Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Cerere de acordare a unor masuri reparatorii prin echivalent aferente unui imobil preluat abuziv in perioada comunista. Obligatia dovedirii calitatii de proprietar la momentul confiscarii

Cerere de acordare a unor masuri reparatorii prin echivalent aferente unui imobil preluat abuziv in perioada comunista. Obligatia dovedirii calitatii de proprietar la momentul confiscarii

  Publicat: 05 Jan 2021       218 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000, legiuitorul a stabilit conditiile de retrocedare a bunurilor imobile, altele decat lacasurile de cult, care au fost preluate in mod abuziv de la cultele religioase, in perioada regimului comunist. Potrivit art. 1 alin. (1) din aceasta ordonanta, in forma sa relevanta in speta dedusa judecatii, „se retrocedeaza fostilor proprietari, in conditiile acestui act normativ imobilele care au apartinut cultelor religioase din Romania si au fost preluate in mod abuziv, cu sau fara titlu, de statul roman, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decat lacasele de cult”.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(Short interest) Numarul total al actiunilor care au fost vandute short si care inca nu au fost cumparate inapoi pentru a acoperi pozitiile short deschise.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Scriere de orice fel, semnata ori nu,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Scriere de orice fel, semnata ori nu,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Potrivit alin. (3) al aceluiasi articol: ``Sunt imobile, in sensul prezentei ordonante de urgenta, constructiile existente in natura, impreuna cu terenurile aferente lor, situate in intravilanul localitatilor, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii in mod abuziv, precum si terenurile aflate la data preluarii abuzive in intravilanul localitatilor, nerestituite pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi``.


In raport cu aceste din urma prevederi, coroborate prevederile cuprinse in pct. 3 din Normele metodologice corespunzatoare art. 1 din ordonanta, aprobate prin H.G. nr. 1164/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca acordarea de masuri reparatorii pentru constructii demolate nu face obiectul de reglementare al O.U.G. nr. 94/2000. Instanta suprema a retinut in acest sens ca, desi dispozitiile art. 1 alin. (6) si art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 94/2000 fac vorbire despre acordarea de masuri reparatorii in echivalent potrivit legii speciale, acestea se refera la situatia reglementata de art. 1 alin. (4), respectiv ipoteza terenurilor ocupate partial sau in totalitate cu alte constructii, iar nu la ipoteza constructiilor preluate abuziv si care au fost ulterior demolate.


Totodata, in acord cu dispozitiile art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 94/2000, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca sarcina probei dreptului de proprietate asupra imobilului ce face obiectul cererii de retrocedare revine solicitantului, retinand prin urmare ca, in lipsa dovedirii detinerii calitatii de proprietar la data exproprierii, actiunea a fost in mod corect respinsa ca neintemeiata de prima instanta.


Nota: Prin Decizia nr. 542 din 18 septembrie 2018 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, publicata in M. Of. nr. 55 din 22 ianuarie 2019, Curtea Constitutionala a respins ca inadmisibila aceasta exceptie, retinand, printre altele, faptul ca: ``este justificat ca stabilirea modalitatii si masurii reparatiilor sa reprezinte optiunea legiuitorului, Curtea Constitutionala neavand competenta de a cenzura conceptia de ansamblu pe care statul a considerat-o concordanta cu realitatile economice si posibilitatile de realizare efectiva a acestui demers corectiv. Ca atare, neincluderea solutiei normative constand in acordarea de despagubiri pentru imobilele demolate preluate de la cultele religioase nu poate forma obiect al controlului de constitutionalitate, tinand de optica generala a legiuitorului asupra acestei materii, care nu poate fi modificata sau completata de instanta de contencios constitutional care, altminteri, s- ar erija in legiuitor pozitiv, contrar rolului sau constitutional``. (paragraful 18 din Decizie).


I. Circumstantele cauzei


1. Obiectul litigiului dedus judecatii


Prin cererea inregistrata la data de 25 ianuarie 2016 sub nr. 167/91/2016 la Tribunalul Vrancea, reclamanta Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania a solicitat, in contradictoriu cu paratele Comisia Speciala de Retrocedare si Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor, anularea ca netemeinica si nelegala a Deciziei 4584/19.11.2015 emisa de Comisie si admitere cererii nr. 682096/C/05.12.2005 prin care a solicitat acordarea de masuri reparatorii prin echivalent corespunzator valorii imobilului situat in Focsani, str. ``A`` nr. 106, jud. Vrancea.


Prin sentinta nr. 221/27.04.2016 Tribunalul Vrancea a admis exceptia necompetentei materiale si a dispus declinarea cauzei in favoarea Curtii de Apel Galati unde a fost inregistrata sub acelasi numar .


