din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1754 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » PIDO/CEDO » Hotararea CEDO in cauza Michnea impotriva Romaniei. Respectarea vietii de familie

Hotararea CEDO in cauza Michnea impotriva Romaniei. Respectarea vietii de familie

  Publicat: 14 Jan 2021       3150 citiri        Secţiunea: PIDO/CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in cauza Michnea impotriva Romaniei

Monitorul Oficial, Partea I nr. 24 din 11 ianuarie 2021.

Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Bruxelles II Expresia Bruxelles II se utilizeaza adesea pentru a se face referire la Regulamentul (CE) nr. 1347/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia responsabilitatii parentale fata de copiii comuni.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Persoana apartinand unui stat/teritoriu guvernat de un alt stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Data la care este platibil (incasat, rascumparat, rambursat) un instrument financiar (depozit, certificat de depozit, obligatiune, bon de trezorerie, credit si altele).
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Termenul autoritate competenta desemneaza, ministrul, ministrii sau o alta autoritate echivalenta responsabila de regimurile de securitate sociala pe intreg teritoriul sau pe orice portiune a teritoriului statului in cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Cuvantare, discurs, expunere facuta in public referitor la o tema stiintifica, literara etc.
Vezi Domiciliu conventional.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Bruxelles II Expresia Bruxelles II se utilizeaza adesea pentru a se face referire la Regulamentul (CE) nr. 1347/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia responsabilitatii parentale fata de copiii comuni.
Bruxelles II Expresia Bruxelles II se utilizeaza adesea pentru a se face referire la Regulamentul (CE) nr. 1347/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia responsabilitatii parentale fata de copiii comuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Persoana apartinand unui stat/teritoriu guvernat de un alt stat.
Legatura politica si juridica permanenta dintre persoana fizica si stat,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Persoana apartinand unui stat/teritoriu guvernat de un alt stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Varsta, genul, inaltimea, lungimea bratului, capacitatea fizica,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Bruxelles II Expresia Bruxelles II se utilizeaza adesea pentru a se face referire la Regulamentul (CE) nr. 1347/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia responsabilitatii parentale fata de copiii comuni.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Bruxelles II Expresia Bruxelles II se utilizeaza adesea pentru a se face referire la Regulamentul (CE) nr. 1347/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia responsabilitatii parentale fata de copiii comuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Bruxelles II Expresia Bruxelles II se utilizeaza adesea pentru a se face referire la Regulamentul (CE) nr. 1347/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia responsabilitatii parentale fata de copiii comuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Bruxelles II Expresia Bruxelles II se utilizeaza adesea pentru a se face referire la Regulamentul (CE) nr. 1347/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia responsabilitatii parentale fata de copiii comuni.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
In cadrul lucrarilor Conferintei Internationale a Muncii, delagatiile tripartite ale statelor adopta normele internationale ale muncii si sub forma Conventiilor si Recomandarilor. Pana in prezent au fost adoptate 184 Conventii OIM.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Bruxelles II Expresia Bruxelles II se utilizeaza adesea pentru a se face referire la Regulamentul (CE) nr. 1347/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia responsabilitatii parentale fata de copiii comuni.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Denumire data monedei unice europene.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Impozit care se aplica in mod direct asupra unei activitati inca de la inceperea (nasterea) ei.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,

Art. 8 - Respectarea vietii de familie - Respingerea de catre instanta nationala a cererii de inapoiere a copilului in Italia - Autoritatea parinteasca exercitata in comun de ambii parinti inainte de indepartarea copilului - Copilul s-a integrat intr-un mediu social si de familie in Italia inainte de indepartarea lui - Nicio explicatie privind prioritatea data de instanta nationala domiciliului din Romania al parintilor fata de elementele factuale clare care indicau o viata de familie in Italia - Intemeierea pe constatari ale CJUE intr-o alta cauza fara a face vreo examinare a diferentei contextuale intre acel caz si cazul reclamantului - Refuzul instantei nationale nu este in concordanta cu faptele sau cu scopul Conventiei de la Haga de a proteja interesul superior al copilului prin restabilirea status-quoului si prin asigurarea intoarcerii imediate in tara in care isi avea resedinta obisnuita in cazul rapirii ilegale - Constatarea ca resedinta obisnuita se afla in Italia si existenta custodiei comune ar fi in mod normal suficiente pentru a concluziona ca indepartarea copilului din Italia fara consimtamantul reclamantului este un fapt ilegal in termenii Conventiei de la Haga - Constatarea inaplicabilitatii la nivel national a Conventiei de la Haga - Neidentificarea interesului superior al copilului si neluarea acestuia in considerare in examinarea situatiei familiei - Interpretarea si aplicarea Conventiei de la Haga si a Regulamentului Bruxelles II bis nu au asigurat garantiile din art. 8.


Hotararea a ramas definitiva in conditiile prevazute la art. 44 A� 2 din Conventie . Poate suferi modificari de forma .


In Cauza Michnea impotriva Romaniei,


Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a patra), reunita intr-o camera compusa din: Yonko Grozev, presedinte, Faris Vehabovic, Iulia Antoanella Motoc, Branko Lubarda, Carlo Ranzoni, Stephanie Mourou-Vikstrom, Jolien Schukking, judecatori, si Andrea Tamietti, grefier de sectie,


avand in vedere:


- cererea (nr. 10.395/19) indreptata impotriva Romaniei, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Gheorghe Michnea ("reclamantul"), a sesizat Curtea, la 1 februarie 2019, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia);


- decizia de a comunica cererea Guvernului Romaniei ("Guvernul");


- decizia de a acorda prioritate cererii (art. 41 din Regulamentul Curtii);


- observatiile partilor,


dupa ce a deliberat in camera de consiliu, in 9 iunie 2020, pronunta prezenta hotarare, adoptata la aceeasi data:


INTRODUCERE


1. Cererea vizeaza o presupusa incalcare a dreptului reclamantului la respectarea vietii sale de familie, in masura in care o decizie a unei instante i-a respins cererea de inapoiere a copilului sau in Italia, unde isi are domiciliul reclamantul si unde locuiau el si sotia lui la data nasterii copilului, in martie 2017. Curtea de Apel Bucuresti a refuzat sa dispuna inapoierea din motivul ca nu se putea considera ca resedinta obisnuita a copilului era in acea tara.


IN FAPT


2. Reclamantul s-a nascut in 1974 si locuieste in Bresso, Italia. El a fost reprezentat de domnul A. Grigoriu, avocat in Bucuresti.


