Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Conferintele UpDate Work - Avocat Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Revendicare imobiliara a unui bun proprietate comuna pe cote-parti (coproprietate). Exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti

Revendicare imobiliara a unui bun proprietate comuna pe cote-parti (coproprietate). Exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti

  Publicat: 11 Mar 2020       507 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Decizia nr. 18/2020 privind examinarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Suceava - Sectia I civila, in Dosarul nr. 7.542/314/2015, pentru pronuntarea unei hotarari prealabile

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
A fost promulgat la 11.09.1865
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
(Short interest) Numarul total al actiunilor care au fost vandute short si care inca nu au fost cumparate inapoi pentru a acoperi pozitiile short deschise.
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act adoptat de organele de stat,
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Eveniment sau fapta voluntara care determina nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor si obligatiilor din continutul acestora.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Expresie latina folosita pentru a reda ideea ca o notiune ori o dispozitie trebuie sa fie inteleasa
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
In ceea ce-i priveste pe toti; fara exceptie.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Eveniment sau fapta voluntara care determina nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor si obligatiilor din continutul acestora.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Principiu de baza al judecatii, asezat in cap. I, t. II, C, proc. pen., partea speciala, potrivit caruia probele administrate in cauza sunt supuse discutiei.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Expresie latina folosita pentru a reda ideea ca o notiune ori o dispozitie trebuie sa fie inteleasa
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
A fost promulgat la 11.09.1865
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ramura a dreptului Romaniei,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Expresie latina folosita pentru a reda ideea ca o notiune ori o dispozitie trebuie sa fie inteleasa
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Eveniment sau fapta voluntara care determina nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor si obligatiilor din continutul acestora.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea Dosarului nr. 2.784/1/2019, a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul).


2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


3. La sedinta de judecata participa doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulament.


4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Suceava - Sectia I civila, in Dosarul nr. 7.542/314/2015, pentru pronuntarea unei hotarari prealabile.


5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, ce a fost comunicat partilor, conform dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila; recurentul-reclamant a depus, in termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, in acord cu raportul intocmit de judecatorii-raportori. De asemenea, refera asupra faptului ca au fost transmise de catre instantele nationale hotararile judecatoresti relevante ce au fost identificate, precum si opiniile teoretice exprimate de judecatori, iar Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.


6. In urma deliberarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.


INALTA CURTE,


deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:


I. Titularul si obiectul sesizarii


7. Curtea de Apel Suceava - Sectia I civila a dispus, prin Incheierea din 17 septembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 7.542/314/2015, aflat pe rolul acestei instante, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: "daca prevederile art. 643 alin. (2) din Codul civil instituie o exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti, reglementata de art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila".


8. Sesizarea a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 29 octombrie 2019, cu nr. 2.784/1/2019, termenul de judecata fiind stabilit la 17 februarie 2020.


II. Norma de drept intern ce formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile


9. Codul civil


Art. 643. -


"


(...)


(2) Hotararile judecatoresti pronuntate in folosul coproprietatii profita tuturor coproprietarilor. Hotararile judecatoresti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalti coproprietari. (...)"


10. Codul de procedura civila


Art. 435. -


"


(...)


(2) Hotararea este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara."


III. Expunerea succinta a procesului


11. Prin Cererea de chemare in judecata, inregistrata pe rolul Judecatoriei Suceava cu nr. 7.542/314/2015, reclamantul X a solicitat instantei obligarea paratului Y sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 300 mp ce face parte din terenurile inscrise in titlul de proprietate nr. xxx/1994, eliberat pe numele mamei sale, in intravilanul orasului D., in valoare de 900 lei, precum si sa se stabileasca linia de hotar intre proprietatea sa si proprietatea paratului, cu cheltuieli de judecata .


12. In motivare a aratat ca este comostenitor impreuna cu fratele sau, Z, al defunctei lor mame, careia i s-a eliberat in anul 1994 titlu de proprietate, cu care face dovada calitatii sale de proprietar al suprafetei de 18 ari (10 prajini) in intravilanul orasului D.


13. Prin intampinare, paratul Y a solicitat respingerea ca neintemeiata a actiunii, motivand ca terenul in litigiu este proprietatea sa, conform titlului de proprietate nr. xxx din 15 decembrie 1993, aspect retinut si prin Sentinta nr. 482 din 26 februarie 2013, pronuntata de Judecatoria Falticeni, ramasa definitiva si irevocabila prin respingerea recursului (dosar in care, in actiunea in revendicare, parti au fost el, in calitate de reclamant, si fratele reclamantului din procesul pendinte, in calitate de parat).


14. Prin Sentinta civila nr. 1.756 din 19 aprilie 2016, Judecatoria Suceava a admis exceptia necompetentei teritoriale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Falticeni.


15. Dosarul a fost reinregistrat pe rolul Judecatoriei Falticeni, la data de 15 iunie 2016, cu acelasi numar .


16. Ulterior, reclamantul a promovat pe rolul Judecatoriei Falticeni, in contradictoriu cu acelasi parat, precum si cu paratele Comisia locala de fond funciar D. si Comisia judeteana de fond funciar Suceava, Cererea inregistrata la data de 9 septembrie 2016 cu nr. 2.656/227/2016, prin care a solicitat: sa se constate ca masa de partajat dupa defunctul A a fost de 42 de prajini, situate intr-un singur trup de teren in vatra satului, comuna D.; sa se constate ca in urma decesului lui A au ramas 6 mostenitori, care si-au impartit in mod egal terenul, fiecaruia revenindu-i cate 7 prajini din intreg terenul de 42 de prajini; sa se constate nulitatea absoluta partiala a "Actului de vesnica vanzare" datat 12 februarie 1947, in temeiul art. 948 alin. 3 din Codul civil de la 1864 pentru suprafata de 537 mp teren; sa se constate ca defunctul B a dobandit prin sus-numitul act doar 10 prajini de teren in temeiul art. 111 din Codul de procedura civila de la 1865; sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. xxx din 15 decembrie 1993, apartinand paratului Y, pentru suprafata de 537 mp; sa se dispuna incetarea efectelor Sentintei civile nr. 482 din 26 februarie 2013 ramase definitiva, ca urmare a constatarii nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate mai sus mentionat; sa se dispuna stabilirea liniei corecte de hotar intre proprietatea sa si cea a paratului Y; obligarea paratului sa ii predea posesia terenului pe care i l-a ocupat fara drept; obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata .


17. Prin Incheierea din 22 iunie 2017, Dosarul nr. 2.656/227/2016 a fost conexat la Dosarul nr. 7.542/314/2015.


18. Prin Sentinta civila nr. 404 din 9 martie 2018, Judecatoria Falticeni a admis, in parte, actiunea civila, a stabilit linia de hotar dintre proprietati pe aliniamentul evidentiat in planul de situatie din raportul de expertiza, a respins celelalte capete de cerere ca nefondate si a obligat reclamantul sa achite paratului suma de 2.480 lei, reprezentand cheltuieli de judecata .


19. Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamantul, care a criticat, printre altele, cercetarea insuficienta a fondului cauzei, raportat la mai multe categorii de argumente, respectiv incalcarea principiilor rolului activ al instantei, al dreptului la aparare si al contradictorialitatii. Legat de situatia terenului revendicat, apelantul-reclamant a sustinut ca nu i se poate opune puterea de lucru judecat a unei sentinte in care nu a avut calitate de parte . Invocand dispozitiile art. 643 alin. (1) si (2) din Codul civil, a apreciat ca, atat timp cat litigiul la care face referire prima instanta privea un teren aflat in coproprietate, provenind de la mama sa (dupa care s-a dezbatut pe cale notariala succesiunea abia la 15 februarie 2016), iar judecata s-a facut doar in contradictoriu cu fratele lui - Z, nu i se poate opune nici macar puterea de lucru judecat. Nefiindu-i opozabila Sentinta nr. 482 din 26 februarie 2013 a Judecatoriei Falticeni, statuarile instantei de fond sunt gresite. Practic, sentinta apelata este data cu incalcarea regulilor de procedura a caror nerespectare a atras sanctiunea nulitatii, in conditiile art. 174 alin. (2) si art. 175 din Codul de procedura civila, intrucat, prin nerespectarea dispozitiilor art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil si ale art. 431 alin. (2) din Codul de procedura civila, i s-a cauzat o vatamare constand in necercetarea pe fond a pretentiilor deduse judecatii, cat priveste capatul de cerere in revendicare, vatamare care nu ar putea fi inlaturata decat prin desfiintarea hotararii atacate.


20. Tribunalul Suceava - Sectia I civila, prin Decizia nr. 1.235 din 26 octombrie 2018, a respins ca nefondat apelul, retinand ca, potrivit dispozitiilor art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila, hotararea judecatoreasca este opozabila oricarei terte persoane, atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara. Asadar, Sentinta nr. 482 din 26 februarie 2013 pronuntata de Judecatoria Falticeni i se opune reclamantului, cat timp acesta nu a facut dovada contrara constatarilor jurisdictionale din hotararea in discutie. Totodata, au fost inlaturate, ca neintemeiate, argumentele invocate in apel in sustinerea criticii privind necercetarea fondului cauzei de catre prima instanta.


21. Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul.


22. In motivarea cererii de recurs s-a criticat faptul ca instanta de apel a interpretat si aplicat in mod eronat dispozitiile art. 435 din Codul de procedura civila, fara a lua in considerare dispozitiile art. 643 din Codul civil. Aceste dispozitii legale reprezinta o exceptie de la regula instituita de art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila, in raport cu care hotararea este opozabila oricarei terte persoane, atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara.


23. Cum litigiul la care face referire instanta de apel privea un teren aflat in coproprietate, iar judecata s-a facut doar in contradictoriu cu fratele reclamantului, rezulta ca recurentului- reclamant nu i se poate opune nici macar prezumtia relativa la care face referire instanta de apel.


24. Asadar, sunt gresite statuarile instantei de apel in sensul ca hotararea, in realitate, ii este opozabila si ca avea posibilitatea de a rasturna prezumtiile instituite prin aceasta prin orice mijloc de proba, ceea ce nu ar fi facut.


25. In acest context se arata ca sentinta apelata este data cu incalcarea regulilor de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii, fiind incident motivul de casare prevazut de dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedura civila, intrucat prin nerespectarea dispozitiilor art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil si art. 431 alin. (2) din Codul de procedura civila i s-a cauzat o vatamare constand in necercetarea pe fond a pretentiilor deduse judecatii, cat priveste cererea de revendicare, vatamare care nu ar putea fi inlaturata decat prin casarea deciziei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond .


26. Recurentul-reclamant a apreciat ca instanta de apel a incalcat dispozitiile art. 480 alin. (3) din Codul de procedura civila, a caror nerespectare atrage aceeasi sanctiune a nulitatii. Tot din prisma incalcarii dispozitiilor art. 480 alin. (3) din Codul de procedura civila, s-a solicitat a se avea in vedere ca instanta de apel nu a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, cu toate ca aceasta din urma dispusese formal asupra fondului cererii (ceea ce in final face si instanta de apel), aspect ce echivaleaza cu necercetarea fondului.


27. Recurentul-reclamant a raportat cercetarea insuficienta a fondului cauzei si la modalitatea in care a fost realizat examenul comparativ al titlurilor opuse reciproc, fara administrarea unui minim probatoriu, care sa confirme existenta situatiei de suprapunere (impunandu-se, cu atat mai mult, solutia de trimitere a cauzei spre rejudecare Judecatoriei Falticeni).


28. Prin Incheierea din 25 iunie 2019, instanta de recurs a dispus repunerea cauzei pe rol, pentru a pune in discutia partilor necesitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in procedura prevazuta de art. 519 si urmatoarele din Codul de procedura civila.


29. Prin Incheierea din 17 septembrie 2019 s-a dispus sesizarea instantei supreme in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior mentionata si, in temeiul dispozitiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedura civila, s-a dispus suspendarea judecatii.


IV. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii


30. Instanta de trimitere a constatat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, intrucat Dosarul nr. 7.542/314/2015 al Curtii de Apel Suceava - Sectia I civila este in curs de judecata, fiind in faza recursului; instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in ultima instanta; cauza care formeaza obiectul judecatii se afla in competenta legala a unui complet de judecata al curtii de apel investit sa solutioneze cauza.