2. Hotararea primei instante


Prin Sentinta nr. 4/2017 pronuntata in data de 17 ianuarie 2017, Curtea de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a Arhiepiscopiei Bisericii ``X`` din Romania ca ramasa fara obiect, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a A.N.R.P., a respins actiunea formulata de reclamanta Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania pentru Parohia Bisericii ``X`` din Focsani in contradictoriu cu Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor pentru lipsa calitatii procesuale pasive, a admis in parte actiunea formulata de Parohia Bisericii ``X`` Focsani in contradictoriu cu Comisia Speciala de Retrocedare a unor bunuri care au apartinut cultelor religioase din Romania, a anulat decizia nr. 4584/19.11.2015 emisa de Comisia Speciala de Retrocedare a unor bunuri care au apartinut cultelor religioase din Romania, a obligat Comisia Speciala de Retrocedare a unor bunuri care au apartinut cultelor religioase din Romania sa acorde reclamantei Parohia Bisericii ``X`` Focsani masuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat in Focsani, strada ``A`` nr. 1x6 , compus din teren in suprafata de 100,10 m.p., locuinta din caramida in suprafata de 80,65


m.p. si magazie din scandura in suprafata de 9,54 m.p. si a respins ca nefondate restul pretentiilor formulate de reclamanta Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania pentru Parohia Bisericii ``X`` din Focsani, in contradictoriu cu parata Comisia Speciala de Retrocedare.


3. Calea de atac exercitata in cauza


Impotriva sentintei mentionate la pct. 2 a declarat recurs parata Comisia Speciala de Retrocedare a unor bunuri care au apartinut cultelor religioase din Romania, care invocand prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedura civila a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei si pe fond respingerea actiunii ca neintemeiata.


In motivarea recursului a adus urmatoarele argumente:


I. Respingand exceptia lipsei calitatii procesuale active a Arhiepiscopiei Bisericii ``X`` din Romania, invocata de catre recurenta parata, instanta de fond a interpretat in mod eronat prevederile art. 36 Cod proc. civila.


Calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat.


In speta, nu exista identitate intre persoana reclamantului (Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania) si cel care este titularul dreptului afirmat (Parohia Bisericii ``X`` Focsani, care are personalitate juridica proprie).


Faptul ca cererea de retrocedare a fost depusa in numele si pentru Parohia Bisericii ``X`` Focsani, nu inseamna ca Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania este titulara dreptului afirmat, nici din punctul de vedere al dreptului material si nici din punct de vedere procesual, cata vreme Parohia Bisericii ``X`` Focsani ar fi putut sta in nume propriu in judecata (in calitate de reclamanta).


Instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a Arhiepiscopiei Bisericii ``X`` din Romania ca ramasa fara obiect, prin raportare la precizarile acesteia precum ca a formulat actiunea in calitate de mandatara a Parohiei Bisericii ``X`` din Focsani, proprietara a imobilului respectiv.


Astfel, instanta nu a observat faptul ca reclamanta, actionand in numele Parohiei Bisericii ``X`` Focsani, nu are ea insasi calitate procesuala activa, ci aceasta calitate revine Parohiei Bisericii ``X`` Focsani.


Mai mult, in procedura administrativa, prin adresa nr. 84/22.03.2013, Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania a precizat faptul ca cererea de retrocedare a fost formulata in numele si pentru Parohia Bisericii ``X`` Focsani, urmand ca Deciziile Comisiei speciale de retrocedare sa fie emise pe numele acesteia.


In consecinta, titulara dreptului in raportul juridic dedus judecatii este Parohia Bisericii ``X`` Focsani, iar nu Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania.


II. Instanta a interpretat in mod eronat prevederile art. 32 din Legea nr. 165/2013, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora, la alin. 1, se instituie un termen de decadere in procedura administrativa, de 120 de zile, in care persoanele care se considera indreptatite pot completa cu inscrisuri dosarele depuse la entitatile investite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunica in scris documentele necesare solutionarii cererii sale.


Potrivit alin. (2) al art. 32, termenul prevazut la alin. (1) poate fi prelungit la cererea scrisa a persoanei care se considera indreptatita sau a reprezentantului legal, prin decizia conducatorului entitatii investite de lege sau a persoanei imputernicite de catre acesta, o singura data, pentru o perioada de 60 de zile, in situatia in care persoana care se considera indreptatita face dovada efectuarii unor demersuri privind completarea dosarului in raport cu alte institutii. In acest context, mentioneaza ca pentru a face dovada dreptului de proprietate, Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania a depus la dosar doar copia certificata a Extrasului din Registrul Matricol al contribuabililor din orasul Focsani, referitor la imobilul situat in Focsani, str. ``A`` nr. 1x6 (anii 1958-1961). Acest inceput de dovada scrisa nu a fost corobora cu niciun alt inscris.


