Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Plata salariilor poate fie efectuata doar in baza evidentei orelor de munca prestate. Nedovedire plata nedatorata

Plata salariilor poate fie efectuata doar in baza evidentei orelor de munca prestate. Nedovedire plata nedatorata

  Publicat: 06 Apr 2021       335 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale sub nr. x, la data de 08.02.2019, reclamanta P. S.R.L., in contradictoriu cu paratul a. C., a solicitat instantei obligarea paratului la achitarea sumei de 5. 675 lei contravaloare suma incasata necuvenit, cu adaugarea dobanzii legale aferente acestei sume de la data punerii in intarziere pana la achitara integrala a sumei.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana fizica sau juridica ce datoreaza o suma de bani debitorului urmarit
Este formata din persoanele asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara drepturile si interesele;
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vre-un temei juridic.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Ramura a dreptului Romaniei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Prin Sentinta civila nr. 2973 din data de 23.05.2019, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. x, a fost respinsa actiunea privind pe reclamanta P. S.R.L. in contradictoriu cu paratul a. C., ca neintemeiata.


In considerentele acestei hotarari s-a retinut ca paratul a. C. a fost angajat la societatea reclamanta in baza contractului individual de munca, pe durata nedeterminata, incepand cu data de 09.03.2017, in functia de sofer autocamion/masina de mare tonaj, cu norma intreaga de 8 ore/zi, respectiv 40 ore/saptamana.


Din acelasi contract de munca, se retine in principal, un salariu lunar de incadrare de 1. 450 lei la care se adauga sporul de fidelitate in procente stabilite in functie de vechimea in unitate, spor de 1% pentru orele lucrate in zilele de sambata si duminica, diurne cand este cazul, compensarea orelor suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale (nu mai mult de 48 de ore pe saptamana) cu ore libere platite cu un spor la salariu sau prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei muncii suplimentare pentru care nu a fost posibila compensarea cu ore libere platite.


Prin decizia emisa la data de 12.12.2017, reclamantul a fost sanctionat cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, incepand cu data de 12.12.2017, pentru abaterile descrise in respectiva decizie, respectiv pentru absentarea nemotivata de la locul de munca incep and cu data de 01.11.2017.


Potrivit notificarii de la dosar, pentru absentele nemotivate ale paratului din perioada iunie-octombrie 2017 reclamanta i-a pus in vedere sa restituie suma de 5. 675 lei, in temeiul art. 256 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), reprezentand lichidarea platita pe perioada iunie 2017- octombrie 2017 si sume reprezentand popriri infiintate si virate in contul executorului in baza unor titluri executorii inclusiv din data de 15.01.2017, in urma calitatii de tert poprit pe care a avut-o societatea .


s-a retinut ca, potrivit extraselor de cont de la dosar, suma de 715 lei reprezentand lichidarea pe lunile iulie-noiembrie 2017 apare pe minus, in sensul scoaterii din contul reclamantei.


Cat priveste popririle infiintate si virate in contul executorului in baza unor titluri executorii de catre societate in calitate de tert poprit, suma de 350 de lei a fost platita prin ordine de plata emise la datele de 20.07.2017, 21.08.2017, 12.09.2017, 13.10.2017, 16.11.2017.


Prin prezentul demers procesual, reclamanta tin de la obligarea paratului sa- i achite suma de 5. 675 lei cu titlu de prejudiciu reprezentand sume incasate necuvenit.


Prima instanta a retinut ca cererea de chemare in judecata nu este intemeiata si a fost respinsa pentru urmatoarele motive:


Tribunalul a retinut ca intre reclamanta si parat au existat raporturi juridice de munca stabilite in baza unui contract individual de munca nr. 1660/08.03.2017(fila 7), pana la data de 12.12.2017.


In calitatea sa de angajator, reclamanta revendica o suma de bani pe care pretinde ca a achitat-o paratului in mod necuvenit.


Potrivit art. 159 alin. (1) si alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca, fiecare salariat avand dreptul la un sa lariu exprimat in bani .


Totodata, in conformitate cu dispozitiile art. 166 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.


In baza acordului partilor din contractul individual de munca mai sus amintit, potrivit mentiunilor inscrise la litera J punctele 1- 5, angajatorul avea obligatia sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractul individual de munca, din contractul colectiv de munca si din lege, iar salariatul avea obligatia desfasurarii activitatii pentru care a fost angajat.