3. Guvernul a fost reprezentat de agentul guvernamental, cel mai recent, doamna O.F. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.


4. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de parti, pot fi rezumate dupa cum urmeaza.


5. Reclamantul, care din 2006 locuia si muncea in Italia, a intalnit-o pe X pe retelele sociale. La acea data, X, resortisanta a statului roman, locuia in Romania. S-au casatorit in decembrie 2016 si, in februarie 2017, X s-a mutat in Italia pentru a locui cu reclamantul. In martie 2017, fiica lor, Y, s-a nascut in Italia. In concordanta cu prevederile legale relevante, parintii si-au exercitat in comun autoritatea parinteasca in privinta lui Y, de la nasterea ei (art. 483 din Codul civil roman). Lui X si Y le-au fost emise carduri de rezidenta de catre autoritatile italiene. Y a beneficiat de asigurare medicala in Italia de cand s-a nascut.


6. X a dorit sa se intoarca in Romania cu copilul, dar reclamantul s-a opus. Aceasta chestiune era o sursa de conflicte frecvente intre cei doi. Reclamantul a avertizat-o pe X ca mai degraba ar da copilul spre adoptie in Italia decat sa fie crescuta in casa bunicilor ei in Romania.


7. La 22 mai 2017 reclamantul a facut o oferta pentru cumpararea unui apartament in Italia si a platit o garantie de 1.000 EUR pentru a asigura tranzactia.


8. La 9 august 2017, X a dus-o pe Y in Romania fara consimtamantul reclamantului. Au calatorit cu masina, cu ajutorul unei cunostinte care venise din Romania special pentru a le lua.


9. In aceeasi zi, reclamantul a contactat politia italiana pentru ca se temea ca X a luat, in mod ilegal, copilul in Romania. La 8 septembrie 2017, in temeiul Conventiei din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii ("Conventia de la Haga" - a se vedea paragraful 24 de mai jos), politia a inaintat plangerea reclamantului catre Ministerul Justitiei din Italia, care a contactat Ministerul Justitiei din Romania pentru a se informa unde se afla copilul.


10. La 18 ianuarie 2018, Ministerul Justitiei din Romania le-a localizat pe X si pe Y in Romania si a informat-o pe X cu privire la solicitarea reclamantului de a inapoia copilul.


11. La 17 noiembrie 2017, reclamantul a depus o plangere penala la Parchetul de pe langa Judecatoria Reghin impotriva lui X, pe care a acuzat-o de privare ilegala de libertate. La 12 februarie 2018, procurorul a decis clasarea pe motiv ca, pe de o parte, X nu avea nicio intentie de a-i aduce vreun prejudiciu copilului - presupusa victima a infractiunii - si, pe de alta parte, aceasta nu ii interzisese reclamantului sa viziteze copilul in casa sa.


I. Procedura in temeiul Conventiei de la Haga


12. La 8 februarie 2018, reclamantul a introdus o actiune la Tribunalul Bucuresti in temeiul prevederilor Conventiei de la Haga, in vederea inapoierii copilului sau in Italia.


13. La 3 aprilie 2018 tribunalul a admis cererea . Acesta a constatat ca resedinta obisnuita a copilului era in Italia si ca X a decis unilateral sa schimbe acest lucru, incalcandu-se drepturile parintesti ale reclamantului. Instanta nu a gasit nicio indicatie conform careia intoarcerea copilului in Italia i-ar cauza un prejudiciu ireparabil in sensul art. 13 din Conventia de la Haga. De asemenea, aceasta a respins ca nefondate acuzatiile lui X ca reclamantul si-ar fi neglijat responsabilitatile parentale.


14. X si parchetul au facut apel si pe 14 iunie 2018 Curtea de Apel Bucuresti a casat hotararea apelata si a respins cererea reclamantului de inapoiere a copilului in Italia.


15. Curtea de apel a considerat ca tribunalul a aplicat faptelor cauzei in mod eronat prevederile de la art. 3 din Conventia de la Haga. In temeiul constatarilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene (in continuare "CJUE") in hotararea Barbara Mercredi (a se vedea paragraful 28 de mai jos), instanta a constatat ca resedinta obisnuita a copilului la data relevanta nu era in Italia, ci in Romania. In aceasta privinta, aceasta a observat ca respectivul cuplu avusese resedinta permanenta in Romania si cand copilul a fost conceput si cand s-au casatorit. Instanta a retinut ca la data la care casatoria se incheiase si Y se nascuse, reclamantul si sotia lui locuisera intr-un apartament inchiriat temporar in Italia, resedinta lor legala fiind inca in Romania la acea data .


16. In plus, nu existase un acord intre parinti cu privire la mutarea permanenta a resedintei lor in Italia. In opinia instantei, doar faptul ca reclamantul lucra in Italia (din ianuarie 2016, conform probelor depuse la dosar), locuia in Italia (cu X si Y inregistrate, de asemenea, ca locuind cu el) si isi exprimase intentia de a cumpara o proprietate acolo (ceea ce nu a facut in cele din urma) nu putea sa schimbe acest lucru.


17. Curtea de apel a mai observat ca X nu vorbea limba italiana si nu lucrase in Italia. In plus, cand a luat-o pe Y, care avea doar cinci luni, in Romania, inca o alapta. Instanta nu a fost convinsa ca doar faptul ca Y se nascuse in Italia ii schimba locul de resedinta.


II. Procedura de divort


18. La 30 august 2017, X a introdus o actiune la Judecatoria Sighetu Marmatiei solicitand divortul si incredintarea copilului.


19. Cauza a fost audiata de Judecatoria Sighetu Marmatiei. Reclamantul, prin intermediul avocatului sau, a anuntat ca resedinta lui permanenta se afla in jurisdictia geografica a acelei instante. Familia tatalui sau locuia in acea zona .


20. La 7 mai 2018, instanta a pronuntat divortul cuplului, i-a acordat lui X autoritatea parinteasca exclusiva in privinta copilului si a stabilit resedinta lui Y cu mama ei. Instanta a constatat urmatoarele:


"


Schimbul de mesaje [intre parti] arata ca [reclamantul] manifesta o atitudine de ura [fata de X], amenintand ca mai intai o va aduce pe fata inapoi in Italia si apoi [spusese] A�ma voi ocupa de [familia lui X] si iti promit ca nu o vei mai vedea pe fata niciodataA�.


[...]


Probele administrate in prezenta cauza arata ca doar mama era investita in cresterea copilului, care a locuit cu ea de la nastere. . . [Reclamantul] a afirmat in mod repetat ca mai degraba ar da copilul spre adoptie decat sa permita sa fie crescut de mama si nu a contribuit in niciun fel la cresterea lui; pentru aceste motive, instanta acorda mamei autoritatea parinteasca exclusiva."