In ceea ce priveste Fisa imobilului transmisa de catre reclamanta in anul 2007, in aceasta nu apare inscris numele proprietarului imobilului in cauza.


La dosarul aferent cererii de retrocedare au mai fost depuse inscrisuri referitoare la un imobil situat in municipiul Focsani, str. ``A`` nr. 1x8, judetul Vrancea, insa nu exista nici un istoric de numar postal din care sa reiasa faptul ca numarul postal 1x6 solicitat corespunde numarului 1x8 preluat.


Tocmai pentru ca inceputurile de dovada depuse la dosar de catre Parohia Bisericii ``X`` Focsani si Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania nu puteau face direct, prin ele insele, dovada proprietatii si a preluarii abuzive, recurenta parata a solicitat reclamantelor, prin adresa nr. 682096/C/10.06.2015, sa transmita urmatoarele documente:


- copii legalizate/certificate ale unor acte suplimentare din care sa reiasa dovada dreptului de proprietate al solicitantei asupra imobilului situat in municipiul Focsani, fosta strada ``A`` nr.106, judetul Vrancea;


- acte sau orice alte inscrisuri, eventuale declaratii de martori din care sa rezulte dovada preluarii abuzive, in perioada de referinta a O.U.G. nr. 94/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;


- istoric de artera si numar postal;


- situatia juridica, conform modelului din Anexa.


Parohia Bisericii ``X`` Focsani si Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania, incalcand termenul imperativ de decadere prevazut de art. 32 din Legea 165/2013, nu au transmis inscrisurile solicitate.


De asemenea, Parohiei Bisericii ``X`` Focsani si Arhiepiscopiei Bisericii ``X`` din Romania li s-a adus la cunostinta si faptul ca potrivit prevederilor art. 32 alin. (2) aveau posibilitatea de a solicita, o singura data, printr-o cerere scrisa, prelungirea termenului prevazut la alin. (1), pentru o perioada de 60 zile, in situatia in care se face dovada efectuarii unor demersuri privind completarea dosarului in raport cu alte institutii.


Acestea nu au solicitat prelungirea termenului de 120 de zile, desi aveau posibilitatea sa o faca, daca ar fi realizat demersuri pentru depunerea documentatiei solicitate.


Recurenta parata arata ca a realizat toate demersurile legale, in limita competentei sale, in vederea solutionarii dosarului aferent cererii de retrocedare nr. 682096/C/10.06.2015.


Fata de aceste aspecte solicita sa se constate ca instanta de fond nu a tinut cont la pronuntarea solutiei de incalcarea de catre reclamanta a termenului de decadere.


III. Instanta a incalcat prevederile art. 1 alin. 3 din O.U.G. nr. 94/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu punctul 3 din Normele metodologice aferente art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, norme aprobate prin H.G. nr. 1164/2002, modificata si completata prin H.G. nr. 1094/2005, conform carora nu fac obiectul O.U.G. nr. 94/2000, constructiile demolate.


In speta, instanta a obligat Comisia speciala de retrocedare la acordarea de despagubiri pentru o constructie care a fost demolata si care nu mai exista in natura la data formularii cererii de retrocedare.


Or, potrivit textului de lege citat, nu sunt imobile, in sensul prevazut de Ordonanta de urgenta nr. 94/2000, decat ``constructiile existente in natura``, iar nu si cele demolate.


Mai mult decat atat, Curtea Constitutionala a constatat conformitatea cu normele constitutionale a dispozitiilor art. 1 alin. 3 din O.U.G. nr. 94/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si a pct. 3 din Normele metodologice de aplicare, dispozitii ce exclud acest drept la despagubiri (Deciziile nr. 596/2007 si nr. 911/2007). Tot in acelasi sens, Curtea Constitutionala a constatat, prin Decizia nr. 837 din 26 mai 2009 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 501 din 21 iulie 2009, constitutionalitatea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000, in intregime.


In consecinta, considera ca obligatia instituita de catre instanta de fond in sarcina sa, referitoare la acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru o constructie demolata este neintemeiata fata de dispozitiile legale incidente in cauza, respectiv dispozitiile O.U.G. nr. 94/2000 si dispozitiile H.G. nr. 1164/2002, modificata si completata prin H.G. nr. 1094/2005.


Pentru aceste motive solicita admiterea recursului si modificarea hotararii recurate in sensul respingerii actiunii.


