/2011 al procurorului general de pe langa ICCJ se modifica in sensul ca reclamanta (clasa de salarizare 101) beneficiaza incepand cu 1 iulie 2011 de urmatoarele drepturi: indemnizatie de incadrare lunara de 6. 389 lei, un cuantum de 936 lei al sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si al sporului de confidentialitate, un cuantum de 935 lei al sporului pentru conditii deosebite de munca;

- ordinul nr. 1150/2011 al procurorului general de pe langa ICCJ se modifica in sensul ca reclamanta (clasa de salarizare 104) beneficiaza incepand cu 15 iulie 2011 de urmatoarele drepturi: indemnizatie de incadrare lunara de 6. 389 lei, un cuantum de 936 lei al sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si al sporului de confidentialitate, un cuantum de 935 lei al sporului pentru conditii deosebite de munca .

Prin acelasi ordin s-a dispus ca:

- reclamanta (clasa de salarizare 104, vechime in functie, gradatie 3) beneficiaza incepand cu 1 iunie 2012 de urmatoarele drepturi: indemnizatie de incadrare lunara de 6. 900 lei, un cuantum de 1.011 lei al sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si al sporului de confidentialitate, un cuantum de 1.010 lei al sporului pentru conditii deosebite de munca;

- ordinul nr. 1528/2012 al procurorului general de pe langa ICCJ se modifica in sensul ca reclamanta (clasa de salarizare 104, vechime in functie, gradatie 4) beneficiaza incepand cu 1 iulie 2012 de urmatoarele drepturi: indemnizatie de incadrare lunara de 7.073 lei, un cuantum de 1011 lei al sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si al sporului de confidentialitate, un cuantum de 1085 lei al sporului pentru conditii deosebite de munca;

- reclamanta (clasa de salarizare 104, vechime in functie, gradatie 4) beneficiaza incepand cu 1 decembrie 2012 de urmatoarele drepturi: indemnizatie de incadrare lunara de 7. 596 lei, un cuantum de 1.086 lei al sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si al sporului de confidentialitate, un cuantum de 1.085 lei al sporului pentru conditii deosebite de munca .

Prin ordinul procurorului general nr. 1711/2014 s-a stabilit ca reclamanta beneficiaza incepand cu 15 iulie 2014 de urmatoarele drepturi: indemnizatie de incadrare lunara de 7. 596 lei, un cuantum de 1086 lei al sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si al sporului de confidentialitate, un cuantum de 1085 lei al sporului pentru conditii deosebite de munca .

In baza celor doua ordine, paratii au apreciat ca reclamanta a incasat necuvenit suma de 8374 lei, pe care au retinut-o din sumele cuvenite salariatei din hotarari judecatoresti, in doua transe egale de 4187 lei la data de 21.07.2015, respectiv 19.11.2015, potrivit statelor de plata depuse la dosar (filele 57- 60).

Tribunalul retine in primul rand incidenta in cauza a prevederilor imperative ale art. 169 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit caror:

(1) Nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege.

(2) Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

Tribunalul apreciaza ca textul de lege anterior mentionat se aplica atat pagubelor produse de salariat angajatorului, la care face referire art. 254- 255, cat si sumelor incasate necuvenit de salariat, care .256 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Pe cale de consecinta, in lipsa unei hotarari judecatoresti care sa stabileasca imprejurarea ca reclamanta a incasat necuvenit suma in discutie, precum si cuantumul acesteia, orice retinere efectuata de parati din drepturile salariale ale reclamantei este nelegala.

De asemenea, din anexa 1 la raportul de expertiza efectuat in cauza rezulta ca drepturile salariale ale reclamantei au fost gresit stabilite incepand cu anul 2009 si ulterior, prin neincluderea mai multor actualizari si a majorarii cu 7, 4% incepand cu luna 2012.

Astfel s-a ajuns ca, spre exemplu, in luna decembrie 2012 cand, dupa aplicarea majorarii de 7, 4%, indemnizatia de incadrare bruta a reclamantei trebuia sa fie de 7. 747 lei, la care se adauga un cuantum de 1.135 lei pentru sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si sporul de confidentialitate, precum si un cuantum de 1.134 lei pentru sporul pentru conditii deosebite de munca, in Ordinul nr. 1710/2014 este mentionat ca indemnizatia de incadrare bruta a reclamantei este de 7. 596 lei, la care se adauga un un cuantum de 1.086 lei pentru sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si pentru sporul de confidentialitate, precum si un cuantum de 1.085 lei pentru sporul pentru conditii deosebite de munca .