21. La 8 mai 2019, Tribunalul Maramures a pronuntat hotararea definitiva in cauza. Acesta a confirmat decizia tribunalului cu privire la autoritatea parinteasca si la resedinta copilului.


CADRUL JURIDIC SI PRACTICA RELEVANTE


I. Dreptul intern


22. Dispozitiile relevante din Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Conventiei de la Haga sunt prezentate in Ferrari impotriva Romaniei (nr. 1.714/10, pct. 25-28, 28 aprilie 2015, si Blaga impotriva Romaniei, nr. 54.443/10, pct. 50, 1 iulie 2014).


II. Documente internationale


23. Dispozitiile relevante ale instrumentelor internationale aplicabile in prezenta cauza sunt prezentate in hotararea in Cauza X impotriva Letoniei [(MC) nr. 27.853/09, pct. 34-42, CEDO 2013].


A. Conventia de la Haga


24. Conventia din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii ("Conventia de la Haga") a fost ratificata de Romania prin Legea nr. 100/1992. Partile relevante din Conventie sunt redactate dupa cum urmeaza:


Articolul 3


"


Deplasarea sau neinapoierea unui copil se considera ilegala:


a) cand are loc prin violarea unui drept privind incredintarea, atribuit unei persoane, unei institutii sau oricarui alt organism actionand fie separat, fie impreuna, prin legea statului in care copilul isi avea resedinta obisnuita, imediat inaintea deplasarii sau neinapoierii sale; si


b) daca la vremea deplasarii sau neinapoierii acest drept era exercitat in mod efectiv, actionandu-se separat sau impreuna ori ar fi fost astfel exercitate, daca asemenea imprejurari nu ar fi survenit.


Dreptul privind incredintarea, vizat la lit. a), poate rezulta, intre altele, dintr-o atribuire de plin drept, dintr-o hotarare judecatoreasca sau administrativa sau dintr-un acord in vigoare potrivit dreptului acelui stat ."


Articolul 4


"


Conventia se aplica oricarui copil care isi avea resedinta obisnuita intr-un stat contractant imediat inainte de incalcarea drepturilor privind incredintarea sau vizitarea. Aplicarea conventiei inceteaza cand copilul atinge varsta de 16 ani."


Articolul 5


"


In intelesul acestei Conventii -


a) A�dreptul de incredintareA� include drepturi legate de ingrijirea persoanei copilului si, in special, dreptul de a determina domiciliul copilului;


b) A�dreptul de vizitareA� include dreptul de a lua un copil pentru o perioada limitata de timp intr-un alt loc decat resedinta obisnuita a copilului."


Articolul 12


"


Cand un copil a fost deplasat sau retinut ilegal in sensul art. 3 si, la data inceperii procedurii inaintea autoritatii judiciare sau administrative a statului contractant unde se afla copilul, o perioada de mai putin de un an s-a scurs de la data deplasarii sau neinapoierii ilegale, autoritatea sesizata dispune inapoierea imediata a copilului.


Autoritatea judiciara sau administrativa, chiar si daca procedura a fost initiata dupa expirarea perioadei de un an prevazute la alineatul precedent, va dispune, de asemenea, inapoierea copilului, cu exceptia cazului in care se demonstreaza ca respectivul copil s-a integrat in noul sau mediu.


Cand autoritatea judiciara sau administrativa a statului solicitat are motive de a crede ca respectivul copil a fost luat intr-un alt stat, ea poate suspenda procedura sau sa respinga cererea de inapoiere a copilului."


Articolul 13


"


Prin exceptie de la dispozitiile articolului precedent, autoritatea judiciara sau administrativa a statului solicitat nu este tinuta sa dispuna inapoierea copilului, daca persoana, institutia sau organismul care se impotriveste inapoierii sale stabileste -


a) ca persoana, institutia sau organismul care avea in ingrijire copilul nu exercita efectiv dreptul privind incredintarea la data deplasarii sau neinapoierii ori consimtise sau achiesase ulterior la deplasare sau neinapoiere; sau


b) ca exista un risc grav ca inapoierea copilului sa-l expuna unui pericol fizic sau psihologic sau sa-l puna, in orice fel, intr-o situatie intolerabila.


Autoritatea judiciara sau administrativa poate, de asemenea, sa refuze a dispune inapoierea copilului, daca constata ca acesta se impotriveste inapoierii sale si ca a atins o varsta si un grad de maturitate la care este necesar sa se tina seama de opinia sa.


La aprecierea imprejurarilor vizate in acest articol, autoritatile judiciare si administrative urmeaza sa tina seama de informatiile puse la dispozitie de autoritatea centrala sau orice alta autoritate competenta a statului in care se afla resedinta obisnuita a copilului privitor la situatia sa sociala."


25. Raportul explicativ privind Conventia de la Haga, elaborat de Elisa Perez-Vera ("Raportul explicativ"), defineste dupa cum urmeaza notiunea de "interes superior al copilului":


"


21. . . . standardul juridic A�interesul superior al copiluluiA� este, la prima vedere, atat de vag incat pare sa se asemene mai mult cu o paradigma sociologica decat cu un standard juridic concret.


24. [...] filosofia Conventiei de la Haga] poate fi definita dupa cum urmeaza: lupta impotriva cresterii mari a numarului de rapiri internationale de copii trebuie sa fie intotdeauna inspirata de dorinta de a proteja copiii si ar trebui sa fie bazata pe o interpretare a adevaratelor lor interese. . . .dreptul de a nu fi deplasat sau retinut in numele unor drepturi mai mult sau mai putin discutabile privind persoana lui este unul dintre cele mai obiective exemple de ceea ce constituie interesul copilului.


. . . Adevarata victima a A�rapirii de copiiA� este chiar copilul, care sufera din cauza pierderii bruste a stabilitatii lui, a pierderii traumatizante a contactului cu parintele care a fost responsabil de cresterea lui, a incertitudinii si frustrarii care vin cu necesitatea de a se adapta unei limbi straine, unor conditii culturale nefamiliare si unor profesori si rude necunoscute.


