Motivandu-si in fapt actiunea a aratat ca a lucrat la societatea parata in functia de sofer autocamion incepand cu data de 18.10.2017.
Reclamantul a aratat ca nu a primit indemnizatia pentru deplasarile externe efectuate si nici salariul cuvenit aferent, motiv pentru care a promovat prezenta actiune .
In sustinerea actiunii a solicitat proba cu inscrisuri .
Intimata legal citata a formulat intampinare prin care a invocat exceptia prescriptiei pentru pretentiile anterioarei anului 2014.
A solicitat respingerea actiunii ca nefondata motivat de faptul ca au achitat toate sumele solicitate de catre reclamant, respectiv drepturile salariale precum si diurna.
Referitor la exceptia prescriptiei invocata de catre parata, instanta a respins-o ca nefondata, motivat de faptul ca prin cererea de completare a actiunii reclamantul a aratat ca intelege sa solicite toate aceste drepturi pentru 3 ani anteriori cererii de chemare in judecata-respectiv din perioada iunie 2014.
Prin Sentinta civila nr. 988/26.09.2019 pronuntata de Tribunalul G. a fost respinsa ca nefondata exceptia prescriptiei invocata de catre parata.
A fost admisa actiunea formulata de reclamantul P.N.in contradictoriu cu parata . avand ca obiect drepturi banesti.
A obligat-o pe parata catre reclamant la plata sumei de 6347 lei, reprezentand salarii neachitate pentru perioada iunie 2014- iulie 2016, la plata sumei de 325, 41 Euro in echivalent lei la data platii, reprezentand diferenta de diurna pe perioada iunie 2014- iulie 2016, la plata sumei de 260 de lei reprezentand taxa sindicat retinuta de angajator .
Obliga pe parata catre reclamant la plata cheltuielilor de judecata respectiv-suma de 1500 lei reprezentand onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) si 2500 de lei cu titlu de onorariu expertiza rezultand un total de 4000 de lei.
In motivare, instanta a retinut urmatoarele:
Reclamantul P.N. a fost salariatul unitatii parate in functia de sofer autocamion incepand cu data de 22.07.2011. (f.07- 10)
Desi reclamantul si-a indeplinit obligatiile stabilite in sarcina sa prin contractul individual de munca, parata nu i-a achitat toate drepturile cuvenite, respectiv drepturile salariale aferente perioadei iunie 2014- iulie 2016, indemnizatia de deplasare externa (diurna) aferenta perioadei iunie 2014- iulie 2016.
Potrivit disp. art. 159 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca . Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani .
Conform disp. art. 161 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariile se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale angajatorilor, iar plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit (art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
In prezenta cauza, parata nu a facut dovada platii in integralitate a drepturilor drepturile salariale derivate din contractul de munca aferente perioadei iunie 2014- iulie 2016 si nici privind indemnizatia de deplasare externa (diurna) solicitate, in sensul d isp. art. 168 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Referitor la drepturile salariale instanta a retinut ca din cuprinsul raportului de expertiza efectuat in cauza a reiesit ca parata datoreaza cu titlu de drepturi salariale reclamantului suma de 6347 lei. (f.144- 145)
Potrivit art. 5 din H.G. nr. 518/1995, personalului trimis in strainatate in conditiile prezentei hotarari i se acorda: a. In strainatate, o indemnizatie zilnica in valuta primita pe perioada delegarii si detasarii in strainatate, denumita in continuare indemnizatie de deplasare, compusa din:
a) o suma zilnica, denumita in continuare diurna, in vederea acoperirii cheltuielilor de hrana, a celor marunte uzuale, precum si a costului transportului in interiorul localitatii in care isi desfasoara activitatea;
b) o suma zilnica, denumita in continuare indemnizatie de cazare, in limita careia personalul trebuie sa isi acopere cheltuielile de cazare. Prin cheltuieli de cazare se intelege, pe langa tarifele sau chiria platite, si eventualele taxe obligatorii pe plan local, precum si costul micului dejun, atunci cand acesta este inclus in tarif.
Avand in vedere art. 5 lit. b din H.G. nr. 518/1995, instanta va obliga parata si la plata a 70, 15 euro cu titlu de indemnizatie de cazare, fiind dovedite de catre reclamant cu factura f iscala de la fila 14.