In drept invoca OUG nr. 94/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 488 alin. (1) pct. 8 si urmatoarele Cod proc. civila iar potrivit art. 223 alin. (3) Cod proc. civila solicita judecarea si in lipsa .


4. Aparari formulate in cauza


4.1. Intimata-reclamanta Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania pentru Parohia Bisericii ``X`` din Focsani a depus intampinare si, fara a invoca exceptii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea ca legala a solutiei instantei de fond, formuland urmatoarele aparari:


I. Referitor la motivul de recurs care vizeaza gresita solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale active a Arhiepiscopiei Bisericii ``X`` din Romania sustine ca este neintemeiat deoarece Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania a formulat la Comisia Speciala - potrivit art. 4 alin. 1 din OUG 94/2000 - in numele Parohiei Bisericii ``X`` Focsani, o cerere prin care solicita acordarea de masuri reparatorii . In cererea sa, Arhiepiscopia a aratat ca bunul este proprietatea Parohiei ``X`` din Focsani, aspect recunoscut si de recurenta parata prin intampinare.


Inainte de primul termen de judecata, Arhiepiscopia a indicat printr-o cerere precizatoare faptul ca, cererea sa a fost formulata pentru Parohia Bisericii ``X`` din Focsani in conditiile in care chiar Comisia Speciala retine in decizia atacata acest fapt .


Fata de aceste aspecte, in mod legal si temeinic instanta de fond a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Arhiepiscopiei Bisericii ``X`` din Romania ca nefondata.


II. Cu privire la interpretarea eronata de catre instanta de fond a prevederilor art. 32 din Legea 165/2013 , republicata, sustine ca documentele depuse in probatiune fac dovada proprietatii astfel incat hotararea instantei de fond este legala si temeinica.


Mai mult, sustine ca recurenta isi invoca propria culpa in conditiile in care art. 3 alin.


(8) din OUG nr. 94/2000 care prevede ca: ``Ministerele, prefecturile, primariile, serviciile de cadastru si birourile de carte funciara, precum si celelalte institutii publice au obligatia de a furniza, la cererea scrisa a Comisiei speciale de retrocedare si/sau a solicitantului retrocedarii, in termen de 30 de zile, informatii privind situatia juridica a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, in vederea fundamentarii deciziilor``.


Invocand art. 9 alin. (1), (2) lit. (d din OUG nr. 94/2000 si art. 91 lit. d) din Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 94/2000 aprobate prin HG nr.1094/2005 arata ca recurenta parata si intimata parata ANRP trebuiau sa ia masurile necesare pentru ca autoritatile locale care detin in prezent imobilul sa prezinte documentele de provenienta, parata putand la nevoie sa aplice sanctiunea amenzii contraventionale.


Pe de alta parte arata ca, in vederea solutionarii dosarului de retrocedare prin acordarea de masuri compensatorii prin echivalent, Arhiepiscopia a formulat cereri la institutiile statului in vederea obtinerii documentelor solicitate de Comisia Speciala si probarii calitatii Parohiei de proprietara la momentul preluarii imobilului de catre stat, probarii caracterul abuziv al preluarii precum si lipsa acordarii oricaror despagubiri . Cererile au ramas fara raspuns.


In acest context, neindeplinirea unor obligatii ce incumba Comisiei Speciale nu se poate resfrange asupra intimatei contestatoare avand in vedere ca documentele solicitate nu se afla in posesia acesteia, fiind in imposibilitatea depunerii la dosar a documentelor solicitate atata timp cat institutiile statului aveau obligatia pastrarii unor astfel de documente iar in prezent acestea raspund cererilor sale cu mentiunea ca nu detin nicio informatie cu privire la imobil.


Daca s-ar admite teza paratei precum ca nedepunerea documentelor solicitate contestatoarei se sanctioneaza cu respingerea cererii de retrocedare, in conditiile in care contestatoare se afla in imposibilitatea depunerii acestor documente, iar OUG 94/2000 instituie o prezumtie de proprietate in favoarea acesteia, precum si o obligatie a Comisiei de a obtine documentele necesare de la institutiile statului, s-ar ajunge la privarea OUG 94/2000 de efecte, iar bunurile preluate abuziv de stat nu ar mai putea fi retrocedate, fapt ce nu poate fi acceptat. Or, prin OUG 94/2000 legiuitorul a dorit sa faciliteze retrocedarea bunurilor preluate abuziv de stat prin instituirea unor prezumtii de proprietate si nicidecum crearea unui cadrul legislativ care sa faca imposibila retrocedarea imobilelor preluate abuziv de stat in perioada comunista.