25. Este, astfel, legitim sa se sustina ca cele doua obiecte ale Conventiei - primul preventiv, iar celalalt destinat sa asigure reintegrarea imediata a copilului in mediul lui obisnuit - corespund unei idei specifice referitoare la ce constituie A�interesul superior al copiluluiA� . Cu toate acestea . . . trebuie sa se admita ca deplasarea copilului poate fi uneori justificata de ratiuni obiective care au legatura fie cu copilul, fie cu mediul cu care este conectat cel mai mult. Prin urmare, Conventia recunoaste nevoia de anumite exceptii de la obligatiile generale asumate de state de a asigura inapoierea prompta a copiilor care au fost deplasati sau retinuti ilegal."


26. Raportul explicativ defineste dupa cum urmeaza notiunea de "resedinta obisnuita" a copilului si "deplasare ilegala":


"


64. . . . datoria de a inapoia un copil apare doar daca deplasarea sau neinapoierea este considerata ilegala in sensul Conventiei. Acum, in stabilirea conditiilor care trebuie indeplinite pentru ca orice schimbare unilaterala a status-quoului sa fie considerata ilegala, [acest articol] aduce indirect in prim plan acele relatii pe care Conventia incearca sa le protejeze. Acele relatii sunt bazate pe existenta a doua fapte, in primul rand, existenta unor drepturi de incredintare acordate de statul unde se afla resedinta obisnuita a copilului si, in al doilea rand, exercitarea efectiva a acestor drepturi de incredintare inainte de deplasarea copilului. Sa examinam mai indeaproape semnificatia acestor conditii .


[...]


66. . . . notiunea de resedinta obisnuita [este] un concept validat in Conferinta de la Haga, care il priveste ca pe o chestiune de fapt, care difera in aceasta privinta de domiciliu .


[...]


68. Prima sursa la care se face referire la art. 3 este legislatia, unde se precizeaza ca incredintarea A�poate rezulta . . . dintr-o atribuire de plin dreptA�. Aceasta ne determina sa subliniem una dintre caracteristicile acestei Conventii, si anume aplicarea sa in protectia drepturilor de incredintare care erau exercitate anterior oricarei decizii asupra acestora. Acest lucru este important deoarece nu putem uita ca, in ceea ce priveste statisticile, numarul de cazuri in care un copil este deplasat inaintea unei decizii privind incredintarea sa sunt destul de frecvente. In plus, posibilitatea ca parintele deposedat sa isi recupereze copilul in astfel de circumstante, exceptand cadrul Conventiei, este practic inexistenta, daca nu recurge si el, la randul lui, la forta, ceea ce este intotdeauna daunator pentru copil.


[...]


71. . . . din punctul de vedere al Conventiei, deplasarea unui copil de catre unul dintre titularii care isi exercita dreptul in comun fara consimtamantul celuilalt este la fel de ilegala, acest caracter ilegal deriva in acest caz nu din vreo actiune care incalca o anumita lege, ci din faptul ca o astfel de actiune nu a luat in considerare drepturile celuilalt parinte care sunt, de asemenea, protejate de lege si a constituit o ingerinta in exercitarea normala a acestora. Adevarata natura a Conventiei se arata cel mai clar in aceste situatii: aceasta nu vizeaza sa stabileasca persoana careia i se va incredinta copilul la un anumit moment in viitor si nu vizeaza nici situatiile in care se poate dovedi necesar sa se modifice o decizie care stabileste exercitarea autoritatii parintesti in comun pe baza unor fapte care ulterior s-au schimbat. Aceasta cauta, mai simplu, sa previna ca o decizie ulterioara asupra acestei probleme sa fie influentata de o schimbare de circumstante cauzata de o actiune unilaterala a uneia dintre parti."


B. Regulamentul Bruxelles II bis


27. Regulamentul (CE) nr. 2.201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti (denumit "Regulamentul Bruxelles II bis") prevede, in special, urmatoarele:


Articolul 3


Jurisdictie generala


"


1. Sunt competente sa hotarasca in problemele privind divortul, separarea de drept si anularea casatoriei instantele judecatoresti din statul membru:


(a) pe teritoriul caruia se afla:


- resedinta obisnuita a sotilor sau


- ultima resedinta obisnuita a sotilor in conditiile in care unul dintre ei inca locuieste acolo sau


- resedinta obisnuita a paratului sau


- in caz de cerere comuna, resedinta obisnuita a unuia dintre soti sau


- resedinta obisnuita a reclamantului in cazul in care acesta a locuit acolo cel putin un an imediat inaintea introducerii cererii sau


- resedinta obisnuita a reclamantului in cazul in care acesta a locuit acolo cel putin sase luni imediat inaintea introducerii cererii si in cazul in care acesta este fie resortisant al statului membru respectiv, fie, in cazul Regatului Unit si al Irlandei, are A�domiciliulA� in acel loc;


(b) de cetatenie a celor doi soti sau, in cazul Regatului Unit si al Irlandei, statul A�domiciliuluiA� comun."


Articolul 10


Competenta judecatoreasca in cazuri de rapire a copilului


"


In caz de deplasare sau de retinere ilegale a unui copil, instantele judecatoresti din statul membru in care copilul isi avea resedinta obisnuita imediat inaintea deplasarii sale sau a retinerii sale ilegale raman competente pana in momentul in care copilul dobandeste o resedinta obisnuita intr-un alt stat membru si:


(a) orice persoana, institutie sau alt organism careia/caruia i-a fost incredintat copilul consimte la deplasarea sau retinerea acestuia;


sau


(b) copilul a locuit in acel alt stat membru o perioada de cel putin un an dupa ce persoana, institutia sau orice alt organism careia/caruia i s-a incredintat copilul a avut sau ar fi trebuit sa aiba cunostinta de locul in care se afla copilul si copilul s-a integrat in noul sau mediu si cel putin una dintre urmatoarele conditii este indeplinita:


(i) in termen de un an de cand cel caruia i s-a incredintat copilul a avut sau ar fi trebuit sa aiba cunostinta de locul in care se afla copilul, nu s-a depus nicio cerere de inapoiere la autoritatile competente ale statului membru in care copilul a fost deplasat sau retinut;


(ii) a fost retrasa o cerere de inapoiere inaintata de cel caruia i s-a incredintat copilul si nu s-a depus nicio noua cerere in termenul stabilit la punctul (i);


(iii) o cauza solutionata de o instanta judecatoreasca din statul membru in care copilul isi avea resedinta obisnuita imediat inaintea deplasarii sale sau retinerii sale ilegale a fost inchisa in conformitate cu articolul 11 alineatul (7);


(iv) o hotarare de incredintare care nu implica inapoierea copilului a fost pronuntata de instanta judecatoreasca din statul membru in care copilul isi avea resedinta obisnuita imediat inaintea deplasarii sau retinerii sale ilegale."


