Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Dovada orelor suplimentare. Refuzul angajatorului de a prezenta inscrisuri doveditoare.

Dovada orelor suplimentare. Refuzul angajatorului de a prezenta inscrisuri doveditoare.

  Publicat: 07 Apr 2021       229 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie n baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, n schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Prin Sentinta civila nr. 1801/25 mai 2018, pronuntata de Tribunalul Prahova in Dosarul nr. x, s-a respins, ca neintemeiata, actiunea formulata de reclamantii B.S., domiciliat in P., b l. 48, si N.N., domiciliat in P., in contradictoriu cu parata .y SRL, citata prin publicitate.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.

Pentru a hotari astfel, Tribunalul a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:


Conform contractelor individuale de munca nr. 789/15.05.2017 si nr. 838/27.07.2017, reclamantii, detinand functiile de agenti paza si ordine, au fost salariatii paratei pe perioada nedeterminata, raporturile de munca incetand, conform inregistrarilor REVISAL, in temeiul dispozitiilor art. 55 lit. b) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Potrivit prevederilor contractelor individuale de munca incheiate cu societatea parata, reclamantii au beneficiau de un salariul de baza lunar brut de 1450 lei, iar potrivit acelorasi prevederi, orele suplimentare prestate se compensau cu ore libere platite sau se plateau cu un spor la salariu conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003.


A retinut Tribunalul ca reclamantii au solicitat obligarea angajatorului la plata drepturilor banesti, reprezentand orele suplimentare prestate si necompensate, respectiv neachitate.


Conform prevederilor art. 40 alin. 2 lit. c) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``angajatorului ii revine obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca``, iar art. 160 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), stipuleaza ca ``salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri``.


In ceea ce priveste munca suplimentara, legiuitorul a stabilit prin dispozitiile Codului muncii urmatoarele:


Art.120


(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.


(2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident .


art. 121


(1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz.


(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident .


art. 122


(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.


(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele presta te peste programul normal de lucru.


(3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.


art. 123


(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in terme nul prevazut de art. 122 alin. 1 in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. 1, se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


A retinut Tribunalul cu privire la drepturile salariale solicitate ca, la dosarul cauzei, nu s-a facut dovada existentei unei solicitari din partea angajatorului cu privire la prestarea de munca suplimentara de catre fostii salariati, a perioadei in care aceasta trebuia prestata si a duratei acesteia, lipsind, de asemenea dovada acordului neechivoc al salariatilor cu privire la prestarea acestei munci.


De asemenea, Tribunalul a constatat ca, nu au fost depuse la dosar inscrisuri din care sa rezulte modalitatea prin care, la nivelul societatii parate, orele suplimentare urmau a fi compensate cu ore libere platite sau cuantumul sporului la salariu stabilit a fi achitat, nefiind depus extras al contractului colectiv de munca aplicabil.


Totodata, potrivit dispozitiilor contractelor individuale de munca, repartizarea programului de lucru ore zi/ore noapte era inegala, insa, la dosarul cauzei nu s-a facut dovada depasirii numarului de ore lucratoare dintr-o luna de referinta, pentru a fi considerate ore suplimentare, graficele depuse la dosarul cauzei nefiind coroborate cu alte inscrisuri (ex. pontaje), acestea nepurtand stampila/semnatura societatii angajatoare/reprezentantului legal, respectiv viza managerului de zona .


Prin urmare, chiar daca obligatia de plata a drepturilor salariale este una legala, tribunalul a obligat-o pe parata la plata acestora, in conditiile in care din materialul probator administrat in cauza nu rezulta temeinicia pretentiilor deduse judecatii, iar reclamantii nu au solicitat administrarea probei cu expertiza contabila/normare salarizare pentru a se stabili eventuale drepturi banesti datorate, respectiv existenta unor compensari cu timp liber platit.


Pentru considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 266 din noul Cod de procedura civila, Tribunalul a respins sactiunea ca neintemeiata.


Impotriva sentintei au declarat apel in termenul legal, reclamantii B.S. si N.N., criticand-o ca nelegala si netemeinica.


In dezvoltarea motivelor de apel s-a invederat instanta de fond a aplicat gresit prevederile art. 120 si ale art. 123 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intrucat nu trebuie sa existe o dovada scrisa cu privire la cererea angajatului de a efectu a ore suplimentare, iar acordul apelantilor de a presta aceste ore rezu lta din faptul ca, chiar au prestat acest e ore suplimentare, in caz contrar ar fi fost o munca fortata.