Au fost depuse de intimata la dosar acte doveditoare constand in extras din Inventarul Parohiei din anul 1949, fisa imobilului conform arhivei institutiei Secretarului General al Judetului, declaratie privind lipsa incasarii oricaror despagubiri pentru imobil odata cu realizarea exproprierii precum si adresa raspuns a Primariei Municipiului Focsani cu privire la istoricul Imobilului.


In completarea documentelor depuse de petenta, Comisia speciala a primit adrese de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Vrancea in care se mentioneaza ca in evidentele ANAF nu figureaza despagubiri acordate pentru exproprierea imobilului. Totodata Comisia Speciala a primit o adresa de la Primaria Focsani in care se prezinta situatia juridica locativa a imobilului precum si un raspuns de la Companiei de Utilitati Publice Focsani in care se mentioneaza ca aceasta nu detine documente privind imobilul desi, conform adresei Primariei Focsani, Compania de Utilitati Publice Focsani trebuia sa detina date privind preluarea abuziva a imobilului.


Prezumtia de proprietate opereaza in masura in care reclamantul nu poate dovedi ca este proprietar infatisand un veritabil titlu de proprietate ci, utilizeaza documente care individual nu pot dovedi proprietatea dar care, coroborate intre ele si impreuna cu prezumtia reglementata de OUG 94/2000, probeaza dreptul de proprietate .


Potrivit art. 4 din OUG nr. 94/2000 ``(3) Pentru stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune inceputuri de dovada scrisa, declaratii de martori autentificate, expertize extrajudiciare, precum si orice acte care, coroborate, intemeiaza prezumtia existentei dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluarii abuzive``.


La art. 11 pct. 13 din Normele Metodologice de aplicare a OUG nr. 94/2000 se


mentioneaza ca ``prin sintagma acte doveditoare prevazuta la art. ] alin. (9) teza finala din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.94/2000, republicata, se intelege: [..,] c) orice acte care intemeiaza prezumtia existentei dreptului de proprietate al solicitantului asupra imobilului, la data preluarii abuzive (extras de carte funciara, istoric de rol fiscal, procesul-verbal intocmit cu ocazia preluarii, orice act emanand de la o autoritate din perioada de referinta, care atesta direct sau indirect faptul ca bunul respectiv apartinea solicitantului, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol. inceputuri de dovada scrisa, declaratii de martori autentificate)``.


In consecinta, avand in vedere documentele depuse la dosar coroborate cu dispozitiile art. 4 alin. 3 din O.U.G. 94/2000, sustine ca in mod legal si temeinic Curtea de Apel Galati a admis contestatia Arhiepiscopiei in conditiile in care a facut proba dreptului de proprietate asupra imobilului preluat abuziv in perioada regimului comunist prin inscrisurile depuse, aceasta in conditiile in care autoritatile locale nu au putut proba titlul cu care au dobandit respectivul imobil.


Pentru aceste motive solicita respingerea recursului Comisiei Speciale si mentinerea in tot a hotararii recurate.


In drept a invocat dispozitiile art. 201 alin. (2) C.pr.civ, art. 490 C.pr.civ, OUG 94/2000.


4.2. Intimata-parata Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor a depus intampinare prin care, fara a invoca exceptii, a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei recurate si pe fond respingerea actiunii considerand ca sentinta recurata a fost data cu nerespectarea prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedura civila.


4.3. Recurenta parata Comisia Speciala de Retrocedare, a formulat raspuns intampinarile formulate de intimatele Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania.


Referitor la sustinerile reclamantei, Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania, in sensul ca trebuia sa ia masurile necesare pentru ca autoritatile locale care detin in prezent imobilul sa prezinte documentele de provenienta, putand la nevoie sa aplice sanctiunea amenzii contraventionale, arata ca pentru a se putea stabili daca persoanele juridice care au formulat cereri de retrocedare sunt indreptatite la restituire sau nu in temeiul O.U.G. nr. 94/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este necesar ca acestea sa faca, in principal, dovada calitatii de persoana indeptatita, dovada dreptului de proprietate si dovada preluarii abuzive cu privire la imobilele solicitate prin cererile de retrocedare depuse in temeiul ordonantei mentionate anterior.


Faptul ca cei carora le revine sarcina sa probeze elementele de mai sus sunt chiar solicitantii reiese din economia O.U.G. nr. 94/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare fiind intarit de prevederile art. 32 din Legea nr. 165/2013 prin care s-a instituit, in procedura administrativa, un termen de decadere de 120 de zile in care persoanele care se considera indreptatite pot completa cu inscrisuri dosarele depuse la entitatile prevazute de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunica in scris documentele necesare solutionarii cererii sale.