Articolul 11


Inapoierea copilului


"


1. In cazul in care o persoana, institutie sau orice alt organism careia/caruia i s-a incredintat copilul solicita autoritatilor competente dintr-un stat membru sa pronunte o hotarare judecatoreasca pe baza Conventiei de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii (denumita in continuare A�Conventia de la Haga din 1980A�) in vederea obtinerii inapoierii copilului care a fost deplasat sau retinut ilegal intr-un alt stat membru decat statul membru in care copilul isi avea resedinta obisnuita imediat inainte de deplasarea sau de retinerea sa ilegale, se aplica alineatele (2)-(8)."


C. Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene


28. In hotararea Barbara Mercredi (22 decembrie 2010, C-497/10 PPU, ECLI:EU:C:2010:829)1 Curtea de Justitie a Uniunii Europene (in continuare "CJUE") a interpretat conceptul de "resedinta obisnuita" dupa cum urmeaza:


1 Textul complet al hotararii poate fi accesat la adresa https://eur-lex.europa .eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1587373343421&uri=CELEX:62010CJ0497.


"


21. Din acea relatie [intre doamna Mercredi si domnul Chaffe] s-a nascut la 11 august 2009 o fiica, numita Chloe, resortisant francez. In saptamana care a urmat dupa nasterea copilului, doamna Mercredi si domnul Chaffe, a caror relatie nu mai era stabila de mai multa vreme si care nu mai locuiau impreuna dupa ce domnul Chaffe parasise locuinta familiei, s-au separat.


22. La 7 octombrie 2009, cand Chloe era in varsta de doua luni, doamna Mercredi si fiica ei au plecat din Anglia in insula Reunion, unde au ajuns a doua zi. Tatal copilului nu a fost informat dinainte despre plecarea mamei si a copilului, dar a primit o scrisoare, la 10 octombrie 2009, in care doamna Mercredi a expus motivele acelei plecari.


[...]


41. Prin prima intrebare, instanta de trimitere incearca sa clarifice, in esenta, cum sa interpreteze corect conceptul de A�resedinta obisnuitaA� in sensul art. 8 si 10 din Regulament, pentru a determina care instanta are competenta pentru a dispune in chestiuni legate de drepturile de incredintare, in special acolo unde, ca in actiunea principala, disputa vizeaza un copil mic care este deplasat legal de mama lui intr-un stat membru, altul decat cel al resedintei obisnuite a copilului, si care a stat acolo doar cateva zile pana cand instanta din statul din care a plecat este sesizata.


[...]


56. Reiese, din toate cele de mai sus, ca raspunsul la prima intrebare este acela ca A�resedinta obisnuitaA�, in intelesul art. 8 si 10 din Regulament, trebuie interpretata ca insemnand ca o astfel de resedinta corespunde locului care reflecta un grad de integrare a copilului intr-un mediu social si de familie . In acest scop, cand situatia in cauza este aceea a unui copil mic care a stat cu mama lui doar cateva zile intr-un stat membru - altul decat cel in care isi avea resedinta obisnuita - in care a fost deplasat, factorii care trebuie luati in considerare includ, in primul rand, durata, regularitatea, conditiile si motivele pentru sederea pe teritoriul acelui stat membru si pentru mutarea mamei in acel stat si, in al doilea rand, cu referire speciala la varsta copilului, originile geografice si de familie ale mamei si conexiunile de familie si sociale pe care mama si copilul le au cu acel stat membru. Este responsabilitatea instantei nationale sa stabileasca resedinta obisnuita a copilului, luand in considerare toate circumstantele de fapt specifice fiecarui caz individual .


57. Daca aplicarea testelor mentionate mai sus ar fi dus, in actiunea principala, la concluzia ca resedinta obisnuita a copilului nu poate fi stabilita, ar trebui sa se determine care instanta are competenta pe baza criteriului prezentei copilului, in temeiul art. 13 din Regulament."


IN DREPT


I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 8 din Conventie


29. Reclamantul s-a plans ca refuzul instantelor din Romania de a dispune inapoierea copilului sau in Italia i-a incalcat dreptul la respectarea vietii de familie, protejat de art. 8 din Conventie, care este redactat dupa cum urmeaza:


"


1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.


2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora."


A. Cu privire la admisibilitate


30. Curtea constata ca cererea nu este nici vadit nefondata, nici inadmisibila pentru alte motive enumerate la art. 35 din Conventie . Prin urmare, trebuie sa fie declarata admisibila.


B. Cu privire la fond


1. Argumentele partilor


(a) Reclamantul


31. Reclamantul a reiterat ca Y s-a nascut in Italia si a locuit in acea tara continuu, pana cand X a luat-o in mod ilegal in Romania. Ea avea un permis de sedere italian si asigurare medicala in Italia. In plus, in acea perioada, intentia cuplului era ca ei sa traiasca impreuna in Italia. El si X, ca parinti ai lui Y, erau casatoriti si locuiau in Italia, unde el isi avea resedinta si era lucrator salariat remunerat.


32. Desi la acea data parintii isi exercitau in comun autoritatea parentala, X a decis unilateral, fara consimtamantul reclamantului, sa se intoarca cu copilul in Romania. A calatorit cu masina pentru a eluda controalele la frontiera si, astfel, cerintele legale pentru trecerea frontierei cu un copil mic.


33. Reclamantul a mai sustinut ca, in decizia definitiva din 14 iunie 2018, Curtea de Apel nu a tinut seama de interesul superior al copilului.


(b) Guvernul


34. Guvernul a sustinut ca interpretarea Conventiei de la Haga facuta de Curtea de Apel fusese corecta, intrucat a pus in balanta diferitele interese implicate si a decis ce era cel mai bine pentru copil. Acesta a reiterat ca era responsabilitatea autoritatilor nationale sa stabileasca resedinta obisnuita a copilului. In prezenta cauza, acestea au facut acest lucru in totala conformitate cu decizia CJUE in materia respectiva. Acesta a sustinut ca nici X, nici Y nu erau integrate in societatea italiana cand au parasit acea tara, in august 2017: X petrecuse foarte putin timp in Italia, iar Y era in varsta de doar patru luni la acea data .


2. Motivarea Curtii


(a) Principii generale


35. Principiile relevante privind ingerinta in exercitarea dreptului la respectarea vietii de familie, precum si obligatiile pozitive ce revin statului in temeiul art. 8 din Conventie, in cauzele referitoare la inapoierea unui copil in temeiul Conventiei de la Haga, sunt rezumate in Cauza X impotriva Letoniei [(MC), nr. 27.853/09, pct. 92-108, CEDO 2013] si au fost recent reiterate in Cauza Vladimir Ushakov impotriva Rusiei (nr. 15.122/17, pct. 7683, 18 iunie 2019).