Conform prevederilor art. 168 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


Avand in vedere caracterul obligatoriu, imperativ al acestor prevederi, salariatul poate pretinde angajatorului plata drepturilor salariale cuvenite corelativ cu obligatia de executare ce incumba acestuia din urma.


Analizand piesele probatorii de la dosar, Tribunalul a retinut contradictii privind perioadele in care s-a sustinut ca paratul a fost platit fara a desfasura activ itate.


Astfel, reclamanta a sustinut ca paratul a absentat nemotivat, in perioada iunie-octombrie 2017 si incepand cu data de 01.11.2017, precum si faptul ca i-a achitat drepturile salariale constand in lichidare pe perioada iunie-octombrie 2017 insa, ``doar in baza unor indicii privind savarsirea de catre salariat a unor abateri disciplinare in legatura cu obligatiile specifice de prestare a muncii si respectarea normelor de conduita profesionala, a sesizat absenta acestuia de la serviciu, neefectuandu-se nicio cercetare disciplinara privind absentele nemotivate din perioada iunie - octombrie 2017.


Mai mult decat atat, instanta a constatat ca reclamanta nu a dovedit absenta paratului de la locul de munca, la dosarul cauzei nefiind depuse foi de prezenta, condica de prezenta, ordine de deplasare, foi de parcurs si orice alte documente din care sa rezulte daca paratul a lucrat mai mult de doua luni de la angajare sau nu, pentru ca doar in baza unor astfel de inscrisuri putea fi efectuata plata salariilor, chiar daca si numai la lichidare in perioada iunie-octombrie 2017.


Potrivit prevederilor art. 256 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.


Obligatia de restituire reglementata de art. 256 nu reprezinta o forma a raspunderii patrimoniale a salariatului ci, se intemeiaza pe plata lucrului nedatorat, pe imbogatirea fara justa cauza.


Aceasta institutie reprezinta o aplicatie in materia conflictelor de munca a institutiei platii nedatorate d in dreptul civil.


In cauza, instanta a apreciat ca in urma incheierii contractului individual de munca, care este un contract sinalagmatic, ambelor parti le reveneau atat drepturi, cat si obligatii reciproce care, in speta, trebuiau dovedite a fi fost sau nu respectate. Astfel, corelativ dreptului salariatului de a primi o parte din salariu, acestuia ii revenea obligatia de a presta munca in favoarea reclamantei, potrivit clauzelor contractului individual de munca dintre parti.


Avand in vedere ca reclamanta, desi sustine ca a platit paratului o parte din salariu fara ca paratul sa presteze munca la care s-a obligat, aceasta nu a facut dovada nici a platii sumei de 5. 675 lei, dar nici a faptului ca paratul nu ar fi prestat activitate, precum nici dovada faptului ca paratul ar fi fost cercetat si sanctionat disciplinar pentru absentele nemotivate din perioada iunie - octombrie 2017, instanta de fond a constatat ca in cauza nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 256 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar pentru motivele de fapt si de drept mai sus expuse, a respins cererea de chemare in judecata, ca neintemeiata.


Impotriva acestei hotarari a declarat apel in termen legal si motivat, reclamanta P. S.R.L., criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinici e.


Prin motivele de apel, apelanta a aratat ca instanta a respins cererea ca nedovedita, insa sustine ca sentinta este nelegala si netemeinica intrucat instanta de judecata, in mod gresit, a retinut ca reclamanta nu a dovedit sustinerile; de asemenea, res pingand administrarea probelor cu interogatoriul paratului si martori, instanta nu a avut probe pe care sa le interpreteze.


Considera ca in mod gresit a retinut ca reclamanta nu ar fi facut dovada platii sumei de 5. 675 lei si solicita sa se observe ca reclamanta a facut dovada platii sumei de 5. 675 lei catre parat precum si titlul acestei sume, respectiv drepturi salariate si popriri, depunand in acest sens extrasele de cont aferente platii sumei.


De asemenea, arata ca instanta a retinut in mod gresit ca reclamanta nu ar fi facut dovada faptului ca paratul ar fi absentat de la serviciu si ca ar fi fost cercetat si sanctionat pentru aceasta fapta .


La dosarul cauzei, a fost depusa deodata cu actiunea - Decizia nr. 1550/12.12.2017 si dovada de comunicare a acesteia - decizie care face dovada faptului ca paratul a absentat nemotivat de la serviciu si ca acesta a fost sanctionat cu desfacerea disciplinara a contractului de munca, pentru absentele nemotivate, decizie care nu a fost contestata de catre parat.