Pentru a face dovada dreptului sau de proprietate, Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania a depus la dosar doar copia certificata a Extrasului din Registrul Matricol al contribuabililor din orasul Focsani, referitor la imobilul situat in Focsani, str. ``A`` nr. 1x6 (anii 1958-1961). Acest inceput de dovada scrisa nu a fost coroborat cu niciun alt inscris.


Prin adresa nr. 682096/C/10.06.2015, Parohiei Bisericii ``X`` din Focsani i s-a solicitat completarea dosarului cu inscrisurile necesare si i s-a atras atentia asupra prevederilor art. 32 din Legea nr. 165/2013, insa aceasta nu a transmis niciun raspuns.


Totodata, Parohiei Bisericii ``X`` din Focsani i s-a adus la cunostinta si faptul ca potrivit prevederilor art. 32 alin. (2) avea posibilitatea de a solicita, o singura data, printr-o cerere scrisa, prelungirea termenului prevazut la alin. (1), pentru o perioada de 60 zile, in situatia in care se face dovada efectuarii unor demersuri privind completarea dosarului in raport cu alte institutii. Parohia Bisericii ``X`` din Focsani nu a facut vreun demers nici cu privire la acest aspect.


Mai mult, prin adresa nr. 682096/C/08.04.2013, Secretariatul tehnic al Comisiei speciale de retrocedare a solicitat Primariei municipiului Focsani informatii referitoare la situatia juridica a imobilului situat in municipiul Focsani, str. ``A`` nr. 1x6, judetul Vrancea.


Prin adresa nr. 19984/13.05.2013, inregistrata la Secretariatul tehnic al Comisiei speciale de retrocedare cu nr. 700/C/20.05.2013, Primaria municipiului Focsani a comunicat faptul ca nu detine planuri de amplasament pentru a putea identifica imobilul solicitat.


Avand in vedere faptul ca Primaria municipiului Focsani a dat curs solicitarii Secretariatului tehnic al Comisiei speciale de retrocedare comunicand faptul ca nu detine documente cu privire la imobilul solicitat, in prezenta cauza nu pot fi aplicate dispozitiile art. 9 alin. (1) si (2) lit. d) coroborate cu dispozitiile art. 9 alin. (3) din O.U.G. nr. 94/2000 si art. 10, respectiv, constatarea unei contraventii si aplicarea sanctiunilor in ceea ce priveste Primaria municipiului Focsani, judetul Vrancea.


Pentru aceste argumente solicita admiterea recursului formulat, casarea hotararii recurate si, in rejudecare, sa se respinga actiunea formulata de reclamanta.


In drept a invocat O.U.G. nr. 94/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, HG. nr. 1164/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 201 alin. (2) din Noul Cod de cedura Civila.


II. Considerentele Inaltei Curti asupra recursului


Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de motivele de recurs invocate si apararile formulate relativ la acestea se retin urmatoarele:


Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active a Arhiepiscopiei Bisericii ``X`` din Romania, invocata de recurenta parata in fata instantei de fond si reiterata prin motivele de recurs, se retine ca sunt nefondate criticile aduse modului de solutionare a acestei exceptii pentru urmatoarele considerente:


Asa cum rezulta din dispozitiile art. 32 alin. (1) lit. b) Cod proc. civila calitatea procesuala constituie o conditie de fond pentru exercitarea actiunii civile.


In consecinta o astfel de conditie se analizeaza raportat la partile litigiului iar nu referitor la alti participanti la proces cum sunt reprezentantii acestora.


In speta, Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania nu a inteles sa formuleze cererea de chemare in judecata in nume propriu, ci in calitate de reprezentant al Parohiei Bisericii ``X`` Focsani, fapt ce rezulta in mod cert din cererea precizatoare aflata la fila 130 a dosarului Tribunalului Vrancea. In aceste conditii calitatea procesuala activa in cauza nu poate fi cercetata in raport cu Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania ci in raport cu persoana juridica in numele careia aceasta a inteles sa actioneze, respectiv Parohia Bisericii ``X`` Focsani. Or, recurenta parata nu contesta calitatea procesuala pasiva a acesteia din urma.


Mai mult, observandu-se decizia contestata in cauza se constata ca si in aceasta etapa Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania a participat ca reprezentant al Parohiei Bisericii ``X`` Focsani, iar nu in nume propriu.


Chiar daca cererea precizatoare aflata la fila 130 a dosarului Tribunalului Vrancea, prin care se arata in mod clar calitatea in care Arhiepiscopia Bisericii ``X`` din Romania intelege sa participe la proces, ar fi avuta in vedere ca o modificare adusa cererii de chemare in judecata in acceptiunea art. 204 Cod procedura civila se impune a fi retinut ca aceasta a fost formulata cu respectarea termenului prescris de alin. (1) al acestei dispozitii legale, respectiv pana la primul termen. Din aceasta perspectiva instanta de fond a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a Arhiepiscopiei Bisericii ``X`` din Romania ca ramasa fara obiect, solutie ce se impune a fi mentinuta.