36. Curtea a hotarat in special ca, in domeniul rapirii internationale de copii, obligatiile statelor contractante impuse la art. 8 trebuie interpretate in lumina cerintelor Conventiei de la Haga si ale Conventiei din 20 noiembrie 1989 privind drepturile copilului, precum si a normelor si principiilor relevante ale dreptului international aplicabile in relatiile dintre partile contractante [ibidem alin. (93), cu trimiterile suplimentare; in ceea ce priveste drepturile fundamentale si principiul increderii reciproce in cadrul UE, a se vedea AvotiA�6s impotriva Letoniei [MC], nr. 17.502/07, pct. 46-49, CEDO 2016).


37. In toate hotararile referitoare la copii, interesul superior al acestora trebuie sa prevaleze [ibidem, pct. 96, precum si Strand Lobben si altii impotriva Norvegiei (MC), nr. 37.283/13, pct. 204, 10 septembrie 2019]. Aceeasi filosofie este inerenta Conventiei de la Haga, care asociaza acest interes cu restabilirea status- quoului prin intermediul unei hotarari de inapoiere imediata a copilului in tara sa de resedinta obisnuita in caz de rapire ilegala, tinand seama in acelasi timp de faptul ca neinapoierea se poate dovedi uneori justificata de motive obiective care corespund interesului copilului, explicand astfel existenta unor exceptii, si anume in cazul unui risc grav ca inapoierea copilului sa il expuna unui pericol fizic sau psihic sau ca in orice alt chip sa il situeze intr-o situatie intolerabila [art. 13 alin. (1) lit. (b)]. Curtea mai observa ca Uniunea Europeana adera la aceeasi filosofie, in cadrul unui sistem care implica doar state membre ale Uniunii Europene si este intemeiat pe principiul increderii reciproce. Regulamentul Bruxelles II bis, ale carui dispozitii privind rapirea de copii le completeaza pe cele deja prevazute de Conventia de la Haga, se refera de asemenea in preambulul sau la interesul superior al copilului (a se vedea supra, pct. 42), in timp ce art. 24 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale subliniaza ca, in toate actiunile referitoare la copii, interesul superior al copilului trebuie sa prevaleze (a se vedea X impotriva Letoniei, citata anterior, pct. 97).


38. In contextul specific al prezentei cauze, Curtea reitereaza ca nu propune sa inlocuiasca evaluarea instantelor nationale cu propria sa evaluare. Acestea fiind spuse, fara a aduce atingere marjei de apreciere a statului, Curtea trebuie sa se asigure ca procesul decizional care a condus la adoptarea de catre instantele nationale a masurilor contestate a fost echitabil si a permis celor implicati sa isi sustina pe deplin cauza si ca a fost protejat interesul superior al copilului (ibidem, pct. 102, cu trimiterile suplimentare si Blaga impotriva Romaniei, nr. 54.443/10, pct. 67, 1 iulie 2014).


39. In special, Curtea reitereaza ca art. 8 din Conventie impune autoritatilor nationale o anumita obligatie procedurala in aceasta privinta: cand evalueaza o cerere de inapoiere a unui copil, instantele trebuie sa pronunte o decizie in care sa arate motivele specifice in lumina circumstantelor cauzei. Acest lucru va permite Curtii, a carei sarcina nu este sa ia locul instantelor nationale, sa efectueze supravegherea la nivel european care i-a fost incredintata (a se vedea Vladimir Ushakov, citat mai sus, pct. 83).


(b) Aplicarea acelor principii in cazul faptelor prezentei cauze


40. La inceput, Curtea considera ca decizia Curtii de Apel Bucuresti din 14 iunie 2018 prin care se respingea inapoierea copilului reclamantului in Italia a constituit o ingerinta in dreptul reclamantului la respectarea vietii de familie . La acea data, reclamatul si X erau casatoriti si astfel exercitau in comun autoritatea parinteasca in privinta copilului lor. Curtea reitereaza ca a constatat ca cerintele Conventiei de la Haga se aplica si in cazul cuplurilor casatorite care exercita in comun autoritatea parinteasca cu privire la copiii lor fara sa fie nevoie de vreo hotarare judecatoreasca in aceasta privinta (a se vedea Monory impotriva Romaniei si Ungariei, nr. 71.099/01, pct. 76, 5 aprilie 2005, precum si supra, pct. 26). In consecinta, si in ciuda alegatiilor lui X in sens contrar (a se vedea pct. 13 in fine), Curtea nu are niciun motiv sa se indoiasca ca autoritatea parinteasca era exercitata efectiv in comun de catre ambii parinti inainte de deplasare.


41. Ramane sa se stabileasca daca ingerinta era "prevazuta de lege", daca a urmarit unul sau mai multe scopuri legitime si daca era "necesara intr-o societate democratica" (a se vedea Andersena impotriva Letoniei, nr. 79.441/17, pct. 133, 19 septembrie 2019).


42. Curtea observa mai intai ca ingerinta era prevazuta de lege, si anume de art. 3 din Conventia de la Haga ratificata de statul parat prin Legea nr. 100/1992 (a se vedea supra, pct. 24). Cu privire la acest aspect, Curtea observa totodata ca, in calitate de state membre ale UE, ambele state sunt parti ale Regulamentului Bruxelles II bis, care este, astfel, aplicabil in cauza (a se vedea K.J. impotriva Poloniei, nr. 30.813/14, pct. 58, 1 martie 2016).


43. Curtea observa, apoi, ca astfel, Curtea de Apel Bucuresti a actionat in ceea ce a considerat a fi urmarirea obiectivului legitim de protejare a drepturilor si libertatilor copilului (a se vedea mutatis mutandis Vladimir Ushakov, citata anterior, pct. 87, si Blaga, citata anterior, pct. 74), ceea ce este conform cu protectia drepturilor si libertatilor altora, prevazuta la art. 8 alin. (2) din Conventie .


44. In cele din urma, Curtea trebuie sa stabileasca daca ingerinta in cauza era "necesara intr-o societate democratica" in sensul art. 8 alin. (2) din Conventie, interpretat in lumina instrumentelor internationale relevante, si daca, atunci cand s-au pus in balanta interesele concurente aflate in joc, s-a acordat importanta corespunzatoare interesului superior al copilului, in cadrul marjei de apreciere acordate statului in astfel de situatii (a se vedea supra, pct. 38, precum si X impotriva Letoniei, citata anterior, pct. 54, si Vladimir Ushakov, citata anterior, pct. 88). Pentru a face acest lucru, Curtea va tine seama de motivarea inaintata de curtea de apel pentru hotararea sa (a se vedea supra, pct. 15-17).