Totodata, precizeaza ca are valoare probatorie si conduita procesuala a paratului, care nu s-a prezentat si nici nu a facut dovezi contrare celor sustinute de catre reclamanta.


Mai arata si faptul ca, pentru dovedirea situatiei de fapt si de drept, reclamanta a solicitat instantei incuviintarea probei cu inscrisuri, interogatoriul paratului si martori, instanta incuviintand numai proba cu inscrisuri, respingand proba cu interogatoriul paratului si martori .


Sustine ca instanta de fond - in mod gresit - a respins incuviintarea acestor probe, care erau concludente si pertinente fiind de natura sa duca la dezlegarea pricinii, incalcandu-si astfel rolul activ si afectandu-i reclamantei dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil.


Arata ca interogatoriul proba fapte personale ale paratului, pe cand martorii puteau lamuri instanta cu privire la situatia de fapt .


Pe fondul apelului, mentioneaza ca r eclamanta - in conformitate cu dispozitiile art. 249 si urm. Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) - trebuie sa faca dovada sustinerilor sale in fata instantei.


Deodata cu cererea introductiva de instanta si cu inscrisurile atasate acesteia, reclamanta a dovedit faptul ca a achitat catre parat suma de 5. 675 lei cu titlu de drepturi salariale, a dovedit faptul ca paratul nu s-a prezentat la serviciu si a dovedit faptul ca paratul a fost cercetat si sanctionat disciplinar pentru savarsirea acestei abateri disciplinare.


Aceste dovezi au fost confirmate si prin conduita procesuala a paratului, care nu a contestat aceste aspecte si nici nu a facut dovezi contrare celor dovedite de catre reclamanta.


De asemenea, aceste dovezi urmau a fi intarite, coroborate si cu celelalte probe solicitate, respectiv interogatoriul paratului si martori .


Daca instanta de fond a respins administrarea acestor probe, apreciaza ca aceasta s-a considerat lamurita si ca reclamanta a dovedit sustinerile sale prin probele administrate, coroborate si cu conduita procesuala a paratului; in acest caz, respingand administrarea celorlalte probe dar si a actiunii ca nedovedita, apreciaza apelanta ca instanta de fond - in primul rand - nu a dat valoarea probatorie corecta extraselor de cont si Deciziei nr. 1550/12.12.2017 de sanctionare disciplinara a paratului si nu a dat valoare probatorie conduitei procesuale a paratului si - in al doilea rand - i-a afectat reclamantei dreptul la un proces echitabil, limitandu-i in mod nejustificat posibilitatea de a-si proba sustinerile prin mijloacele de proba solicitate in conditii procedurale legale.


In aceste conditii de fapt si de drept, in care reclamanta a dovedit plata sumei catre parat precum si a titlului cu care s-a platit aceasta suma, a dovedit faptul ca acesta nu s-a prezentat la serviciu si a dovedit faptul ca paratul a fost cercetat si sanctionat disciplinar pentru savarsirea abaterii de a nu se prezenta la serviciu, iar paratul nu a contestat sustinerile reclamantei si nici nu a produs dovezi contrare celor dovedite de catre reclamanta.


Apreciaza ca statele de plata a salariului precum si pontajul nu au valoare probatorie diferita de ceea ce s-a dovedit deja in dosar.


Insa, daca instanta va aprecia necesara, utila si concludenta administrarea acestor probe arata ca nu ne se va opune administrarii acestor inscrisuri de indata ce i se va pune in vedere depunerea acestora.


In concluzie, precizeaza ca reclamanta a facut dovada platii catre parat a unor drepturi salariale de care paratul nu trebuia sa beneficieze intrucat nu a prestat munca prevazuta in raportul juridic dintre parti.


Astfel, paratul a incasat necuvenit aceasta suma de bani si, in conformitate cu dispozitiile art. 256 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), trebuie sa o restituie reclamantei.


Avand in vedere cele expuse mai sus, apreciaza ca se impune anularea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, astfel incat reclamanta sa isi poata exercita in mod eficient si complet dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil.


Totodata, avand in vedere probele deja administrate in cauza, precum si probele solicitate a fi administrate in faza procesuala a apelului si care nu au fost administrate in fata instantei de fond, in subsidiar, solicita admiterea apelului, schimbarea in tot a hotararii apelate in sensul admiterii cererii de chemare in judecata cu petitele expuse in aceasta.


Intimatul nu a formulat intampinare.