Relativ la criticile aduse de recurenta parata sentintei recurate prin prisma dispozitiilor legale de drept material incidente in solutionarea fondului cauzei se retine:


Potrivit art. 1 alin. (1) din OUG nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, in forma sa relevanta in speta dedusa judecatii, respectiv aceea de la data emiterii deciziei contestate, 19.11.2015, se retrocedeaza fostilor proprietari, in conditiile acestuia act normativ imobilele care au apartinut cultelor religioase din Romania si au fost preluate in mod abuziv, cu sau fara titlu, de statul roman, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decat lacasele de cult.


Potrivit alin. (3) al aceleiasi dispozitii legale: ``Sunt imobile, in sensul prezentei ordonante de urgenta, constructiile existente in natura, impreuna cu terenurile aferente lor, situate in intravilanul localitatilor, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii in mod abuziv, precum si terenurile aflate la data preluarii abuzive in intravilanul localitatilor, nerestituite pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi``.


In acelasi sens pct. 3 al Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, republicata, aprobate prin HG nr. 1.164/2002, cu modificarile ulterioare precizeaza ca: ``Nu intra sub incidenta Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000, republicata, imobilele care fac sau au facut obiectul restituirii potrivit altor legi cu caracter reparator, precum si constructiile demolate``.


Se retine si ca dispozitiile art. 1 alin. (3) din OUG nr. 94/2000 au fost supuse controlului de constitutionalitate referitor la faptul ca nu instituie o reparatie echitabila a prejudiciului suferit ca urmare a preluarii in mod abuziv a imobilelor apartinand cultelor religioase, ce au fost demolate insa, prin Deciziile nr. 596/19 iunie 2007 si nr. 911 din 18 octombrie 2007 Curtea Constitutionala a respins, ca inadmisibile, exceptiile de neconstitutionalitate aratand in esenta ca: ``pretinsa neconstitutionalitate a textului de lege criticat este determinata exclusiv de o omisiune legislativa. Or, in temeiul art. 61 din Constitutie, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a tarii", astfel incat modificarea sau completarea normelor juridice constituie atributii exclusive ale acestuia.``


In speta, instanta de fond, fara a avea in vedere aceste dispozitii legale specifice actului normativ reparator in temeiul caruia s-a emis decizia contestata, anuland-o, a obligat Comisia Speciala de Retrocedare a bunurilor care au apartinut cultelor religioase din Romania sa acorde masuri reparatorii prin echivalent si pentru locuinta din caramida in suprafata de 80,95 m.p. si magazie din scandura in suprafata de 9,54 m.p., desi din probele administrate in cauza rezulta ca aceste constructii au fost demolate, situatie de altfel retinuta ca atare si de instanta de fond .


Este adevarat ca art. 1 alin. (6) si art. 2 alin. (4) din OUG nr. 94/2000 fac vorbire despre acordarea de masuri reparatorii in echivalent potrivit legii speciale, insa acestea se refera la situatia reglementata de art. 1 alin. (4) din acest act normativ, respectiv ipoteza terenurilor ocupate partial sau in totalitate cu alte constructii iar nu la ipoteza constructiilor preluate abuziv si care au fost ulterior demolate.


Pe de alta parte se retine ca imobilul pentru care se solicita masuri reparatorii de catre reclamanta si care face obiectul procedurii supusa controlului judecatoresc in cauza dedusa judecatii este cel situat in mun. Focsani str. ``A`` nr. 1x6, indicat de reclamanta ca avand o suprafata de 260 m.p. pe care era amplasata o constructie de 70 m.p.


Or, asa cum rezulta din anexa la Decretul prezidential de expropriere nr. 182/30 mai 1977, imobilul situat in mun. Focsani str. ``A`` nr. 1x6 avand o suprafata de 144,72 m.p. pe care era situata o constructie cu suprafata de 127,97 m.p. a fost preluata de la numitul ``B``.


Aceeasi situatie de fapt rezulta si din procesul verbal din 13 iulie 1977 prin care a fost preluat de catre stat de la numitul ``B``, mentionat ca proprietar in actul de preluare, imobilul situat in mun. Focsani str. ``A`` nr. 1x6.


Din fisa imobilului situat in str. ``A`` nr. 1x6 intocmita cu ocazia preluarii rezulta ca acesta consta in constructie cu suprafata construita desfasurata de 127,97 m.p. situata pe o suprafata de teren de 144,72 m.p, ceea ce corespunde cu datele din decretul de expropriere .