In cauza a fost administrata proba cu expertiza contabila de unde a rezultat ca parata mai are de achitat reclamantului si suma de 325, 41 Euro reprezentand diurna. (f.145)
Fata de aceste considerente instanta a respins ca nefondata exceptia prescriptiei invocata de catre parata si a admis actiunea .
Impotriva acestei sentinte a formulat apel parata, solicitand schimbarea in totalitate a ei si respingerea actiunii ca nefondata.
In motivare a aratat ca hotararea instantei de fond este nelegala, netemeinica si nemotivata, instanta neanalizand in concret apararile societatii si inscrisurile existente la dosar, ci bazandu-se pe raportul de expertiza efectuat in cauza. Considera ca practic expertul a devenit judecator, in hotarare neregasindu-se niciun fel de argument sau rationament al instantei.
Referitor la suma de 290 de Euro, reprezentand transfer bancar, aferenta perioadei iunie 2014- iulie 2016, sustine ca aceasta solicitare a reclamantului a fost adresata instantei abia prin precizarile din data de 02.10.2017, astfel ca raportat la acest aspect a solicitat prin intampinare si admiterea exceptiei prescriptiei cu privire la aceasta suma, pentru perioada iunie-octombrie 2014.
Sentinta atacata este criticabila prin nerespectarea art. 425 Cod de Procedura Civila, intrucat instanta a atribuit rolul de judecator expertului, neargumentand in niciun mod de ce calculele efectuate de acesta reflecta starea de fapt si motivele pentru care au fost inlaturate argumentele societatii.
In ceea ce priveste orele de disponibilitate, arata ca nu este de acord cu sustinerea expertului ca ar trebui platite, intrucat potrivit Directivei nr. 2002/15/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 martie 2002, privind organizarea timpului de lucru a persoanelor care efectueaza activitati mobile de transport rutier, perioadele de disponibilitate nu fac parte din timpul de lucru.
Expertul nu a tinut cont de orele acordate in compensare in perioada 2014- 2016, nici de faptul ca la lichidare salariatului i-au fost achitate 9 zile de concediu de odihna in loc de 4.
Referitor la diurna, instanta nu a analizat exceptia prescriptiei invocate cu privire la suma reprezentand comisionul bancar in perioada iunie-octombrie 2014 si nici suma de 364, 92 Euro virata in luna decembrie cu mentiunea regularizare diurna, limitandu-se a o aprecia ca bonus, conform sustinerilor reclamantului.
Considera ca instanta a apreciat in mod gresit cuantumul cheltuielilor de judecata, intrucat pretentiile reclamantului nu au fost admise inte gral, ci doar in parte .
In ceea ce priveste achitarea unei sume separate pentru cazare, chiar daca aceasta obligatie nu se regaseste in dispozitiv, arata ca reclamantul nu avea acest drept, intrucat autovehiculele societatii sunt dotat e cu spatiu special de dormit, iar parcarea in alte locuri decat cele stabilite de societate reprezinta abatere disciplinara.
In drept, cererea s-a intemeiat pe dispozitiile art. 466 si urm. Cod de procedura civila.
Intimatul nu a formulat intampinare si nu s-a prezentat in instanta.
Examinand apelul declarat prin prisma motivelor invocate de apelanta, Curtea apreciaza ca acesta este partial fondat fata de urmatoarele considerente:
Obiectul prezentei actiuni il reprezinta obligarea paratei la plata diferentelor de drepturi salariale cuvenite reclamantului in baza contractului individual de munca incheiat intre parti, reclamantul sustinand ca angajatorul nu i-a achitat integral toate drepturile cuvenite, pe care le-a detaliat prin actiune si le-a precizat si prin cererea depusa la data de 02.10.2017.
Ca urmare, fiind vorba de calcule complexe, in mod corect a dispus instanta de fond efectuarea unei expertize contabile, care sa stabileasca daca societatea si-a indeplinit toate obligatiile legale fata de salariatul sau.
Partile au facut obiectiuni la raportul de expertiza, expertul raspunzand la acestea si modificand unde a considerat ca obiectiunile sunt intemeiate.
Daca apelanta considera ca expertiza nu este corect facuta, avea posibilitatea potrivit art. 338 Cod de Procedura Civila sa solicite efectuarea unei noi expertize de catre un alt expert, la termenul imediat urmator depunerii raspunsului la obiectiuni, sub sanctiunea decaderii.