Potrivit concluzilor expertului contabil desemnat in cauza, pentru perioada iulie 2011- iulie 2014, drepturile salariale brute cuvenite reclamantei sunt in cuantum de 349. 340 lei, in timp ce drepturile salariale brute incasate de reclamanta pentru aceeasi perioada sunt in suma de 340. 966 lei.

Diferenta dintre aceste sume este de 8. 374 lei, respectiv suma totala retinuta in mod nelegal de parati din drepturile salariale cuvenite reclamantei si acordate prin hotarari judecatoresti.

Pentru toate aceste motive, instanta a constatat temeinicia pretentiilor reclamantei cu privire la restituirea sume brute de 8. 374 lei, reprezentand drepturi salariale, obligand paratii la plata acesteia, suma ce va fi actualizata cu rata inflatiei la data platii efective, in temeiul principiului repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor .

In ceea ce priveste acordarea dobanzii moratorii incepand cu data de 18.10.2015 si pana la data platii efective a debitului principal, cererea a fost admisa in temeiul dispozitiilor art. 1535 alin. 1 NCC, potrivit carora ``In cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic.``

s-a respins ca neintemeiata cererea de acordare a dobanzii legale pentru perioada anterioara celor trei ani anteriori introducerii actiunii.

In temeiul prevederilor art. 453 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) au fost obligati paratii la plata catre reclamanta a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) si onorariu expertiza achitate in cauza.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel, in termen legal si motivat, paratii M.Public-parchetul de pe langa i.C.de Casatie si Justitie si Parchetul de pe langa T.C., s olicitand schimbarea in parte a sentintei apelate, in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata.

In motivare se arata ca reclamanta nu a solicitat anularea Ordinelor nr. 1710/2014 si nr. 1711/2014 ale procurorului gene ral al Parchetului de pe langa inalta C.de Casatie si Justitie.

Orice act administrativ, nefiind anulat de o instanta judecatoreasca, isi produce pe deplin efectele juridice, potrivit intentiei autoritatii emitente, astfel cum aceasta a fost exprimata.

Se precizeaza ca Legea nr. 285/2010 a intrat in vigoare la 01.01.2011.

La 01.06.2011, reclamanta a trecut in clasa de salarizare 99, gradatia 3, corespunzatoare unei vechimi in functie de la 5 la 10 ani, in acest sens fiind emis Ordinul nr. 672 din 18.05.2011, prin care i-au fost calculate drepturile salariale pentru functia de executie din cadrul parchetului de pe langa judecatorie, precum si cele corespunzatoare functiei de conducere, respectiv prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria C.

La stabilirea drepturilor salariale au fost avute in vedere dispozitiile art. 6 alin. 1 si 3 din Legea nr. 285/2010, potrivit carora trecerea intr-o noua transa de vechime in functie sau in munca se concretizeaza prin incadrarea in clasele de salarizare corespunzatoare vechimii dobandite, pentru fiecare clasa acordandu-se o majorare cu 2, 5% a indemnizatiei de incadrare.

Urmare a promovarii in functia de procuror la Parchetul de pe langa T.C., la 01.07.2011, prin Ordinul nr. 892/2011, drepturile salariale ale reclamantei au fost recalculate in mod eronat, acordandu-i-se un coeficient de multiplicare mai mare. In realitate, coeficientul de multiplicare pentru functia de executie de procuror cu grad de parchet de pe langa tribunal este acelasi coeficient prevazut de lege pentru functia de prim-procuror al parchetului de pe langa judecatorie (15, 00), variind doar clasa de salarizare. Altfel spus, pentru functia de executie de la parchetul de pe langa tribunal sunt prevazute aceleasi drepturi salariale ca pentru functia de conducere de la parchetul ierarhic inferior.

Asadar, drepturile salariale cuvenite reclamantei pentru cele doua functii ar fi trebuit sa fie egale.