Au aratat apelantii ca d ovada prest arii orelor suplimentare rezulta din copiile pontajelor depuse la dosar si care nu au fost analizate de catre instanta de fond .


Faptul ca documentele depuse la dosar cauzei nu poarta stampila si semnatura angajatorului nu reprezinta un motiv de respingere a actiunii formulata.


Avand in vedere prevederile art. 272 C odul muncii, potrivit carora, sarcina probei in conflictele de mu nca revin e angaja torului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


Au aratat apelantii ca au lucrat la o firma de protectie si paza, iar conform prevederilor Le gii nr. 333/2003 si a no rmelor de aplicare ale acesteia, ``Firmele de protectie si paza au obligatia de a t ine registre speciale de predare-prim ire a postului in c are fiecare salariat are obligatia de mentiona ora si semneaza cand .din post.``.


Din analiza acestor registre, rezulta ca au efectuat ore suplimentare care nu au fost platite.


Au aratat apelantii ca neafandu-se in posesia ac estor registre, solicita ca instanta de judecata sa faca aplicarea dispozitiilor art. 293 din noul C od de procedura civil a si sa dispuna angajatorului sa prezinte registrele de predare-primire a postu lui aferente perioadei in care si-au desfasurat activitate a in cadrul societatii angajatoare


Au precizat apelantii ca in situatia in care angajatorul nu va prezenta aceste ins crisuri pe care are obligatia sa le detina, solicita a se face aplicarea dispozitiilor art. 272 C odul muncii.


s-a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentintei, in sensul admiteri actiunii, sa se dispuna obligarea angajatorul la plat a orelor suplimentare prestate in cadrul societatii (aproximativ 80 ore lunar).


Intimata-parata . S.R.L. nu a depus intampinare, conform dispozitiilor art. 471 alin. 5 din noul Cod de procedura civila.


Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate, in raport de dispozitiile legale incidente in cauza, Curtea apreciaza ca fondat apelul declarat, pentru considerentele ce vor fi expuse in cuprinsul prezentei motivari a deciziei:


Se critica, in esenta, imprejurarea ca, in mod eronat, prima instanta a respins actiunea, intrucat reclamantii nu au putut produce mai multe dovezi in afara celor aflate in posesia acestora, sarcina probei, incumband, potrivit disp. art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), unitatii angajatoare.


Verificand sustinerile apelantilor, Curtea constata ca sunt fondate.


In acest sens, Curtea retine ca apelantii-reclamanti au fost angajatii unitatii parate in calitatea de agenti de securitate, avand incheiate contractele individuale de munca nr. 789/15.05.2017 si nr. 838/27.07.2017, pe perioada nedeterminata, raporturile de munca intre parti incetand in temeiul dispozitiilor art. 55 lit. b Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Curtea reaminteste ca, prin cererea de chemare in judecata, reclamantii au solicitat obligarea societatii angajatoare la plata sporului pentru orele suplimentare prestate in favoarea acesteia in perioada mai-octombrie 2017.


Avand in vedere specificul domeniului in care isi desfasurau apelantii reclamanti activitatea, Curtea noteaza ca, potrivit disp. art. 1 din Anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor,:`` In efectuarea serviciului de paza, personalul este obligat sa consemneze, potrivit atributiilor care ii revin, activitatile desfasurate, folosind urmatoarele documente:


aaAaaAaaAaaAaaA


b) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului, folosit la fiecare post de paza;aaA``.


La solicitarea apelantilor-reclamanti, la termenul de judecata din 20 martie 2019, in temeiul disp. art. 478 alin. 2 coroborat cu disp. art. 255Cod Procedura civila, Curtea a pus in vedere intimatei-parate sa depuna la dosar copii ale registrelor de predare-primire a postului, avand in vedere si disp. art. 293Cod Procedura civila, potrivit carora: `` (1) Cand partea invedereaza ca partea adversa detine un inscris probatoriu, referitor la proces, instanta poate ordona infatisarea lui.


(2) Cererea de infatisare va fi admisa, daca inscrisul este comun partilor din proces, daca insasi partea adversa s-a referit in proces la acest inscris sau daca, dupa lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.``


Desi s-au acordat doua termene de judecata pentru depunerea documentatiei solicitata de catre instanta si, cu toate ca societatea angajatoare a fost sanctionata cu amenda judiciara, aceasta nu s-a conformat dispozitiilor legale privind inaintarea copiilor registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului, motiv pentru care Curtea va da eficienta disp. art. 295 Cod Procedura civila, conform carora: `` Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca a ascuns inscrisul ori l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu se conformeaza ordinului dat de instanta de a-l infatisa, instanta va putea socoti ca dovedite afirmatiile facute cu privire la continutul acelui inscris de partea care a cerut infatisarea. ``.