In cauza insa parata nu a solicitat alta expertiza, iar obiectiunile sale au vizat strict orele de disponibilitate, pe care expertul a considerat ca se includ in timpul de lucru si le-a luat in calcul la plata drepturilor salariale, plata sumei de 1678 lei facuta in decembrie 2014 si faptul ca expertul a luat in calcul 4 zile de concediu de odihna care nu figurau in evidentele sale.
Ca urmare, obiectiunile cu privire la modul de calcul al drepturilor salariale din expertiza facute direct in fata instantei de apel nu vor fi analizate, apelanta fiind decazuta din dreptul de a mai solicita o alta expertiza.
Nu se poate retine ca instanta de fond nu a motivat hotararea si nici ca expertul a fost transformat in judecator. Din considerentele hotararii rezulta in mod clar ca instanta a considerat ca societatea parata nu si-a indeplinit toate obligatiile contractuale, potrivit dispozitiilor Codului Muncii si a obligat-o pe parata la indeplinirea acestora, in cuantumul stabilit de expertiza efectuata in cauza.
In mod cert, judecatorul nu are in atributii verificarea calculelor efectuate de expert si nici argumentarea acestora, desemnarea expertului fiind facuta tocmai pentru ca instanta a considerat necesara parerea unui specialist in calculul drepturilor salariale.
Referitor la exceptia prescriptiei cu privire la diferenta de transfer bancar, retinut din cuantumul diurnei aferenta perioadei iunie 2014- iulie 2016, curtea considera ca este neintemeiata.
Solicitarea reclamantului cu privire la plata integrala a diurnei a fost adresata instantei inca de la data depunerii actiunii si doar precizata la data de 02.10.2017, ca urmare in mod corect a fost respinsa exceptia prescriptiei.
In ceea ce priveste orele de disponibilitate, curtea apreciaza ca acestea nu faceau parte din timpul de lucru, sustinerile apelantei fiind corespunzatoare prevederilor legale.
Astfel, potrivit art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
Timpul de lucru presupune asadar indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: lucratorul se afla la locul de munca, este la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile in conformitate cu legislatia . Timpul de lucru nu presupune doar simpla prezenta a lucratorului la dispozitia angajatorului.
Ca urmare, societatea nu avea obligatia sa calculeze orele de disponibilitate ca timp de lucru, iar in expertiza efectuata expertul in mod gresit le-a luat in calcul la stabilirea drepturilor salariale, obiectiunile apelantei fiind intemeiate.
Avand in vedere ca instanta de apel nu poate reface calculele din expertiza, iar apelanta nu a solicitat acest lucru, urmeaza ca din totalul orelor lucrate, evidentiate in expertiza intocmita de expert contabil P.C.sa fie scazuta contravaloarea orelor de disponibilitate.
In ceea ce priveste diurna, curtea retine ca in mod corect nu a fost luata in calcul de catre expert suma de 364, 92 Euro, virata in decembrie 2014, cu titlu de ``regularizare diurna``, intrucat aceasta plata, chiar daca nu reprezinta un bonus, asa cum sustine reclamantul, nici nu se poate referi la perioada ulterioara lunii decembrie 2014, iar pana in acel moment diferenta dintre diurna platita de societate si cea incasata de reclamant rezulta doar din comisioanele bancare.
Referitor la retinerile bancare cu titlu de comision facute de banca din sumele intrate in contul bancar al reclamantului, curtea considera ca acestea nu ii pot fi imputate angajatorului, acesta platind strict suma datorata salariatului sau, reprezentand diurna.
Comisioanele bancare sunt retinute de banci in baza conditiilor contractuale acceptate de clienti, iar angajatorul, ca tert, nu are nicio obligatie ca la suma pe care i-o datoreaza salariatului sau sa adauge si comisionul pe care il retine banca, daca nu si-a asumat in mod expres o astfel de obligatie .
Ca urmare, din suma retinuta de expert ca nu a fost platita integral reclamantului cu titlu de diurna, 325, 41 euro, curtea va scadea comisioanele bancare de 260 de euro, care nu ii port fi imputate paratei, atat timp cat nu s-a facut dovada ca salariatul a fost obligat sa isi deschida cont tocmai la acea banca, care retinea comisioane pentru depunerea banilor in cont .