Ordinele de salarizare ulterioare au fost, de asemenea, inexacte, cresterile salariale la care era indreptatita reclamanta aplicandu-se la indemnizatia de incadrare eronat stabilita prin Ordinul nr. 892/2011, adica mai mare decat cea cuvenita.

Prin Ordinul nr. 1711/2014 au fost corectate toate erorile de calcul, rezultand ca, pentru perioada ulterioara datei de 01.07.2011, reclamanta a incasat drepturi salariale mai mari decat cele cuvenite.

In consecinta, se impunea restituirea sumelor platite in plus, dar nedatorate de angajator, conform art. 256 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

In atare situatie, Legea nr. 71/2015 nu poate fi invocata in analizarea modului de stabilire a drepturilor salariale printr-un ordin emis in anul 2014. In speta, nu este vorba despre acordarea nivelului maxim aflat in plata pentru aceeasi functie, in aceleasi conditii de vechime in munca si magistratura.

Mai arata apelantii ca valoarea cheltuielilor de judecata acordate este nejustificata, intrucat actele intocmite de avocatul reclamantei contin argumente cu caracter de generalitate, iar calculele efectuate de expert nu prezinta un grad ridicat de dificultate, litigiul nefiind unul complex .

Mai mult, judecata a avut loc la t.in a carui circumscriptie isi au sediile avocatul si expertul contabil .

Prin urmare, se impune diminuarea corespunzatoare a cheltuielilor de judecata .

In drept invoca art. 480 alin. 2 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro)

Intimata H.C.M.nu a formulat intampinare.

Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate in apel, a probelor administrate si a dispozitiilor legale incidente, Curtea retine urmatoarele:

Instanta de fond a efectuat o ampla analiza a probelor administrate si o judicioasa aplicare a dispozitiilor legale incidente, concluzionand pe deplin intemeiat in sensul ca retinerile efectuate din drepturile salariale cuvenite reclamantei, in cuantum de 8. 374 lei, contravin dispozitiilor art. 169 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in conditiile inexistentei unei hotarari judecatoresti care sa stabileasca imprejurarea ca reclamanta a incasat sume necuvenite, precum si cuantumul cert al acestora, in aplicarea art. 256 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

In aceasta ordine de idei, Curtea subliniaza faptul ca prin intermediul demersului procesual de fata, intimata reclamanta a contestat practic retinerile efectuate din drepturile salariale, apreciind ca acestea s-au realizat in mod nelegal, contrar art. 169 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Din aceasta perspectiva, apare ca irelevanta sustinerea apelantilor in referire la imprejurarea ca reclamanta nu a solicitat anularea Ordinelor nr. 1710/2014 si nr. 1711/2014 ale procurorului general al Parchetului de pe langa inalta C.de Casatie si Justitie, acte administrative care, nefiind anulate, isi produc pe deplin efectele juridice. Intr-adevar, ordinele la care se face referire nu au fost anulate, insa din analiza continutului acestora rezulta cu puterea evidentei faptul ca acestea au ca obiect strict stabilirea componentei si a cuantumului drepturilor salariale cuvenite intimatei reclamante, nicidecum nu stabilesc necesitatea restituirii unor sume. Cu alte cuvinte, desi produc efecte juridice, nefiind intr-adevar atacate si anulate, cele doua ordine nu sunt de natura a justifica retinerile efectuate din drepturile salariale acordate reclamantei, chiar daca, din coroborarea mentiunilor acestora ar rezulta ca s-au incasat drepturi salariale mai mari decat cele cuvenite.

Pe cale de consecinta, chiar daca intimata reclamanta ar fi incasat drepturi salariale necuvenite, supuse restituirii in temeiul art. 256 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), restituirea acestora nu se poate realiza exclusiv in temeiul ordinelor mentionate, acestea avand exclusiv rolul de a stabili cuantumul drepturilor salariale, iar nu de a fundamenta obligatia de restituire a eventualelor diferente rezultate in plus . Ramane astfel pe deplin valabila constatarea primei instante in sensul ca retinerile din salariu, in absenta unei hotarari judecatoresti prin care sa fie stabilita obligatia de restituire, contravin dispozitiilor art. 169 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), asa incat concluzia ce se impune este aceea potrivit careia criticile formulate in apel nu sunt de natura a conduce la schimbarea solutiei.