31. De asemenea, solutionarea pe fond a recursului ar putea depinde de chestiunea de drept a carei lamurire se cere. Astfel, se constata ca, in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a retinut, in mod constant, ca obiectul sesizarii l-ar putea constitui atat o chestiune de drept material, cat si una de drept procedural, daca, prin consecintele pe care le produc, interpretarea si aplicarea normei de drept au aptitudinea sa determine solutionarea pe fond a cauzei. In speta, aceasta conditie este indeplinita, deoarece modul in care ar urma sa fie interpretat si aplicat textul de lege cu privire la care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile influenteaza si solutia pe fond a cererii deduse judecatii. Prima instanta a retinut ca in cauza opereaza efectele puterii de lucru judecat ale sentintei civile pronuntate in contradictoriu doar cu fratele reclamantului, intr-o actiune in revendicare (actiune pierduta de catre fratele reclamantului, care a fost chemat ca parat in acel proces), constatand ca sarcina probatiunii a fost usurata prin retinerea constatarilor instantei din respectivul dosar cu privire la ineficienta titlului de proprietate opus de catre fratele reclamantului. In apel s-a invocat faptul ca prima instanta a dispus formal asupra fondului cererii, solutionand procesul fara a intra in judecata fondului, prin retinerea gresita a opozabilitatii hotararii pronuntate in primul litigiu, cu incalcarea art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil. Decizia pronuntata in apel a confirmat rationamentul primei instante, retinand ca sentinta invocata produce, ca orice hotarare judecatoreasca, efectele mentionate de dispozitiile art. 435 din Codul de procedura civila, opunandu-i-se reclamantului cu valoare de prezumtie relativa, pana la proba contrarie, iar reclamantul nu a facut dovada contrara constatarilor jurisdictionale din hotararea judecatoreasca anterioara. In recurs se invoca necercetarea cauzei, prin interpretarea si aplicarea eronata a art. 435 din Codul de procedura civila, fara a lua in considerare prevederile art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil, de lamurirea modului de interpretare a acestei dispozitii legale depinzand solutionarea pe fond a cauzei.


32. Problema de drept enuntata este noua, deoarece, prin consultarea jurisprudentei, s-a constatat ca asupra acestei probleme Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o alta hotarare .


33. Problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, conform evidentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, consultate la data de 17 septembrie 2019.


V. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept


34. Recurentul-reclamant a depus un punct de vedere scris, prin care a aratat ca este de acord cu sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in vederea dezlegarii chestiunii de drept in discutie, apreciind ca, atat timp cat litigiul la care face referire instanta de apel privea un teren aflat in coproprietate, provenind de la mama sa (dupa care s-a dezbatut, pe cale notariala, succesiunea abia la 15 februarie 2016, potrivit certificatului de mostenitor depus la dosar), iar judecata s-a facut doar in contradictoriu cu fratele sau, nu i se poate opune nici macar prezumtia relativa la care face referire instanta de apel. De aceea, sunt gresite statuarile instantei de apel, in sensul ca hotararea in discutie ii este opozabila si ca avea posibilitatea de a rasturna prezumtiile instituite prin aceasta hotarare prin orice mijloc de proba .


35. Paratul-intimat a formulat, de asemenea, un punct de vedere scris, prin care a aratat ca nu se impune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, in vederea clarificarii chestiunii de drept mentionate, apreciind ca Judecatoria Falticeni a cercetat cauza sub toate aspectele, pe durata celor 12 termene de judecata, in mod corect constatandu-se ca reclamantul nu face dovada proprietatii terenului revendicat de la parat.


36. Se mai arata ca, prin Decizia civila nr. 1.235 din 26 octombrie 2018, pronuntata de Tribunalul Suceava - Sectia I civila, instanta de prim control judiciar a dispus respingerea cererii de apel, ca neintemeiata, mentinand solutia pronuntata de instanta de fond, astfel ca sustinerile reclamantului-recurent din petitul cererii de recurs, in sensul ca instanta de apel ar fi retinut cauza spre rejudecare fara a fi cercetat fondul cauzei a carei evocare s-a urmarit de tribunal, in conditiile in care recurentul ar fi solicitat in mod expres trimiterea cauzei spre rejudecare, nu sunt sustinute de dispozitivul hotararii recurate.


37. Recurentul-reclamant nu a fost privat de calea de atac impotriva hotararii pronuntate de instanta de fond, dupa o cercetare corespunzatoare a exigentelor cerute de Codul de procedura civila, iar fata de ansamblul probelor administrate in prima instanta, dar si fata de argumentarea solutiei adoptate de Judecatoria Falticeni, invocarea dispozitiilor art. 643 alin. (2) din Codul civil, ca o exceptie de la regula instituita de dispozitiile art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila, nu se impune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in vederea dezlegarii chestiunii de drept mentionate.


38. De asemenea, criticile din cererea de recurs vizeaza, in realitate, sentinta civila pronuntata de prima instanta, si nu decizia recurata (Decizia nr. 1.235 din 26 octombrie 2018, pronuntata de Tribunalul Suceava - Sectia I civila).


39. Dupa comunicarea raportului intocmit de judecatorii- raportori, in conditiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, recurentul-reclamant a depus, in termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a sustinut ca dispozitiile art. 643 alin. (2) din Codul civil reprezinta o exceptie de la regula instituita de art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila.


VI. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept


40. Completul de judecata investit cu solutionarea recursului in Dosarul nr. 7.542/314/2015 a apreciat ca dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul sesizarii nu reiese cu claritate din textele de lege incidente - art. 643 alin. (2) din Codul civil si art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila, fiind posibile doua interpretari.


41. Intr-o prima interpretare, textul art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil poate fi inteles in corelare cu dispozitiile art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila, act normativ adoptat ulterior, prevederi care nu disting cu privire la opozabilitatea hotararii, vorbind despre oricare terte persoane, situatie in care hotararea judecatoreasca potrivnica ar fi opozabila coindivizarului, aceasta opunandu-i-se cu valoarea unui fapt juridic si a unui mijloc de proba, respectiv de prezumtie relativa.


42. In cea de-a doua interpretare, textul art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil poate fi inteles ca o exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti, astfel cum este reglementata de art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila, hotararea potrivnica nefiind opozabila in niciun mod coindivizarului.


43. In acest dosar, paratul, care, in calitate de reclamant, a introdus si castigat actiunea in revendicare impotriva altui coproprietar, ar fi pus in situatia de a face din nou dovada preferabilitatii titlului sau de proprietate in raport cu titlul de proprietate comun al coindivizarilor, aspect asupra caruia s-a statuat deja printr-o hotarare judecatoreasca definitiva anterioara.