Cu privire la taxa de sindicat, retinuta salariatului fara acordul sau si fara a fi membru de sindicat, curtea retine ca solutia instantei de fond este corecta, de restituire a sumelor retinute nelegal, insa acesta nu a observat ca din expertiza efectuata in cauza rezulta ca suma de 260 de lei a fost deja inclusa in diferentele salariale calculate de expert, de 6347 lei.
Ca urmare, curtea va inlatura mentiunea privind obligarea paratei la plata sumei de 260 lei, reprezentand taxa sindicat, aceasta reprezentand o dubla obligare la plata .
Referitor la achitarea unei sume separate pentru cazare, curtea constata ca aceasta obligatie nu se regaseste in dispozitivul sentintei, singura parte din hotarare care poate fi executata de catre creditor, prin urmare nu este necesara modificarea sentintei cu privire la acest aspect.
In ceea ce priveste solicitarea de acordare proportionala a cheltuielilor de judecata de la fond, curtea considera ca acesta nu este intemeiata. Parata a pierdut procesul, iar reclamantul nu a solicitat o suma anume, aceasta rezultand in urma expertizei efectuate in cauza. Or plata expertului si a avocatului trebuia facuta in acelasi cuantum, indiferent de diferentele de drepturi salariale rezultate.
In consecinta, in baza art. 480 N. Cod de procedura civila, instanta va admite apelul si va schimba in parte sentinta apelata.
In baza art. 453 N. Cod de procedura civila intimatul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecata facute de apelanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de parata .cu sediul procesual ales la Societatea Civila de Avocati ``R. si Asociatii``, in Cluj-N., 1, impotriva Sentintei civile nr. 988/26.09.2019 pronuntata de Tribunalul G.
Schimba in parte Sentinta civila nr. 988/26.09.2019 pronuntata de Tribunalul G., in sensul ca:
Din suma neta de 6347 lei, vor fi scazute sumele reprezentand c/val perioadelor de disponibilitate, evidentiate in raportul de expertiza intocmit de expert contabil P.C.
Obliga pe parata la plata sumei de 65, 41 Euro, cu titlu de diurna, in loc de 325, 41 Euro.
Inlatura mentiunea privind obligarea parate la plata sumei de 260 lei, reprezentand taxa sindicat.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
Obliga pe intimatul P.N.la plata sumei de 3123, 40 lei, reprezentand cheltuieli de judecata .
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi 18.02.2020.
Determinarea notiunii de timp de lucru. Salariati izolati preventiv la locul de munca sau la domiciliu Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5927 din data de 04 Noiembrie 2020
Flexibilitatea programului prin prisma functiei. Solicitarea implicita de prestare a orelor suplimentare Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt - Sentinta civila nr. 148/2019
Stabilirea unor drepturi pentru salariati in contractul colectiv de munca numai in limitele minime prevazute de lege Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 3004 din 14.07.2020
Perioada serviciului de permanenta al procurorilor fara prestarea activitatii nu constituie timp de lucru Pronuntaţă de: Tribunalul Valcea - Sentinta Civila nr. 867 din 24.09.2020.
Suspendarea partiala a activitatii. Timpul in care salariatul este la dispozitia angajatorului reprezinta timp de lucru Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 1210 din 24.09.2019
Prestare ore suplimentare fara solicitarea expresa a angajatorului. Dovada prestarii orelor suplimentare Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti � Decizia civila nr. 114/11.04.2019
Stabilirea sporului sub limitele legale. Nulitate absoluta a clauzei din contractul colectiv de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti � Decizia civila nr. 2731/10.09.2020
Perioada de izolare la locul de munca reprezinta timp de lucru. Ore suplimentare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5927/04.11.2020
Compensarea in bani a concediului de odihna aferent perioadei detasarii Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau - Decizia civila nr. 363 din data de 16.09.2020
Serviciul de garda. Organizarea timpului de lucru in cazul activitatilor exercitate de militari Sursa: EuroAvocatura.ro
Timpul de lucru si perioada de repaus in cazul incheierii mai multor contracte individuale de munca Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Conditiile in care o perioada de garda in regim de permanenta constituie in integralitatea sa timp de lucru Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Repartizarea normei de munca si a timpului de lucru al medicilor. Dispozitii legale incidente Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati
Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati
Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare Sursa: MCP Cabinet avocati
Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca Sursa: MCP Cabinet avocati