45. Curtea noteaza ca urmatoarele circumstante au determinat curtea de apel sa concluzioneze ca Italia nu fusese statul resedintei obisnuite a lui Y: parintii s-au casatorit si au conceput copilul in Romania si erau inregistrati ca rezidenti in acel stat (a se vedea supra, pct. 15); acestia nu au hotarat de comun acord sa isi schimbe locul de resedinta in Italia (a se vedea supra, pct. 16); Y era un copil mic la data la care a fost deplasata (a se vedea supra, pct. 17); iar mama nu vorbea limba italiana si nu lucra in Italia la acea data (ibidem).


46. Curtea va verifica daca interpretarea de mai sus si aplicarea prevederilor Conventiei de la Haga si ale Regulamentului Bruxelles II bis de catre curtea de apel au asigurat drepturile reclamantului garantate de art. 8 din Conventie (a se vedea supra, pct. 36, precum si Vladimir Ushakov, citata anterior, pct. 92).


47. Curtea observa ca fiica reclamantului s-a nascut in martie 2017 in Italia, unde a trait toata viata ei, pana la deplasarea ei in Romania in august 2017. A fost inregistrata in Italia la nastere si a beneficiat de asigurare medicala italiana (a se vedea supra, pct. 5). Pana in august 2017, reclamantul, X si Y au locuit impreuna in Italia ca familie, fapt recunoscut de curtea de apel in hotararea sa. Astfel, se poate deduce ca singura locuinta pe care copilul o cunoscuse pana la acea data a fost in Italia. Curtea de asemenea se inspira din principiile Regulamentului Bruxelles II bis, astfel cum este interpretat de CJUE in jurisprudenta sa si nu poate sa nu observe ca, inainte de deplasarea sa din Italia, copilul era, cel putin intr-o anumita masura, integrat intr-un mediu social si de familie in acea tara (a se vedea supra, pct. 28).


48. Curtea observa ca, in timpul procedurii de divort, reclamantul, prin avocatul lui, a anuntat ca resedinta sa permanenta era in jurisdictia Judecatoriei Sighetu Marmatiei in Romania (a se vedea supra, pct. 19). Acestea fiind spuse, Curtea trebuie sa reitereze ca, in sensul Conventiei de la Haga, conceptul de "resedinta obisnuita" este o chestiune de pur fapt si difera de domiciliu (a se vedea Raportul explicativ citat anterior la pct. 26). Este, totusi, neclar din hotararea curtii de apel daca o astfel de distinctie s-a facut in prezenta cauza si, daca s-a facut, pe ce motive. Hotararea curtii de apel nu explica de ce acea instanta a favorizat ceea ce pare a fi domiciliul din Romania al parintilor in raport cu elementele factuale clare care i-au fost prezentate care indicau ca familia locuia in Italia la momentul nasterii copilului si pana la deplasarea acestuia si au facut toate aranjamentele la nasterea copilului pentru a-l inregistra in Italia si pentru a-i permite sa beneficieze de sistemul de protectie sociala italian (a se vedea supra, pct. 5 si 15).


49. In plus, se pare ca curtea de apel s-a bazat pe constatarile CJUE in hotararea Barbara Mercredi fara a face vreo evaluare a diferentei contextuale dintre acea cauza si cauza care i-a fost prezentata de reclamant. De fapt, niciuna dintre diferentele factuale semnificative dintre cele doua cauze nu pare sa fi fost prezentata in hotararea curtii de apel, precum: faptul ca, in hotararea Barbara Mercredi, mama avea autoritate parinteasca exclusiva in privinta copilului, iar parintii nu locuiau impreuna. Curtea considera ca si circumstantele specifice ale acelei cauze, care erau semnificativ diferite de cele ale prezentei cauze, necesitau o examinare mai amanuntita a domeniului de aplicare a drepturilor parintelui care detine autoritatea parinteasca.


50. Pentru aceste motive si fara a aduce atingere principiului subsidiaritatii, Curtea trebuie sa concluzioneze ca refuzul instantei nationale de a recunoaste Italia ca tara resedintei obisnuite a lui Y nu este in concordanta cu faptele (a se compara Vladimir Ushakov, citata anterior, pct. 92) din prezenta cauza sau cu scopul Conventiei de la Haga care este, in primul rand, protejarea interesului superior al copiilor prin restaurarea status- quoului si asigurarea inapoierii lor imediate in tara unde isi au resedinta obisnuita in cazul rapirii ilegale (a se vedea X impotriva Letoniei, citata anterior, pct. 97, si pct. 25 din Raportul explicativ privind Conventia de la Haga, citat la pct. 25 de mai sus). Instanta nationala nu a acordat importanta faptului ca Y fusese deplasata din Italia fara consimtamantul reclamantului, ceea ce i-a incalcat drepturile protejate de lege si a constituit o ingerinta in exercitarea normala a acestora. Prin urmare, se pare ca prevederile legii aplicabile au fost in prezenta cauza interpretate si aplicate in asa fel incat sa faca fara insemnatate lipsa consimtamantului reclamantului pentru plecarea lui Y in Romania si sederea ulterioara acolo.


51. Elementele factuale de mai sus, in special constatarea ca resedinta obisnuita fusese in Italia (a se vedea supra, pct. 50) si exercitarea in comun a autoritatii parintesti (a se vedea supra, pct. 40, in fine), ar fi fost in mod normal suficiente pentru a concluziona ca era aplicabila Conventia de la Haga si ca deplasarea lui Y din Italia fara consimtamantul reclamantului a fost ilegala in sensul acelei Conventii . Acest lucru ar fi implicat, apoi, datoria de a o inapoia pe Y in Italia, in temeiul art. 12 din Conventia de la Haga (a se vedea supra, pct. 24), daca nu era indeplinita niciuna dintre exceptiile prevazute la art. 13 din acea Conventie (a se vedea mutatis mutandis Vladimir Ushakov, citata anterior, pct. 94). Nicio astfel de evaluare nu s-a facut de catre curtea de apel, in masura in care s-a constatat ca nu era aplicabila Conventia de la Haga in cauza. La fel de important, Curtea nu gaseste nicio mentionare in hotararea curtii de apel ca acea instanta a identificat interesul superior al copilului si a tinut seama in mod corespunzator de acesta in evaluarea sa cu privire la situatia familiei, astfel cum este cerut de art. 8 din Conventie (a se vedea jurisprudenta citata anterior la pct. 37). Trebuie observat, totusi, ca singura instanta care a examinat situatia familiei in lumina Conventiei de la Haga, tribunalul, a considerat ca nu era niciun motiv sa se opuna inapoierii copilului in Italia (a se vedea supra, pct. 13).