Verificand stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, potrivit dispozitiilor art. 479 alin. 1 teza I Cod procedura civila, se constata ca Tribunalul a facut o justa interpretare a materialului probator administrat in cauza si a aplicat in mod corect dispozitiile legale incidente, criticile apelantei - reclamante fiind nefondate.


Astfel, a sustinut apelanta ca, o data cu cererea introductiva de instanta si cu inscrisurile atasate acesteia, a dovedit faptul ca a achitat catre parat suma de 5. 675 lei cu titlu de drepturi salariale, a dovedit faptul ca paratul nu s-a prezentat la serviciu si a dovedit faptul ca paratul a fost cercetat si sanctionat disciplinar pentru savarsirea acestei abateri disciplinare.


Curtea constata ca, intr-adevar, apelanta a depus la dosarul instantei de fond extrase de cont privind virarea sumei de 3. 575 lei cu titlul de lichidare, aferenta lunilor iunie - octombrie 2017 (filele 16 - 17).


Totodata, au fost depuse ordine de plata emise in perioada 20.07.2017 - 15.01.2018, pentru suma de 2.100 in favoarea DGITL Sector 4 (filele 18 - 22 si 34), fiind mentionate mai multe titluri executorii.


In acelasi timp, Curtea retine ca decizia de sanctionare invocata ca argument al dovedirii absentarii intimatului si, implicit, a inexistentei unei justificari pentru incasarea salariului aferent perioadei iunie - octombrie 2017, nu a fost emisa pentru aceasta perioada .


Astfel, in Decizia Administratorului nr. 1550/12.12.2017 privind sanctionarea disciplinara a dlui a. C.(filele 10 - 11 din dosarul de fond) s-a retinut absentarea salariatului de la locul de munca incepand cu data de 01.11.2017, dispunandu-se desfacerea disciplinara a contractului individual de munca incepand cu data de 12.12.2017.


Se constata, din cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara ca, ``Dl R.M., in calitate de Sef birou a intocmit si transmis in atentia dlui. C.I. administratorul unic al Societatii faptul ca din cauza existentei unor indicii privind savarsirea de catre Salariat a unor abateri disciplinare in legatura cu obligatiile specifice de prestare a muncii si respectarea normelor de conduita profesionala, este necesara inceperea cercetarii disciplinare``. In fapt, s-a retinut ca salariatul nu s-a prezentat la programul de lucru incepand cu data de 01.11.2017, de altfel acesta a si fost obiectul convocarii la cercetarea disciplinara: `` absentare nemotivata incepand cu data de 01.11.2017 mentionand ca nu a anuntat telefonic sau in scris motivele neprezentarii la locul de munca``.


A sustinut apelanta ca in mod gresit ar fi retinut instanta de fond ca reclamanta nu ar fi facut dovada ca paratul a absentat de la serviciu si ca ar fi fost cercetat si sanctionat pentru aceasta fapta .


Or, Curtea constata, astfel cum rezulta din cuprinsul Deciziei Administratorului nr. 1550/12.12.2017, ca cercetarea disciplinara si sanctionarea salariatului a intervenit pentru absentarea de la serviciu, incepand cu data de 01.11.2017, in conditiile in care apelanta - reclamanta a solicitat prin prezenta actiune obligarea fostului salariat la plata salariului, inclusiv sumele corespunzatoare popririi salariului, pentru o perioada anterioara, respectiv iunie - octombrie 2017.


Corect a retinut instanta de fond ca, fiind vorba de un conflict de munca, revine angajatorului, in temeiul art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sarcina probei.


Or, la dosar nu au fost depuse inscrisuri in dovedirea presupusei absentari pentru perioada anterioara lunii noiembrie 2017, notificarea ce emana de la societatea angajatoare in care se precizeaza ca, in urma unor verificari interne s-a constatat ca intimatul - parat ar fi fost platit pentru perioada pentru care ar fi lipsit nemotivat, iunie - octombrie 2017, neindeplinind acest rol.


Astfel, potrivit art. 119 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orelor de incepere si de sfarsit ale programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru.


In aceste conditii, in mod corect a retinut instanta de fond ca reclamanta nu a dovedit absenta paratului de la locul de munca, la dosarul cauzei nefiind depuse foi de prezenta, condica de prezenta, ordine de deplasare, foi de parcurs si orice alte documente din care sa rezulte daca paratul a lucrat mai mult de doua luni de la angajare sau nu, pentru ca doar in baza unor astfel de inscrisuri putea fi efectuata plata salariilor, chiar daca si numai la lichidare in perioada iunie-octombrie 2017.