In alta ordine de idei, in ceea ce priveste criticile vizand cuantumul cheltuielilor de judecata acordate de prima instanta reclamantei, Curtea constata cu titlu prealabil faptul ca suma de 2000 de lei stabilita cu acest titlu se compune din onorariu de expert (1000 de lei) si onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) (1000 de lei). Raportat strict la argumentele invocate in apel, in sensul ca actele intocmite de avocatul reclamantei contin argumente cu caracter de generalitate, iar calculele efectuate de expert nu prezinta un grad ridicat de dificultate, litigiul nefiind unul complex, totodata judecata avand loc la t.in a carui circumscriptie isi au sediil e avocatul si expertul contabil, Curtea retine ca, in aplicarea dispozitiilor art. 451 alin. 2 Cod procedura civila, o eventuala diminuare a cheltuielilor de judecata nu se impune. Astfel, in ceea ce priveste activitatea avocatului, Curtea noteaza faptul ca aceasta nu se rezuma strict la formularea actiunii si asistarea/reprezentarea partii inaintea instantei, aceasta avand un continut mult mai complex si cuprinzand consul tatii juridice in vederea initierii demersului judiciar, studierea inscrisurilor, a legislatiei si practicii judiciare, urmate apoi de formularea si depunerea cererii de chemare in judecata, activitati specifice de primire a corespondentei la domiciliul procesual ales si comunicare in termen a inscrisurilor catre instanta, urmarirea dosarului si asigurarea apararii in calea de atac etc. In cauza de fata, raportat la activitatea depusa de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) precum si la complexitatea cauzei, onorariul avocatial stabilit in cuantum de 1000 de lei nu poate fi calificat ca vadit disproportionat, sentinta civila apelata fiind legala si temeinica sub aspectul cheltuielilor de judecata acordate.

Mai mult, Curtea nu poate primi sustinerea potrivit careia actele intocmite de avocatul reclamantei contin argumente cu caracter de generalitate, pe de o parte aceasta nefiind corespunzatoare realitatii, in conditiile in care motivarea actiunii puncteaza intocmai problemele de drept incidente, cu referiri concrete la probe, iar pe de alta parte, nici structura, nici continutul concret al argumentelor actiunii nu influenteaza cuantumul cheltuielilor de judecata, fundamentul acestora fiind reprezentat strict de culpa procesuala a partii, reflectata in modul de solutionare a litigiului prin respingerea, admiterea in tot sau dupa caz, in parte, a actiunii.

Aceleasi considerente sunt valabile in mod corespunzator si in ceea ce priveste activitatea expertului, totodata impunandu-se a fi luata in considerare si imprejurarea ca suma acordata acestuia cu titlu de onorariu nu ii revine in integralitate, ci este la randul ei supusa unor impozite si contributii.

In sfarsit, faptul ca judecata a avut loc la t.in a carui circumscriptie isi au sediil e avocatul si expertul contabil este la randul sau irelevant in contextul in care cheltuielile solicitate si acordate nu includ cheltuieli de deplasare, componenta evidentiata distinct de onorariile avocatilor si expertilor in cadrul enumerarii inscrise la art. 451 alin. 1 Cod proCod civ.

In concluzie, raportat la natura si complexitatea cauzei, Curtea concluzioneaza ca nu se justifica reducerea cheltuielilor de judecata in temeiul art. 451 alin. 2 Cod proCod civ., cuantumul acestora neputand fi considerat disproportionat, asa incat apelul apare ca nefondat si sub acest aspect.

Fata de aceste considerente, in baza art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelantii-parati M.PUBLIC-pARCHETUL DE PE LANGA T.C., cu sediul in C., nr. 108, judetul C., PARCHETUL DE PE LANGA I.C.DE CASATIE SI JUSTITIE, cu sediul in Bucuresti sector 5, impotriva Sentintei civile nr. 5392/08.10.2019, pronuntate de T. bucuresti -Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata-reclamanta H.C.M., cu domiciliul in C., 50, judetul C., ca nefondat.

Obliga apelantii la plata catre intimata a sumei de 300 de lei reprezentand cheltuieli de judecata in apel.

Definitiva.