52. Avand in vedere circumstantele cauzei vazute in ansamblu, Curtea concluzioneaza ca interpretarea si aplicarea de catre curtea de apel a dispozitiilor Conventiei de la Haga si ale Regulamentului Bruxelles II bis nu au asigurat garantiile prevazute la art. 8 din Conventie si ca ingerinta in dreptul reclamantului la respectarea vietii sale de familie nu era "necesara intr-o societate democratica" in sensul art. 8 A� 2 din Conventie .


53. Prin urmare, a fost incalcat art. 8 din Conventie .


II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie


54. Art. 41 din Conventie prevede:


"


Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."


A. Prejudiciu


55. Reclamantul a solicitat 10.000 euro (EUR) cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral.


56. Guvernul a sustinut ca reclamantul nu a specificat temeiul cererii lui de despagubire si legatura dintre pretinsa incalcare si suma solicitata.


57. Curtea considera ca reclamantul trebuie sa fi suferit un prejudiciu moral care nu poate fi compensat prin simpla constatare a unei incalcari. Tinand seama de natura incalcarii constatate si pronuntandu-se in echitate, Curtea acorda reclamantului suma de 7.500 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral.


B. Cheltuieli de judecata


58. De asemenea, reclamantul a solicitat 6.225 EUR cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariul avocatului, dupa cum urmeaza:


- 1.525 EUR pentru cele efectuate in fata instantelor nationale in procedura de inapoiere a copilului; si


- 4.700 EUR pentru cele efectuate in fata Curtii, in special 1.200 EUR pentru procedura dinaintea comunicarii cauzei catre Guvern, 1.500 EUR pentru reprezentare dupa comunicare si 2.000 EUR reprezentand onorariu de succes care trebuie platit direct in contul avocatului.


59. Reclamantul a furnizat Curtii facturi care atesta plata sumelor indicate anterior catre cabinetul avocatului care il reprezentase in procedura de inapoiere a copilului si catre cabinetul avocatului care il reprezentase in procedura in fata Curtii, cu exceptia onorariului de succes.


60. Guvernul a sustinut ca nu se poate verifica pe baza facturilor prezentate de reclamant daca costurile au fost efectuate pentru procedura de inapoiere a copilului lui sau pentru procedura de divort. Acesta a mai afirmat ca cererea privind costurile de reprezentare juridica in fata Curtii era exagerata, avand in vedere obiectul cauzei.


61. In conformitate cu jurisprudenta Curtii, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecata numai in masura in care se stabileste caracterul real, necesar si rezonabil al acestora. In plus, Curtea reitereaza ca onorariile unui reprezentant sunt efectuate in mod concret daca reclamantul le-a platit sau este dator sa le plateasca, a se vedea Iatridis impotriva Greciei (reparatie echitabila) [(MC) nr. 31.107/96, pct. 54, CEDO 2000-XI, si Merabishvili impotriva Georgiei (MC) nr. 72.508/13, pct. 371, 28 noiembrie 2017, cu trimiterile suplimentare].


62. Curtea observa ca acordurile incheiate de reclamant cu reprezentantii sai - care dau nastere unor obligatii doar intre avocat si client - nu pot fi obligatorii pentru Curte, care trebuie sa evalueze nivelul cheltuielilor de judecata care urmeaza sa fie rambursate, avand in vedere nu doar daca cheltuielile sunt efectuate in mod concret, ci si daca au fost efectuate in mod rezonabil (a se vedea, mutatis mutandis, Iatridis, citata anterior, pct. 55). Tinand seama de documentele aflate in posesia sa si criteriile de mai sus, Curtea considera ca este rezonabil sa atribuie reclamantului suma de 1.525 EUR pentru cheltuielile de judecata in cadrul procedurilor interne si suma de 2.700 EUR pentru procedura in fata Curtii, in total 4.225 EUR, plus orice suma ce poate fi datorata de reclamant cu titlu de impozit .


C. Dobanzi moratorii


63. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal, practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu trei puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


In unanimitate,


C U R T E A:


1. declara cererea admisibila;


2. hotaraste ca a fost incalcat art. 8 din Conventie;


3. hotaraste:


(a) ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantului, in termen de trei luni de la data la care hotararea judecatoreasca devine definitiva in conformitate cu art. 44 A� 2 din Conventie, urmatoarele sume:


(i) 7.500 EUR (sapte mii cinci sute de euro) cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral, plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit;


(ii) 4.225 EUR (patru mii doua sute douazeci si cinci euro), plus orice suma ce poate fi datorata de reclamant cu titlu de impozit, in ceea ce priveste cheltuielile de judecata;


(b) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu trei puncte procentuale;


4. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere .


Redactata in limba engleza, apoi comunicata in scris, la 7 iulie 2020, in temeiul art. 77 A� 2 si art. 77 A� 3 din Regulamentul Curtii.

Pronuntata de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului


Citeşte mai multe despre:    Respectarea vietii de familie    CEDO
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Hotararea CEDO in Cauza Danciu si altii impotriva Romaniei. ancheta prompta si efectiva
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO

CEDO: Sava impotriva Romaniei. Protectia proprietatii
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CEDO: Hassine impotriva Romaniei. Garantii procedurale in cazul expulzarilor de straini
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CEDO: Iancu impotriva Romaniei. Proces echitabil
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CEDO: Gheorghe-Florin Popescu impotriva Romaniei. Libertatea de exprimare
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CEDO: Boldea impotriva Romaniei. Dreptul la judecata intr-un termen rezonabil
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CEDO: Rarinca impotriva Romaniei. Proces echitabil
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CEDO: Varadi impotriva Romaniei. Libertatea de exprimare
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CEDO: Antohi impotriva Romaniei. Dreptul la un proces echitabil
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CEDO: Tau impotriva Romaniei. Dreptul la un proces echitabil
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Tratamentul inegal aplicat salariatilor. Discriminare. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat � o incalcare a dreptului la libera asociere?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv � aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Retinerea certificatului de inmatriculare al unui vehicul fara ITP valabil � o incalcare a dreptului la proprietate privata?
Sursa: Irina Maria Diculescu



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964