A sustinut apelanta ca instanta de fond nu a dat valoarea probatorie corecta extraselor de cont si Deciziei nr. 1550/12.12.2017 de sanctionare disciplinara a paratului si nu a dat valoare probatorie conduitei procesuale a paratului, afectandu-i reclamantei dreptul la un proces echitabil, limitandu-i in mod nejustificat posibilitatea de a-si proba sustinerile prin mijloacele de proba solicitate in conditii procedurale legale, respectiv martori si interogatoriu.


Nu pot fi primite aceste critici, in conditiile in care, asa cum s-a precizat anterior, extrasele de cont sunt aferente perioadei iunie - octombrie 2017, iar decizia de sanctionare priveste o perioada incepand cu 01.11.2017.


In acelasi timp, fata de dispozitiile art. 272 si art. 119 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Curtea retine ca dovada contrara revenea intimatului - parat doar in ipoteza in care apelanta - reclamanta dovedea situatia invocata pentru obtinerea obligarii fostului salariat la restituirea sumelor pretins platite nejustificat, si depunea inscrisurile invederate de catre instanta de fond . Or, apelanta - reclamanta nu a inteles nici in apel sa depuna aceste inscrisuri .


Pentru toate aceste considerente, Curtea, in baza dispozitiilor art. 480 alin. (1) din Codul de procedura civila, va respinge apelul, ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta P. S.R.L., inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr. Jx, CUI RO10241480, cu sediul in Bucuresti, 3, sector 5, impotriva Sentintei civile nr. 2973 din data de 23.05.2019, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul a. C., cu domiciliul in Bucuresti, nr. 5C,


Definitiva.


Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, astazi, 09.10.2019.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4350 din data de 09 Octombrie 2019


Citeşte mai multe despre:    suma incasata necuvenit    salariu    dovada plata salarii    sarcina probei in conflictele de munca    obligativitatea angajatorului de a tine evidenta orelor de munca ale salariatilor
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Conditiile de operare a retinerilor din salariu.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Decizia civila nr. 2314/2020 din 20.07.2020

Nelegalitatea retinerilor salariale operate in temeiul unui contract colectiv de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila, Sentinta Civila nr. 297 din 06.05.2019

Lipsa resurselor financiare nu poate constitui o cauza exoneratoare de la plata salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 575 din data de 04 Februarie 2019

Retineri din salariu in lipsa unui titlu executoriu care sa constate datoria salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Timis - Sentinta civila nr. 1281/PI din data de 27 Noiembrie 2020

Nicio retinere din salariu nu poate fi operata in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege
Pronuntaţă de: Tribunalul Teleorman - Sentinta civila nr. 339 din data de 01.10.2020

Neplata drepturilor salariale. Lipsa semnaturii salariatului pe statele de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi - Decizia nr. 520/2020

Plata salariului reprezinta o obligatie principala a angajatorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Dolj - Sentinta civila nr. 1483/2019

Opinie contrara: mentinerea sanctiunii pentru nedeclararea salariului confidential al membrilor de familie
Pronuntaţă de: Judecatoria Sectorul 3 Bucuresti, Sentinta civila nr. 1221 din 13.02.2019

Neindicarea salariului confidential al membrilor de familie in declaratia de avere nu poate fi sanctionata cu amenda
Pronuntaţă de: Judecatoria Pascani Sentinta civila nr. 1976 din 20 noiembrie 2020

Declaratia olografa a salariatului nu poate duce la stingerea obligatiilor de plata a salariului de catre angajator
Pronuntaţă de: Curtea de apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 2003/2019



Articole Juridice

Necesitate sau absurditate? Formularea plangerii prealabile la autoritatea emintenta a actului administrativ de sanctionare disciplinara, inainte de sesizarea instantei competente
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Recunoasterea si aplicarea sporului pentru conditii de munca in domeniul sanatatii si asistentei sociale. Dispozitii legale incidente si paralizante
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evaluarea salariatilor prin procese automate, aplicatii si platforme electornice
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Libera prestare a serviciilor si a celor ale lucratorilor lor detasati intr-un stat membru gazda. Respectarea conditii de concurenta echitabile intre Statele UE
Sursa: EuroAvocatura.ro

Contract individual de munca, Model 2021. PDF si Word editabil
Sursa: MCP Cabinet avocati

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

OPINIE privind directiva europeana prin care se consolideaza drepturile lucratorilor detasati
Sursa: EuroAvocatura.ro