44. Intr-o atare ipoteza, coproprietarul care are calitatea de reclamant ar beneficia de inopozabilitate in cazul in care coindivizarul sau a pierdut, anterior, procesul in fata aceluiasi parat, iar acestuia din urma i s-ar opune atat hotararile potrivnice, cat si cele favorabile. Sigur, in conformitate cu prevederile art. 643 alin. (3) din Codul civil, paratul are dreptul de a cere instantei de judecata introducerea in cauza a celorlalti coproprietari in calitate de reclamanti, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila pentru chemarea in judecata a altor persoane, insa pasivitatea sa in acest sens poate avea consecinte, in timp ce pasivitatea coindivizarului reclamant care nu participa in cadrul primei actiuni nu este sanctionabila in niciun mod.


VII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie


45. La solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instantele nationale au comunicat opiniile teoretice ale magistratilor asupra chestiunii de drept supuse dezlegarii, din care a rezultat existenta unor interpretari diferite, atasandu-se doar trei hotarari judecatoresti.


46. Intr-o prima orientare s-a apreciat ca prevederile art. 643 alin. (2) din Codul civil instituie o exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti, reglementata de art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila, aspect care reiese cu claritate din modalitatea de formulare a celor doua texte legale.


47. Astfel, coproprietarul poate beneficia de inopozabilitatea hotararii judecatoresti in ipoteza in care un alt coproprietar a pierdut procesul, iar partea care a castigat ar intentiona sa ii opuna hotararea potrivnica. In conformitate cu dispozitiile art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila, hotararea este opozabila oricarei terte persoane, atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara.


48. Hotararea judecatoreasca isi produce efectele substantiale (modificarea situatiei juridice dintre partile in litigiu, prin aplicarea regulii de drept la imprejurarile de fapt) numai intre parti si succesorii acestora, neputand crea drepturi si obligatii in favoarea tertilor care nu au fost atrasi in niciun mod in proces. Hotararea nu li se opune tertilor decat cu valoarea unui mijloc de proba susceptibil de proba contrara, astfel incat acestia pot sa combata cele stabilite in procesul la desfasurarea caruia nu au participat, invocand aparari proprii si pretinzand existenta unui drept mai puternic, de natura sa il inlature pe cel recunoscut in favoarea partii.


49. In sprijinul acestei opinii s-a sustinut ca, in interpretarea contrara, dispozitiile art. 643 alin. (2) teza a doua ar fi lipsite de continut, urmand sa nu-si gaseasca niciodata aplicabilitatea; or, aceasta exceptie a fost prevazuta tocmai pentru protejarea intereselor coproprietarului care nu a fost parte la judecata dintre celalalt coproprietar (ceilalti coproprietari) si cel in folosul caruia a fost pronuntata hotararea judecatoreasca.


50. S-a mai aratat ca opozabilitatea stricto sensu a actului jurisdictional nu trebuie confundata cu obligativitatea efectelor acestuia, care functioneaza doar in relatia dintre parti si nici nu inseamna o extensie a autoritatii lucrului judecat fata de terti. Natura de opozabilitate (erga omnes) a dreptului real nu poate imprima acelasi caracter hotararii judecatoresti, care ramane supusa in principal relativitatii efectelor sale, regula opozabilitatii manifestandu-se sub aspect probator si al eficacitatii substantiale, in mod egal, indiferent de natura litigiului transat. Drept urmare a contestarii opozabilitatii primei hotarari judecatoresti, in conditiile art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil, revine instantei investite cu cel de-al doilea litigiu sarcina de a verifica din nou, in contradictoriu cu coindivizarul care nu a fost parte in primul litigiu, daca starea de fapt care a fost retinuta in prima hotarare corespunde realitatii.


51. Intr-o alta orientare s-a apreciat ca dispozitiile art. 643 alin. (2) din Codul civil nu instituie o exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti, reglementata de art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila.


52. In argumentarea acestei opinii s-a aratat ca prevederile art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila consacra efectul opozabilitatii erga omnes al hotararii judecatoresti, deci inclusiv pentru persoanele care nu au participat la judecarea cauzei respective, insa pentru acestea actul jurisdictional final se impune doar ca mijloc de proba . In atare context, tertii fata de proces pastreaza dreptul de a combate, din punct de vedere probatoriu, hotararea pronuntata intr-un litigiu derulat intre alte persoane .


53. In privinta dispozitiilor art. 643 alin. (2) din Codul civil, daca teza intai propune ca hotararile judecatoresti pronuntate in folosul coproprietatii sa profite tuturor coproprietarilor, teza a doua statueaza ca hotararile judecatoresti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalti coproprietari.


54. Din interpretarea sistematica a art. 643 din Codul civil, coroborate cu prevederile art. 429-435 din Codul de procedura civila (privitoare la efectele hotararilor judecatoresti), nu rezulta totusi ca prin utilizarea sintagmei "nu sunt opozabile" legiuitorul a avut intentia de a suprima valoarea probatorie a unei hotarari judecatoresti care evidentiaza o solutie potrivnica unuia dintre coproprietarii ce nu au participat la solutionarea cauzei. Mai curand, intentia legiuitorului a fost aceea de a se referi la obligativitatea hotararii judecatoresti, potrivit art. 435 alin. (1) din Codul de procedura civila, in sensul ca acel coproprietar care nu a participat la judecarea cauzei nu poate fi obligat sa respecte hotararea (ca efect al relativitatii). Acestuia ii poate fi insa opusa aceeasi hotarare, ca mijloc de dovada comun, pentru care coproprietarul strain de litigiu are posibilitatea de a contraproba aspectele retinute de instanta care a solutionat pricina in defavoarea sa.


55. Daca s-ar accepta teza potrivit careia textul art. 643 alin. (2) din Codul civil ar consacra o veritabila exceptie a principiului opozabilitatii hotararii, s-ar ajunge la situatia in care hotararea pronuntata in contradictoriu doar cu o parte dintre coproprietari ar fi lipsita de orice efect, judecata anterioara devenind astfel inutila.


56. S-a mai sustinut ca art. 643 alin. (2) din Codul civil nu reprezinta decat o aplicatie a principiului relativitatii efectelor hotararii judecatoresti, iar nu o exceptie de la art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila, conform caruia hotararea este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara.


57. In plus, coproprietarul care nu a fost parte in procesul in care s-a pronuntat hotararea nefavorabila coproprietatii este un tert fata de proces, prin urmare ar trebui sa beneficieze de acelasi tratament juridic ca si cel acordat celorlalti terti fata de proces, deoarece din punct de vedere procesual civil se afla in aceeasi situatie juridica, iar nu intr-o situatie care sa impuna tratament diferit. Acest lucru inseamna ca nici acel coproprietar, ca orice alt tert, nu poate ignora hotararea judecatoreasca, ci fata de acesta hotararea se va opune cu valoarea unui fapt juridic si cu valoarea unui mijloc de proba, respectiv de prezumtie relativa. Cu alte cuvinte, strain fata de dezbaterea judiciara, concretizata in hotararea judecatoreasca definitiva, coproprietarul, ca orice alt tert, este obligat sa recunoasca existenta acesteia ca fapt juridic, cel putin pana in momentul in care va demonstra in justitie situatia contrara.


58. S-a aratat ca o asemenea interpretare nu este contrara dispozitiilor art. 643 alin. (2) din Codul civil, care trebuie interpretate doar in sensul ca hotararile defavorabile unui coproprietar, spre deosebire de cele favorabile coproprietatii, nu produc efecte patrimoniale negative asupra coproprietarului care nu a fost parte in proces, iar nu in sensul ca hotararile defavorabile unui coproprietar pot fi efectiv ignorate de acesta.


59. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.


VIII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Europene a Drepturilor Omului


60. Din verificarile efectuate rezulta ca instanta de contencios constitutional nu s-a pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 643 alin. (2) din Codul civil si art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila.


61. De asemenea nu a fost identificata jurisprudenta relevanta a instantei supreme in mecanismele procedurale de unificare a jurisprudentei.


62. Curtea Europeana a Drepturilor Omului, anterior adoptarii noului Cod civil, a cenzurat solutia consacrata in practica judiciara romana potrivit careia, pentru introducerea unei actiuni in revendicare cu privire la bunul comun, prin aplicarea regulii unanimitatii (constructie jurisprudentiala inspirata de particularitatile acestei actiuni), este necesar acordul tuturor coproprietarilor, si a apreciat ca se poate ajunge la incalcarea dreptului la un tribunal, componenta esentiala a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).


63. Astfel, in Cauza Lupas si altii contra Romaniei, Hotararea din 14 decembrie 2006, in care instantele romane au respins actiunile in revendicare ca inadmisibile, intrucat fusesera promovate fara acordul mostenitorilor a doi dintre fostii coproprietari ai bunurilor revendicate, Curtea, verificand daca limitarea impusa reclamantilor de regula unanimitatii, in dreptul lor de acces la tribunal, respecta exigentele art. 6 din Conventie, a retinut ca, desi este clara, accesibila, previzibila si urmareste un scop legitim, regula unanimitatii a impus reclamantilor o sarcina disproportionata care i-a privat de orice posibilitate clara si concreta ca tribunalele sa decida asupra cererilor de restituire a terenurilor in litigiu, aducand astfel atingere substantei insesi a dreptului lor de acces la un tribunal. Regula unanimitatii nu numai ca i-a impiedicat pe reclamanti sa beneficieze de examinarea temeiniciei actiunilor lor din partea instantelor, ci chiar a reprezentat un obstacol de nedepasit pentru orice tentativa viitoare de revendicare a bunurilor aflate in stare de indiviziune, tinand cont de circumstantele deosebite ale spetei (si in special de data nationalizarii) si de dificultatile ce decurg de aici pentru a identifica mostenitorii unui fost proprietar, precum si de refuzul mostenitorilor unui alt fost coproprietar de a se alatura actiunii lor.


64. In schimb, in Cauza Derscariu si altii contra Romaniei, Hotararea din 26 august 2008, Curtea a retinut ca aplicarea regulii unanimitatii in actiunea in revendicare a unui bun aflat in coproprietate nu contravine in sine dreptului la un proces echitabil, ci numai atunci cand instantele o vor aplica in mod automat, rigid, chiar daca din datele cauzei rezulta existenta unor motive obiective privind imposibilitatea reclamantului de a atrage in proces toti coproprietarii, respectiv imposibilitatea de identificare a unora sau refuzul nejustificat al altora de a formula actiune in revendicare (in aceasta speta, in care plangerea a fost respinsa ca inadmisibila de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pentru neepuizarea cailor interne de atac, reclamantii s-au plans de incalcarea art. 6 paragraful 1 din Conventie, intrucat le-a fost respinsa actiunea posesorie, cu recomandarea de a formula actiune in revendicare, cu respectarea regulii unanimitatii, actiune pe care reclamantii nu au formulat-o).


65. Asadar, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca nu regula unanimitatii, in sine, pune probleme sub aspectul dreptului de acces la o instanta, ci modul ei rigid de aplicare in cauzele in care s-a dovedit ca existau impedimente reale in respectarea acesteia.


66. In alte cuvinte, aceasta solutie a fost apreciata de catre instanta europeana de contencios al drepturilor omului ca fiind, in principiu, in acord cu exigentele dreptului la un proces echitabil, cu exceptia cazurilor in care, din motive obiective, nu este posibila atragerea tuturor coproprietarilor in proces in calitate de reclamanti.


IX. Raportul asupra chestiunii de drept


67. Prin raportul intocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, judecatorii-raportori, constatand ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, au apreciat ca in cazul actiunii in revendicare imobiliara a unui bun proprietate comuna pe cote- parti (coproprietate), dispozitiile art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil instituie o exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti reglementata de art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila.


X. Inalta Curte de Casatie si Justitie


68. Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele: Asupra admisibilitatii sesizarii


69. Prealabil analizarii in fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este tinuta sa verifice daca, in raport cu intrebarile formulate de titularul sesizarii, sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in conformitate cu dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, potrivit carora "daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".


70. Din cuprinsul prevederilor legale enuntate anterior rezulta ca legiuitorul a instituit o serie de conditii de admisibilitate pentru declansarea procedurii sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile - astfel cum au fost acestea decelate in jurisprudenta instantei supreme dezvoltata pe marginea mecanismului procedural in discutie -, conditii care se impun a fi intrunite in mod cumulativ, respectiv: existenta unei cauze aflate in curs de judecata, in ultima instanta; cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza; ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata; chestiunea de drept a carei lamurire se solicita sa prezinte caracter de noutate; chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


71. Verificand admisibilitatea sesizarii, se constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, potrivit argumentelor expuse in cele ce succeda.


72. Astfel, existenta primelor doua conditii de admisibilitate rezulta in mod clar din chiar incheierea de sesizare, procedura fiind declansata de un complet de recurs al Curtii de Apel Suceava - Sectia I civila, intr-o cauza in care curtea de apel judeca in ultima instanta, potrivit dispozitiilor art. 96 pct. 3, art. 483 alin. (1) si art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedura civila.


73. Este indeplinita si cea de-a treia cerinta de admisibilitate, referitoare la ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata .


74. Astfel, in jurisprudenta sa (spre exemplificare, Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014; Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 257 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 8 din 27 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015 etc.), Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a retinut in mod constant ca obiectul sesizarii l-ar putea constitui atat o chestiune de drept material, cat si una de drept procedural daca, prin consecintele pe care le produce, interpretarea si aplicarea normei de drept au aptitudinea sa determine solutionarea pe fond a cauzei, rezolvarea raportului de drept dedus judecatii.


75. In absenta definirii in art. 519 din Codul de procedura civila a notiunii de "chestiune de drept", atat doctrina, cat si jurisprudenta instantei supreme in materia mecanismului cu scop de preintampinare a practicii neunitare (control a priori) au aratat ca, pentru a fi vorba de o problema de drept reala, trebuie ca norma de drept disputata sa fie indoielnica, imperfecta, lacunara sau neclara.


76. De asemenea, s-a considerat ca intrebarea formulata trebuie sa vizeze o chestiune de drept punctuala, astfel incat solutia data in cadrul procedurii prealabile sa o aiba in vedere numai pe aceasta, iar nu intreaga problematica a unui text de lege, existand sub acest aspect o deosebire esentiala intre procedura hotararii prealabile si recursul in interesul legii, in sensul ca in primul caz se rezolva o chestiune de drept punctuala, de care depinde solutionarea pe fond a cauzei, iar in al doilea caz se rezolva, de regula, o problema de drept generica, de principiu.


77. Sub aspectul raportului de dependenta dintre chestiunea de drept ce face obiectul sesizarii si solutionarea pe fond a cauzei s-a statuat ca admisibilitatea procedurii hotararii prealabile este conditionata de imprejurarea ca interpretarea pe care o va da instanta suprema sa produca consecinte juridice de natura sa determine solutionarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept sa conduca la dezlegarea in fond a cauzei, sub aspectul statuarii in privinta raportului juridic dedus judecatii.


78. Reluand, in lumina acestor consideratii, analiza caracterului veritabil al chestiunii de drept supuse dezlegarii, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept retine ca titularul sesizarii solicita interpretarea unor dispozitii legale care prezinta o dificultate suficient de mare, in masura sa reclame interventia mecanismului de unificare activat.


79. Este de observat faptul ca, in urma consultarii instantelor, au fost transmise, cvasiunanim, doar opinii teoretice care evidentiaza mai multe variante posibile de interpretare, intre care unele cu argumente ce sustin teze antinomice. Altfel spus, intelegerea noii solutii legislative consacrate de Codul civil s-a dovedit a fi oarecum anevoioasa, cu potential de a da nastere unor interpretari diverse si chiar contradictorii in jurisprudenta.


80. Se verifica, de asemenea, si existenta raportului de dependenta dintre solutionarea pe fond a cauzei si lamurirea chestiunii de drept in discutie, intrucat autorul sesizarii are a examina si a decide asupra opozabilitatii sau inopozabilitatii efectelor hotararii judecatoresti potrivnice pronuntate in primul proces de revendicare, mai exact asupra efectului autoritatii de lucru judecat, aspect care face obiectul motivelor de recurs si, corelativ, al apararilor formulate in calea de atac.


81. Cu referire la ultimele doua conditii de admisibilitate, respectiv ca problema de drept identificata sa prezinte caracter de noutate si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, acestea sunt indeplinite.


82. Cerinta noutatii trebuie sa se circumscrie scopului institutiei hotararii prealabile, acela de a raspunde necesitatii preintampinarii jurisprudentei neunitare, iar in sesizarea de fata examenul jurisprudential efectuat nu releva cristalizarea unei practici judiciare, fiind de subliniat si faptul ca intrebarea prealabila vizeaza o reglementare nou-introdusa in materia coproprietatii, ce nu si-a clarificat inca intelesul in practica judiciara dezvoltata pe marginea noilor institutii juridice.


83. Textele de lege ce suscita lamuriri nu au facut, intr-adevar, obiectul unei dezlegari in cadrul mecanismelor procedurale de unificare a jurisprudentei, sub aspectul problematicii semnalate de instanta de sesizare .


84. Pentru toate aceste considerente, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constata ca sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate prevazute de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila.


Asupra fondului sesizarii


85. Obiectul intrebarii prealabile il constituie:


- art. 643 alin. (2) din Codul civil, potrivit cu care: "Hotararile judecatoresti pronuntate in folosul coproprietatii profita tuturor coproprietarilor. Hotararile judecatoresti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalti coproprietari." si


- art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila, potrivit cu care: "Hotararea este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara."


86. Autorul sesizarii supune dezlegarii instantei supreme urmatoarea chestiune de drept ce face obiectul pronuntarii unei hotarari prealabile: "daca prevederile art. 643 alin. (2) din Codul civil instituie o exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti, reglementata de art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila".


87. Preliminar, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept retine ca este necesara fixarea limitelor dezlegarii chestiunii de drept cu care instanta suprema a fost investita, intrucat intrebarea adresata de instanta de trimitere are un anumit grad de generalitate care nu permite formularea unui raspuns util.


88. Analiza urmeaza, asadar, sa fie limitata la problema de drept punctuala din litigiul pendinte, fiind vorba despre efectele hotararii judecatoresti potrivnice pronuntate in actiunea in revendicare imobiliara a unui bun proprietate comuna pe cote-parti (coproprietate), introdusa de un/impotriva unui alt coproprietar, fata de coproprietarul care nu a fost parte in proces.


89. In alte cuvinte, problematica intrebarii adresate urmareste dezlegarea cu valoare de principiu a domeniului opozabilitatii fata de terti a hotararii judecatoresti, in situatia particulara a coproprietarului, tert in raport cu o hotarare judecatoreasca nefavorabila, pronuntata intr-o actiune in revendicare imobiliara a unui bun aflat in coproprietate.


90. Drept urmare, instantei de trimitere ii este utila lamurirea - pentru cazul specificat anterior - a aspectului daca hotararea judecatoreasca potrivnica la care se refera teza a doua a art. 643 alin. (2) din Codul civil constituie sau nu o exceptie de la principiul general al opozabilitatii efectelor hotararii judecatoresti fata de terte persoane, consacrat de art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila.


91. Cu acelasi titlu preliminar se impune, pe de o parte, prezentarea unor scurte consideratii de ordin teoretic referitoare la efectele hotararii judecatoresti si la domeniul relativitatii si al opozabilitatii acestora, iar, pe de alta parte, precizarea contextului legislativ in care a fost adoptata norma din Codul civil solicitata a fi interpretata.


92. Se cuvine astfel a aminti ca, in mod traditional, in doctrina se admite ca hotararea judecatoreasca produce doua categorii de efecte: substantiale si procesuale. Efectul substantial este rezultatul aplicarii normei de drept la situatia de fapt concreta, iar efectele procesuale sunt reglementate de dispozitiile art. 429-435 din Codul de procedura civila, fiind vorba, intr-o enuntare sumara, despre dezinvestirea instantei, autoritatea de lucru judecat, puterea executorie si valoarea probanta de inscris autentic.


93. Modalitatea in care se produc aceste efecte isi afla, in mod firesc, sediul materiei in cuprinsul art. 435 din Codul de procedura civila, purtand denumirea marginala "Obligativitatea si opozabilitatea hotararii", potrivit cu care: "(1) Hotararea judecatoreasca este obligatorie si produce efecte numai intre parti si succesorii acestora. (2) Hotararea este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara."


94. Continutul textului de lege sus-redat este sintetizat in doctrina astfel: obligativitatea opereaza inter partes, opozabilitatea opereaza erga omnes; obligativitatea este relativa, opozabilitatea este generala.


95. Asadar, principiul relativitatii hotararii judecatoresti, atat sub aspectul efectelor obligatorii, cat si al lucrului judecat, presupune ca ceea ce a fost judecat sa nu poata folosi sau, in principiu, sa nu poata fi opus decat de catre partile in proces (si succesorii acestora), fundamentul si justificarea acestui principiu constituindu-le contradictorialitatea si dreptul la aparare.


96. Insa aceasta relativitate nu antreneaza consecinta inopozabilitatii hotararii judecatoresti fata de terti.


97. Tocmai de aceea, completandu-l pe cel dintai, principiul opozabilitatii hotararii judecatoresti da expresie respectului datorat si impus tuturor de catre o situatie juridica.


98. Astfel, opozabilitatea stricto sensu este definita in doctrina drept acea aptitudine a actului jurisdictional de a fi recunoscut si respectat de orice persoana care nu a fost implicata in procedura judiciara. Altfel spus, existenta sa integrata in mod legal in ordinea juridica poate fi opusa tertelor persoane, care nu mai pot ignora situatia juridica ce a luat nastere in urma pronuntarii hotararii judecatoresti, cel putin pana la momentul in care vor demonstra in justitie situatia contrara (suportand, astfel, in mod indirect, efectele judecatii la care nu au participat).


99. Mecanismul producerii efectelor hotararii judecatoresti presupune, asadar, ca principiul relativitatii sa asigure stabilitatea interna, in raporturile dintre parti (si succesorii lor), iar cel al opozabilitatii sa asigure stabilitatea externa, in relatia cu tertii (cel putin pana la momentul la care acestia vor face proba contrara celor transate jurisdictional).


100. Se mai cuvine a fi notata si distinctia facuta doctrinar in ceea ce priveste intelegerea notiunii de tert, in spatiul opozabilitatii. In acest sens, este tert desavarsit acela in raport cu care efectele hotararii nu se repercuteaza in niciun fel, in vreme ce tertul interesat este cel care, fiind atins in mod indirect de modalitatea transarii litigiului, are interesul de a se prevala de efectele unei hotarari favorabile sau, dimpotriva, de a inlatura, fata de el, efectele unei judecati care il prejudiciaza, astfel cum este si cazul litigiului pendinte, in care reclamantul coproprietar este un tert interesat in raport cu hotararea potrivnica pronuntata in primul proces de revendicare.


101. In continuarea analizei de fata, se constata a fi utila si precizarea contextului legislativ in care a fost adoptata norma inscrisa in art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil, cu referire la care completul de judecata, autor al sesizarii, intreaba instanta suprema daca reprezinta sau nu o veritabila exceptie de la principiul opozabilitatii fata de terti a actului jurisdictional, reglementat de Codul de procedura civila in art. 435 alin. (2).


102. Se cuvine astfel a fi amintit, reluand argumentele expuse la paragrafele 62-66 din prezenta decizie, faptul ca aceasta constructie jurisprudentiala - regula unanimitatii in actiunea in revendicare -, dezvoltata in dreptul civil roman din vechea reglementare in materie civila, a fost cenzurata in jurisprudenta instantei europene de contencios al drepturilor omului, Curtea Europeana a Drepturilor Omului constatand ca nu regula unanimitatii, in sine, pune probleme sub aspectul dreptului de acces la o instanta, ci modul rigid de aplicare in cauzele in care s-a dovedit ca existau impedimente reale in respectarea acesteia.


103. Aceasta chestiune a fost transata in mod pragmatic, prin adoptarea solutiei legislative consacrate de art. 643 din Codul civil, care poarta denumirea marginala "Actiunile in justitie" si care are urmatorul continut:


"


(1) Fiecare coproprietar poate sta singur in justitie, indiferent de calitatea procesuala, in orice actiune privitoare la coproprietate, inclusiv in cazul actiunii in revendicare.


(2) Hotararile judecatoresti pronuntate in folosul coproprietatii profita tuturor coproprietarilor. Hotararile judecatoresti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalti coproprietari.


(3) Cand actiunea nu este introdusa de toti coproprietarii, paratul poate cere instantei de judecata introducerea in cauza a celorlalti coproprietari in calitate de reclamanti, in termenul si conditiile prevazute in Codul de procedura civila pentru chemarea in judecata a altor persoane ."


104. Lecturarea textului sus-redat si interpretarea juridica adecvata permit a se observa - sub aspectul care intereseaza limitele prezentei dezlegari -, in primul rand, textul de principiu din alin. (1), care reglementeaza in mod expres posibilitatea introducerii unei actiuni in revendicare de fiecare coproprietar, singur; simetric, fiecare coproprietar poate sta singur in justitie ca parat (fiind vorba, evident, despre actiuni formulate de coproprietari impotriva tertilor sau de terti impotriva coproprietarilor).


105. In al doilea rand, sunt de remarcat efectele hotararii judecatoresti pronuntate intr-o atare actiune in justitie, reglementate in cuprinsul alin. (2) al art. 643 din Codul civil. Manifestand o anumita prudenta in privinta acestor efecte, legiuitorul a insotit atenuarea regulii unanimitatii de o protectie suplimentara, asigurata prin extinderea relativitatii efectelor hotararii judecatoresti doar la cele favorabile si, in consecinta, prin exceptarea celor nefavorabile pentru coproprietari.


106. Nu in ultimul rand, sunt de observat, fiind concepute tot ca o masura de prudenta, si garantiile procesuale reglementate la alin. (3) al art. 643 din Codul civil, menite sa previna riscul exercitarii succesive a actiunilor in revendicare cu referire la acelasi bun aflat in coproprietate si, totodata, sa asigure unitatea lucrului judecat, prin atragerea in proces a celorlalti coproprietari, la cererea tertului parat, in termenul si conditiile prevazute de Codul de procedura civila pentru chemarea in judecata a altor persoane .


107. Continuand, in lumina tuturor argumentelor expuse, examinarea propriu-zisa a chestiunii de drept sesizate, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are in vedere natura juridica a dispozitiilor art. 643 din Codul civil, in sensul ca acestea sunt legate de exercitarea dreptului material la actiune, care constituie elementul procesual din continutul coproprietatii.


108. Drept urmare, desi cuprinse in Codul civil, totusi dispozitiile legale precitate contin, in mod evident, si norme de drept procesual civil.


109. In atare conditii, intrebarea prealabila vizeaza stabilirea domeniului principiului opozabilitatii efectelor hotararii judecatoresti (in situatia particulara specificata), prin rezolvarea conflictului intre cele doua norme juridice concurente - art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil si art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila.


110. Este indeobste cunoscut, fiind consacrat expres in art. 2 din Codul de procedura civila, faptul ca, in ceea ce priveste procedura de judecata in materie civila, Codul de procedura civila constituie legea generala, aplicandu-se ori de cate ori legea nu prevede in mod expres altfel.


111. Or, art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil prevede in mod expres o derogare de la norma generala, de drept comun, din Codul de procedura civila, care reglementeaza opozabilitatea efectelor hotararii judecatoresti fata de tertele persoane, exceptia vizand hotararea potrivnica unui coproprietar.


112. La baza acestei concluzii sta, in mod determinant, interpretarea gramaticala a textului precitat, din perspectiva analizei semantice a termenilor folositi de legiuitor. In acest sens este de remarcat utilizarea explicita a sintagmei "nu sunt opozabile", fiind de subliniat faptul ca, in context, notiunea de opozabilitate trebuie inteleasa in sens restrans (stricto sensu), in relatia cu tertii, iar nicidecum intr-un sens larg (lato sensu), in care ar putea fi confundata cu opozabilitatea hotararii in relatia dintre parti.


113. De altfel, in ambele norme - cea generala (regula) si cea speciala (exceptia) -, legiuitorul foloseste notiunea de opozabilitate in acceptiunea stricto sensu.


114. De asemenea, interpretarea sistematica si istorico- teleologica a normelor juridice, detaliata la paragrafele 103-106 din prezenta decizie, sprijina concluzia caracterului special, derogatoriu, al dispozitiilor art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil.


115. Drept urmare, rezolvarea conflictului dintre cele doua norme juridice concurente, ce fac obiectul intrebarii prealabile, se realizeaza pe baza principiului lex specialis derogant lex generali, fiind vorba, asadar, despre aplicarea cunoscutelor adagii juridice latinesti - specialia generalibus derogant, generalia specialibus non derogant.


116. In concluzie, norma cu caracter special din Codul civil - art. 643 alin. (2) teza a doua - instituie o exceptie sau o derogare de la norma cu caracter general din Codul de procedura civila - art. 435 alin. (2), astfel ca hotararea judecatoreasca potrivnica va putea fi ignorata de catre coproprietarul tert si ca realitate juridica, respectiv ca fapt juridic in sens restrans.


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE


In numele legii


D E C I D E:


Admite sesizarea privind pronuntarea unei hotarari prealabile, formulata de Curtea de Apel Suceava - Sectia I civila, in Dosarul nr. 7.542/314/2015 si, in consecinta, stabileste ca:


In cazul actiunii in revendicare imobiliara a unui bun proprietate comuna pe cote-parti (coproprietate), dispozitiile art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil instituie o exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti reglementata de art. 435 alin. (2) din Codul de procedura civila.


Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 17 februarie 2020.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ


Citeşte mai multe despre:    coproprietate    bun proprietate comuna pe cote-parti    revendicare imobiliara    opozabilitatea hotararii judecatoresti
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Actiune pentru repararea prejudiciului cauzat de ruina edificiului. Solidaritate pasiva intre coproprietari
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 279 din 4 februarie 2016

Principiul non reformatio in pejus. Rejudecarea apelului dupa casare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1313 din 9 iunie 2016

Conventia de rezolutiune a unui contract de vanzare incheiata in temeiul prevederilor art. 1550 din Codul civil este un act de administrare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 525 din 17 februarie 2015

Conflict negativ de competenta. Partaj. Modificarea cererii in fata instantei in favoarea carei s-a declinat cauza
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 381 din 5 februarie 2014

Contract de vanzare-cumparare. Imobil. Coproprietate.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 965 din 8 martie 2005

Contract de vanzare-cumparare. Imobil. Coproprietate.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 965 din 8 martie 2005

Contract de vanzare-cumparare. Imobil. Coproprietate.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 965 din 8 martie 2005

Desfiintarea actului. Titlu nevalabil. Inaplicabilitatea Legii nr. 10/2001 in lipsa unei ”preluari abuzive”
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1046 din 28 februarie 2013

Elementele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 2696 din 12 iulie 2011



Articole Juridice

Fiecare proprietar al unui apartament dintr-o cladire aflata in proprietate comuna este obligat sa contribuie la costurile legate de energia termica ce alimenteaza partile comune
Sursa: EuroAvocatura.ro

Asistentul personal profesionist pentru persoane cu handicap. Angajare, conditii si proceduri de atestare
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Promovarea actiunii in granituire
Sursa: euroavocatura.ro

Conventia matimoniala. Privire aprofundata
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Partajul (Art. 669-686)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Proprietatea periodica (Art. 687-692)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Proprietatea comuna (Art. 631-686)
Sursa: EuroAvocatura.ro