Asadar, raportat la refuzul nejustificat al intimatei-parate de a depune la dosar documentatia solicitata si textele de lege enuntate in paragrafele anterioare, Curtea va aprecia ca fiind dovedite sustinerile apelantilor-reclamanti privind prestarea orelor suplimentare.


In acelasi context, Curtea reaminteste ca, potrivit disp. art. 120 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.


(2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident .``


Totodata, disp. art. 123 din acelasi act normativ stipuleaza ca ``(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .``.


Cum, in speta, nu sunt stabilite intr-un contract colectiv de munca sau in contractul individual de munca conditiile acordarii sporului pentru munca suplimentara, facandu-se referire in cuprinsul ultimului document mentionat la dispozitiile Codului muncii, Curtea constata incidenta disp. art. 123 din acelasi act normativ, urmand a se stabili acordarea sporului pentru orele suplimentare intr-un procent de 75% din salariul de baza .


Fata de toate aceste considerente, Curtea apreciaza ca apelul este fondat, motiv pentru care, in temeiul disp. art. 480 alin. 2Cod Procedura civila, il va admite, va schimba in tot sentinta apelata, in sensul ca va admite actiunea si va dispune obligarea intimatei-parate . S.R.L. sa plateasca reclamantilor B.S. si N.N.sporul pentru orele suplimentare lucrate in perioada angajarii, respectiv cate 80 ore lunar fiecare, intr-un procent de 75% din salariul de baza .


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul declarat de reclamantii B.S., domiciliat in Ploiesti, si N.N., domiciliat in Ploiesti, parter, impotriva Sentintei civile nr. 1801/25 mai 2018, pronuntata de Tribunalul Prahova, in contradictoriu cu parata . S.R.L., cu sediul in Bucuresti, Bulevardul Timisoara, nr. 59, sector 6.


Schimba in tot Sentinta civila nr. 1801/25 mai 2018, pronuntata de Tribunalul Prahova, in sensul ca admite actiunea .


Dispune obligarea intimatei-parate . S.R.L. sa plateasca reclamantilor B.S. si N.N.sporul pentru orele suplimentare lucrate in perioada angajarii, respectiv cate 80 ore lunar fiecare, intr-un procent de 75% din salariul de baza .




Pronuntata de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 1714 din data de 5 iunie 2019


Citeşte mai multe despre:    ore suplimentare    spor ore suplimentare    munca suplimentara    sarcina probei    art. 295    Codul de Procedura civila    Codul muncii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020

Contestare proces-verbal de control emis de ITM. Masura emisa cu nerespectarea dispozitiilor contractului colectiv de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila nr. 920 din data de 10 Iunie 2019

Necontestarea de catre angajator a drepturilor salariale pretinse de salariat. Sarcina probei in conflictele de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara - Sentinta civila nr. 1377 din data de 08 Septembrie 2020

Determinarea notiunii de timp de lucru. Salariati izolati preventiv la locul de munca sau la domiciliu
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5927 din data de 04 Noiembrie 2020

Dovada intervalului de timp lucrat. Neimplicarea salariatilor de catre angajator in atestarea nemijlocita a timpului de lucru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 6084 din data de 23.12.2019

Nedepunerea dovezilor privind plata drepturilor salariale face admisibila pierderea procesului de catre angajator. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Tribunalul Tulcea - Sentinta civila nr. 65 din data de 23 Ianuarie 2019

Necompensarea orelor suplimentare cu timp liber. Obligarea angajatorului la compensarea acestora cu bani
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 1164 din data de 28 februarie 2019

Mentionarea fictiva a efectuarii de ore suplimentare. Drepturi salariale incasate necuvenit
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova - Sentinta civila nr. 1530 din data de 21 Iunie 2019

Necompetenta instantei in avizarea locurilor de munca ce se incadreaza in conditii deosebite/speciale de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2770 din data de 11 septembrie 2020



Articole Juridice

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea functiei la revenirea din concediul de crestere a copilului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul valorii unei ore suplimentare. Aplicarea sporului de 75 la suta
Sursa: MCP Cabinet avocati