Pe de alta parte prin procesul verbal din 26.12.1977 al Comisiei de evaluare a imobilelor ce se expropriau in jud. Vrancea, intocmit la o perioada relativ apropiata de timp fata de procesul verbal din 13 iulie 1977, (filele 98 -101 dosar Tribunal Vrancea) retinut ca relevant de instanta de fond cu privire la dovada preluarii abuzive a imobilului reclamantei, se face vorbire despre imobilul situat in mun. Focsani str. ``A`` nr. 1x8 cu o suprafata de construita totala de 90,18 m.p., imobil care este mentionat si in anexa Decretului prezidential de expropriere nr. 182/30 mai 1977 la pozitia 3 cu o suprafata de 100,10 m.p., din care suprafata construita 90,18 m.p.


Ca urmare, solutia instantei de fond se bazeaza pe concluzia eronata ca imobilul situat in mun. Focsani str. ``A`` nr. 1x6, ce face obiectul deciziei contestate in cauza, este acelasi cu imobilul situat in mun. Focsani str. ``A`` nr. 1x8, despre care se face vorbire in Decretului prezidential de expropriere nr. 182/30 mai 1977 la pozitia 3 si procesul verbal din 26.12.1977, in conditiile in care acesta nu corespunde nici ca numar factorial la momentul preluarii si nici in privinta celorlalte atribute de identificare (suprafata totala, suprafata construita) cu imobilul pentru care intimata a inteles sa formuleze cerere de acordare a masurilor reparatorii in fata comisiei.


Este adevarat ca prin probele administrate s-a demonstrat ca imobilul situat in mun. Focsani str. ``A`` nr. 1x8, numar factorial la data exproprierii, in suprafata de 100,10 m.p., din care suprafata construita 90,18 m.p. a apartinut reclamantei insa nu se poate retine ca acesta este imobilul ce a facut obiectul cererii in fata comisiei si cu privire la care s-a emis decizia contestata in cauza.


In acest context Decizia nr. 4584/19.11.2015 emisa de recurenta parata, ce face obiectul controlului judecatoresc in prezenta cauza si prin care s-a respins cererea reclamantei de acordare a masurilor reparatorii pentru imobilul compus din teren in suprafata de 260 m.p. si constructie in suprafata de 70 m.p., situata in mun. Focsani str. ``A`` nr. 1x6, cu motivarea ca petenta nu a depus acte juridice din a caror coroborare sa reiasa dovada proprietatii asupra imobilului este legala si urmeaza a fi mentinuta.


Se are in vedere ca pentru acordarea masurilor reparatorii petenta este tinuta sa faca dovada dreptului pe proprietate cu privire la imobilul pentru care s-au solicitat aceste masuri in conditiile dispozitiilor OUG nr. 94/2000, iar in speta nu s-a facut aceasta dovada, dimpotriva s- a dovedit ca imobilul situat in mun. Focsani str. ``A`` a nr. 1x6 nu a apartinut acesteia ci unei alte persoane fizice, neputandu-se verifica in cadrul prezentei proceduri situatia unui alt imobil. In acest sens sunt relevante dispozitiile art. 4 alin. (2) din OUG nr. 94/2000 potrivit carora: ``Pentru fiecare imobil solicitantul va pune la dispozitie Comisiei speciale de retrocedare, in vederea stabilirii dreptului de proprietate asupra imobilelor, actele sau orice alte dovezi necesare pentru stabilirea calitatii de fost proprietar,...``.


Fata de considerentele expuse, in baza dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu cele ale art. 496 alin. (1) rap. la art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedura civila, recursul declarat de parata a fost admis, sentinta recurata a fost casata si, in rejudecare, cererea de chemare in judecata a fost respinsa in totalitate, ca neintemeiata.


Sursa: Buletinul Casatiei nr. 1/2020



Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 708 din 10 februarie 2020


Citeşte mai multe despre:    OUG 94/2000    Cult religios    conditiile de retrocedare a bunurilor imobile
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe


Articole Juridice

Preotii nu au drept sa se sindicalizeze. Raspunsul unui autor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Incapacitatea CEDO de a iesi din propria paradigma
Sursa: EuroAvocatura.ro

Grava eroare a CEDO in stabilirea situatiei de fapt in cauza Pastorul cel bun v. Romania
Sursa: EuroAvocatura.ro

Drepturile si indatoririle parintesti (Art. 487 - 502 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Incriminarea faptelor prin care se aduce atingere libertatii cultelor si respectului datorat mortilor in Noul Cod Penal (art. 378 - 381)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut