ICCJ: Persoana aflata in continuarea studiilor. Protectia si promovarea drepturilor copilului

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept investit cu solutionarea Dosarului nr. 2.075/1/2019 este constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedura civila si art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sedinta este prezidata de doamna judecator Laura-Mihaela Ivanovici, presedintele Sectiei I civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

La sedinta de judecata participa doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Brasov - Sectia civila, in Dosarul nr. 74/119/2019, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.

Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar au fost depuse practica judiciara identificata si punctele de vedere teoretice ale instantelor nationale, precum si raportul intocmit de judecatorul-raportor. Se mai refera asupra faptului ca raportul a fost comunicat partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, nefiind depuse de catre parti puncte de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii.

Presedintele completului constata ca nu exista chestiuni prealabile sau exceptii, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

INALTA CURTE,

deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:

I. Titularul si obiectul sesizarii

1. Curtea de Apel Brasov - Sectia civila a dispus, prin Incheierea din 1 august 2019, in Dosarul nr. 74/119/2019, sesizarea din oficiu a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma "daca isi continua studiile o singura data in fiecare forma de invatamant de zi" trebuie interpretata in sensul ca persoana aflata in plasament care se inscrie la o facultate nu mai poate reveni pentru a se reinscrie la o alta specializare sau persoana aflata in situatia respectiva se poate inscrie la o noua facultate apreciindu-se ca este vorba despre aceeasi forma de invatamant, schimbandu-se numai specializarea.

II. Dispozitiile legale incidente

2. Art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 272/2004) prevede ca: "La cererea tanarului, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, daca isi continua studiile o singura data in fiecare forma de invatamant de zi, protectia speciala se acorda, in conditiile legii, pe toata durata continuarii studiilor, dar fara a se depasi varsta de 26 de ani."

III. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia s-a invocat chestiunea de drept

3. Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la Tribunalul Covasna la data de 25 ianuarie 2019 cu nr. de dosar 74/119/2019, reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Covasna a solicitat in contradictoriu cu paratele A (nascuta in 19 ianuarie 1998 - in plasament) si B (bunica materna la care s-a dispus plasamentul) sa fie dispusa incetarea masurii de protectie speciala a plasamentului, sustinandu-se ca parata A, fiind majora, nu mai justifica aceasta masura din moment ce si-a schimbat specializarea cursurilor de zi, mutandu-se de la o facultate la alta.

4. Astfel, potrivit datelor cauzei, pentru parata A s-a dispus masura de protectie speciala prin plasament, in anul 2005, in baza unei hotarari judecatoresti definitive, la bunica materna, deoarece, dupa divortul parintilor, in 2001, mama paratei a decedat, in anul 2004, iar fetita a ramas fara ocrotire parinteasca, tatal nepastrand legatura cu aceasta. Masura plasamentului a fost mentinuta prin Sentinta civila nr. 362 din 14 aprilie 2016 pronuntata de Tribunalul Covasna in Dosarul nr. 325/119/2016, retinandu-se ca, la implinirea varstei de 18 ani, parata A se afla in continuarea studiilor, fiind in clasa a XI-a la invatamant de zi in cadrul Liceului Teoretic Szekely Miko din municipiul Sfantu Gheorghe .

5. Potrivit Adeverintei nr. xxx/09.10.2017, emisa de Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, parata A figura inscrisa in anul I de studii la aceasta facultate, in anul universitar 2017/2018, in specializarea marketing, limba de predare maghiara, forma de invatamant - zi, forma de finantare - buget .

6. Potrivit Adeverintei nr. xx/03.10.2018, emisa de Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Filosofie, studenta A figureaza inscrisa in anul universitar 2018/2019, in anul I de studii, invatamant cu frecventa, limba de studiu maghiara, forma de finantare cu taxa .

7. La solicitarea primei instante, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Istorie si Filosofie, a emis Adresa din 25 aprilie 2019 din care rezulta ca parata A, la data emiterii adresei, frecventa cursurile de zi ale Facultatii de Istorie si Filosofie - specializarea filosofie - limba maghiara - nivel licenta - anul I, in regim cu taxa, acumuland 27 de credite din 30/semestru (o disciplina restanta).

8. Reclamanta a fost sesizata prin Cererea nr. xxxxx/07.12.2018 de catre parata A cu solicitarea mentinerii masurii plasamentului la bunica materna, cu motivarea ca se afla in continuarea studiilor.

9. Reclamanta a solicitat incetarea masurii plasamentului, sustinand ca nu sunt incidente dispozitiile art. 55 alin. (2) si (3) din Legea nr. 272/2004, deoarece petenta a renuntat la prima specializare si s-a inscris la o alta facultate, pierzand dreptul de a-si continua studiile "o singura data" in aceasta forma de invatamant.

10. Prin Sentinta civila nr. 285 din 25 aprilie 2019 pronuntata in Dosarul nr. 74/119/2019, Tribunalul Covasna a respins cererea de chemare in judecata formulata de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Covasna privind incetarea masurii plasamentului, retinand, in esenta, ca "tanara isi continua studiile in aceeasi forma de invatamant de zi, iar faptul ca aceasta a schimbat specializarea dupa primul an de studii nu echivaleaza cu finalizarea sau schimbarea formei de invatamant".

11. Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Covasna, sustinand nelegalitatea sentintei sub aspectul interpretarii dispozitiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 si aratand ca parata, renuntand la cursurile de zi din cadrul primei facultati, nu se mai poate inscrie la o alta facultate cu o alta specializare, chiar daca este tot la cursuri de zi, deoarece textul mentionat prevede ca studiile se considera continuate doar o singura data in fiecare forma de invatamant.

12. Parata nu a formulat intampinare in cauza.

IV. Motivele retinute de titularul sesizarii care sustin admisibilitatea procedurii

13. Prin Incheierea din 1 august 2019, pronuntata in Dosarul nr. 74/119/2019, Curtea de Apel Brasov - Sectia civila a apreciat ca sunt intrunite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, pentru urmatoarele motive:

14. Completul de judecata este constituit la nivelul unei curti de apel si este investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta (apel) conform art. 136 alin. (1) raportat la art. 138 din Legea nr. 272/2004 si art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 76/2012).

15. Solutionarea pe fond a cauzei depinde de lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 in cazul copilului care beneficiaza de protectie speciala, devenit major, dar aflat in situatia de a-si continua studiile intr-o forma de invatamant de zi.

16. Astfel, obiectul cererii de chemare in judecata formulate de reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Covasna in contradictoriu cu parata A, aflata in plasament la bunica materna, cu care a fost investita instanta de fond, se refera la posibilitatea incetarii masurii de protectie speciala a plasamentului in cazul in care parata, majora la data sesizarii instantei, s-a inscris in anul 2017 la o facultate - cursuri de zi, apoi, dupa anul I de studii, fara a promova anul, si-a schimbat specializarea, inscriindu-se in 2018 la o alta facultate cu o noua specializare, tot cu frecventa la zi.

17. Problema de drept enuntata este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.

18. Dupa cum s-a subliniat in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cerinta noutatii este indeplinita atunci cand chestiunea de drept isi are izvorul in reglementari, chiar daca nu recent intrate in vigoare, carora instantele nu le-au dat, inca, o anumita interpretare si aplicare la nivel jurisprudential ori daca se impun anumite clarificari, intr-un context legislativ nou sau modificat, de natura sa impuna reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate.

19. In speta, nu este vorba despre un act normativ intrat recent in vigoare, ci de faptul ca problema de drept nu a mai facut obiectul unei analize si al unei dezlegari jurisprudentiale consecvente, neputandu-se vorbi despre cristalizarea unei practici judiciare in aceasta privinta.

V. Punctul de vedere al titularului sesizarii cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

20. Din punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea, sintagma "daca isi continua studiile o singura data in fiecare forma de invatamant de zi" din cuprinsul art. 55 alin. (2) al Legii nr. 272/20045 trebuie interpretata in sensul ca persoana aflata in plasament care se inscrie la o facultate poate reveni pentru a se reinscrie la o alta specializare la o noua facultate, cursuri de zi, apreciindu-se ca este vorba despre aceeasi forma de invatamant, schimbandu-se numai specializarea.

21. Aceasta interpretare este in corelare si cu intentia legiuitorului exprimata in tot continutul legii - aceea de protectie a copilului aflat in dificultate, cu atat mai mult cu cat la alin. (3) al aceluiasi articol 55 din lege se prevede posibilitatea majorului de a fi mentinut in plasament inca 2 ani, dupa implinirea varstei de 18 ani, chiar daca nu este in continuarea studiilor, in scopul facilitarii integrarii sale sociale.

22. Aceasta masura poate fi mentinuta si in cazul majorului care isi schimba specializarea la cursurile din cadrul unei universitati - forma invatamant universitar de zi, fiind in continuarea studiilor, cu conditia sa nu depaseasca 26 de ani.

23. Doar daca ar fi terminat cursurile unei facultati - forma de invatamant cu frecventa (zi) si s-ar fi inscris la o a doua facultate tot cursuri de zi, s-ar putea aprecia ca nu mai este vorba de continuarea cursurilor o singura data in aceasta forma de invatamant universitar, scopul legii fiind atins in sensul exprimat la art. 51 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, potrivit caruia "Copilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale", copilul dobandind o specializare care sa ii confere accesul spre un loc de munca .

24. Interpretarea pe care o da acestui text de lege apelanta- reclamanta ar fi potrivita in situatia in care majorul, pana la implinirea varstei de 26 de ani, dupa absolvirea cursurilor unei facultati forma de invatamant de zi, urmeaza cursurile de master tot forma de invatamant cu frecventa, fiind vorba de studii de nivel universitar cu aceeasi forma de invatamant, conform art. 140 alin. (1) si (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 1/2011).

25. Asadar, textul art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 trebuie interpretat in sensul ca persoana aflata in plasament care se inscrie la o facultate poate reveni pentru a se reinscrie la o alta specializare la o noua facultate, cursuri de zi, apreciindu-se ca este vorba despre aceeasi forma de invatamant - de zi, nivel de invatamant universitar.

26. Aceasta interpretare este in corelare si cu dezlegarile date in practica judiciara sintagmei "continuarea studiilor" din continutul art. 499 alin. (3) din Codul civil, in sensul ca obligatia parintilor de a intretine copilul major, care nu a depasit 26 de ani, exista indiferent daca acesta este scolarizat in cadrul invatamantului liceal, postliceal, universitar, cursuri cu frecventa de stat sau private, atat timp cat majorul nu realizeaza venituri, fiind in stare de nevoie (considerentele Deciziei nr. 65 din 1 octombrie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018). Astfel s-ar asigura un tratament egal acestor doua categorii de copii majori: cei aflati sub protectie speciala, fiind lipsiti de ocrotirea parintilor, si cei care beneficiaza de o familie si de ocrotire parinteasca.

27. Instanta de trimitere a aratat ca, spre deosebire de norma reprezentata de art. 499 alin. (3) din Codul civil care a cunoscut dezlegare din partea instantelor concretizata intr-o practica judiciara constanta, ce a impiedicat pronuntarea unei hotarari prealabile, in speta, norma de drept analizata este neclara, necoreland formele de invatamant-zi cu nivelurile de invatamant, si a apreciat ca, pentru a preintampina o practica judiciara neunitara, este nevoie de o interpretare data printr-o hotarare prealabila.

VI. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

28. Apelanta-reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Covasna a apreciat ca o astfel de sesizare ar fi inadmisibila, deoarece textul de lege, respectiv art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, este clar, iar sesizarea nu priveste o chestiune de drept de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei, ci se refera la insasi problema dedusa judecatii. A mai aratat ca parata A, fiind inscrisa in anul I la specializarea marketing din cadrul Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, nu si-a finalizat studiile si a renuntat la aceasta specializare pentru ca, in acelasi an, sa isi schimbe optiunea de studii, inscriindu-se tot in anul I la o alta specializare in cadrul altei facultati a aceleiasi universitati, tot cursuri de zi.

29. Intimatele-parate nu si-au exprimat punctul de vedere.

30. Dupa comunicarea raportului, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, nu au fost formulate de catre parti puncte de vedere.

VII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie

31. Din datele comunicate de instantele nationale la solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie au rezultat urmatoarele aspecte:

32. Curtile de apel Alba Iulia, Craiova, Oradea, Pitesti, Targu Mures, Suceava, Ploiesti nu au identificat practica judiciara si nici nu au exprimat puncte de vedere teoretice.

33. De asemenea, curtile de apel Timisoara, Iasi, Galati, Brasov, Bacau, Cluj nu au identificat practica judiciara, iar punctele de vedere teoretice exprimate au fost in sensul ca, in interpretarea dispozitiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, in situatia in care persoana aflata in plasament se inscrie la o facultate poate reveni pentru a se inscrie la o alta specializare la o noua facultate, apreciindu-se ca este vorba despre aceeasi forma de invatamant superior cu schimbarea specializarii (in acest sens, judecatorii de la Tribunalul pentru Minori si Familie Brasov, opinia majoritara a judecatorilor din cadrul Sectiei I civile a Curtii de Apel Galati si Tribunalului Galati, Tribunalul Bacau si judecatoriile Bacau si Onesti, Curtea de Apel Timisoara, opinia majoritara a judecatorilor Sectiei civile a Curtii de Apel Iasi si opinia judecatorilor din cadrul Sectiei civile a Tribunalului Vaslui, Sectia I civila a Curtii de Apel Cluj, Tribunalul Cluj, Tribunalul Maramures). In acelasi sens au fost si opiniile exprimate la nivelul Curtii de Apel Bucuresti (Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, Sectia a IV-a civila) si a instantelor aflate in circumscriptia teritoriala a acesteia (Tribunalul Bucuresti - sectiile a III-a, a IV-a si a V-a civile, Tribunalul Ialomita, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Giurgiu si judecatoriile Giurgiu si Bolintin-Vale).

34. S-a argumentat facandu-se trimitere la dispozitiile art. 60 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la formele de organizare a activitatii didactice si s-a aratat ca lamurirea intelesului sintagmei "forma de invatamant de zi" din cuprinsul art. 55 alin. (2) al Legii nr. 272/2004 nu se poate realiza decat in coroborare cu dispozitiile art. 23 si 25 din Legea nr. 1/2011 privitoare la formele de organizare a invatamantului potrivit carora sintagma "forma de invatamant de zi" se interpreteaza in sensul ca include forma de invatamant cu frecventa, cu excluderea formei de invatamant la distanta.

35. Au fost inaintate doua decizii ale Sectiei a III-a civile si pentru cauze cu minori si de familie a Curtii de Apel Bucuresti, care insa privesc situatii de fapt diferite.

36. Un punct de vedere diferit a fost exprimat de judecatorii de la Judecatoria Baia Mare si de cei de la Judecatoria Tulcea si Curtea de Apel Constanta - Sectia I civila.

37. Astfel, in opinia Judecatoriei Baia Mare, sintagma "daca isi continua studiile o singura data in fiecare forma de invatamant de zi" trebuie interpretata in sensul ca persoana aflata in plasament care se inscrie la o facultate nu mai poate reveni pentru a se inscrie la o alta specializare.

38. Judecatoria Tulcea a opinat ca persoana aflata in plasament poate sa se inscrie la o specializare si apoi la o alta, daca aceasta din urma o continua pe prima, fara repetarea anului sau a anilor precedenti din specializarea anterioara. In caz contrar se incalca conditia conform careia studiile se continua o singura data, sens in care s-a apreciat ca nici repetarea anului in cadrul aceleiasi specializari nu este permisa. In acest fel se vor evita situatiile in care majorii se inscriu la facultate nu cu intentia de a o finaliza, ci de a beneficia de masurile de protectie sociala pana la varsta de 26 de ani.

39. Complementar acestei opinii, Curtea de Apel Constanta a apreciat ca sintagma "o singura data" se refera la parcurgerea unei singure etape de studiu, indiferent de forma de invatamant. Spre exemplu, in ipoteza in care persoana se inscrie pentru studii de licenta pentru un anumit domeniu, cum ar fi Drept, si apoi renunta pentru a se inscrie de pilda la Medicina, conditia prevazuta de art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 nu este indeplinita, nefiind vorba de "continuarea studiilor o singura data". In acest caz exista o intrerupere a studiilor si inceperea altora noi, astfel ca nu este indeplinita cerinta de continuitate . Daca insa in cadrul aceluiasi domeniu de studiu persoana vizata isi schimba specializarea, insa continua studiile in cadrul aceleiasi facultati (de exemplu, in cadrul domeniului Drept trece de la studii juridice la studii administrative), valorificand etapa parcursa anterior, este indeplinita conditia continuitatii.

40. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia judiciara - Serviciul judiciar civil, prin Adresa nr. 2.062/C/2.793/III-5/2019 din 2 septembrie 2019, a comunicat ca nu se verifica, in prezent, practica judiciara, in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept care formeaza obiectul prezentei sesizari.

VIII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale

41. Dispozitiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 nu au facut obiectul controlului de constitutionalitate.

IX. Raportul asupra chestiunii de drept

42. Prin raportul intocmit in cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (7) din Codul de procedura civila, judecatorul-raportor a apreciat ca sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile nu indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, sub aspectul existentei unei chestiuni de drept reale, veritabile, avand un grad de dificultate ridicat.

43. Asupra rezolvarii de principiu a chestiunii de drept sesizate, pentru ipoteza in care completul desemnat in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile ar ajunge la concluzia intrunirii conditiilor de admisibilitate a sesizarii, opinia judecatorului-raportor a fost in sensul ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, sintagma "daca isi continua studiile o singura data in fiecare forma de invatamant de zi" se interpreteaza in sensul ca persoana aflata in continuarea studiilor care se inscrie la o noua facultate/specializare beneficiaza de protectie speciala in conditiile prevazute de art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, in masura in care programul corespunzator de studii universitare de licenta la care s-a inscris initial nu este finalizat.

X. Inalta Curte de Casatie si Justitie

44. Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorul-raportor si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele: Asupra admisibilitatii sesizarii

45. Potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, "Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constata ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".

46. Conform art. 520 alin. (1) si (2) din acelasi cod, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre completul de judecata dupa dezbateri contradictorii, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 519, prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac. Daca prin incheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care sustin admisibilitatea sesizarii, potrivit dispozitiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecata si al partilor, iar prin incheiere cauza va fi suspendata pana la pronuntarea hotararii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept .

47. Din cuprinsul prevederilor legale enuntate anterior se desprind conditiile de admisibilitate pentru declansarea procedurii de sesizare in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, conditii care trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ, dupa cum urmeaza: existenta unei cauze aflate in curs de judecata; instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuie sa judece cauza in ultima instanta; cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza in ultima instanta; solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere; chestiunea de drept a carei lamurire se cere sa fie noua; chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.

48. Procedand la analiza asupra admisibilitatii sesizarii, se constata ca primele conditii sunt indeplinite, intrucat Curtea de Apel Brasov este legal investita cu solutionarea unei cereri de apel, in ultima instanta, conform art. 136 alin. (1) raportat la art. 138 din Legea nr. 272/2004 si art. 7 din Legea nr. 76/2012.

49. Totodata, este indeplinita cerinta ca problema de drept sa fie noua si asupra chestiunii de drept sa nu se fi pronuntat Inalta Curte de Casatie si Justitie si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, in contextul in care nu exista sesizari pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a unui recurs in interesul legii, pe rol sau solutionate, care sa priveasca interpretarea art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004.

50. Este adevarat ca prin Decizia nr. 65 din 1 octombrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a avut de solutionat sesizarea formulata de Tribunalul Gorj - Sectia I civila, in Dosarul nr. 11.349/318/2017, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile privind interpretarea sintagmei "continuarea studiilor" cuprinse in dispozitiile art. 499 alin. (3) din Codul civil, iar sesizarea a fost respinsa ca inadmisibila, nefiind indeplinite cerintele noutatii si existentei unei reale probleme de drept, dar in speta de fata problema pusa in discutie este diferita si aduce elemente noi.

51. Astfel, in situatia anterioara se punea problema interpretarii art. 499 alin. (3) din Codul civil, potrivit caruia "Parintii sunt obligati sa il intretina pe copilul devenit major, daca se afla in continuarea studiilor, pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 26 de ani", prin raportare la art. 23 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1/2011 ce reglementeaza invatamantul postliceal ca forma de invatamant preuniversitar, in sensul de a se considera ca beneficiaza de pensie de intretinere si copilul major, care a implinit varsta de 18 ani si care urmeaza cursuri de invatamant postliceal, fara a depasi varsta de 26 de ani.

52. Or, in speta de fata, ceea ce a generat nelamurirea instantei nu a fost sintagma "continuarea studiilor", ci sintagma "isi continua studiile o singura data in fiecare forma de invatamant de zi".

53. De asemenea, solutionarea pe fond a cauzei depinde de lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, in cazul copilului care beneficiaza de protectie speciala, devenit major, dar aflat in situatia de a-si continua studiile intr-o forma de invatamant de zi.

54. Astfel, obiectul cererii de chemare in judecata formulate de reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Covasna in contradictoriu cu parata aflata in plasament, cu care a fost investita instanta de fond, se refera la posibilitatea incetarii masurii de protectie speciala a plasamentului in cazul in care parata, majora la data sesizarii instantei, s-a inscris la o facultate - cursuri de zi, apoi, dupa anul I de studii, fara a promova anul, s-a inscris la o alta facultate cu o alta specializare, tot cu frecventa la zi.

55. Apelul cu care a fost investita Curtea de Apel Brasov vizeaza tocmai interpretarea dispozitiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, interpretare care este esentiala pentru rezolvarea cauzei.

56. Acest text de lege ridica probleme de interpretare, de o relativa dificultate, dat fiind ca exista o necorelare intre prevederile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 si cele ale Legii nr. 1/2011 in ceea ce priveste reglementarea si organizarea formelor de invatamant, aspect ce implica riscul unor dezlegari diferite ulterioare in practica judiciara, chestiunea de drept fiind de actualitate.

57. In cauza este indeplinita situatia premisa a iminentei aparitiei unei practici judiciare neunitare, asa cum rezulta din analiza punctelor de vedere divergente exprimate de instantele nationale.

58. Prin urmare, sesizarea intruneste cumulativ conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, astfel incat se impune a se da eficienta mecanismului de unificare reprezentat de pronuntarea unei hotarari prealabile, in vederea atingerii dezideratului acestei institutii procesuale, respectiv preintampinarea solutionarii diferite a unei chestiuni de drept de catre instantele judecatoresti (control a priori), determinand si efectul asigurarii securitatii raporturilor juridice. Asupra fondului sesizarii

59. Rezolvarea de principiu a chestiunii de drept presupune o corelare a normelor ce reglementeaza instituirea masurilor de protectie speciala prevazute de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului cu cele privind organizarea sistemului de invatamant din Legea educatiei nationale nr. 1/2011.

60. Sub acest aspect se poate observa ca Legea educatiei nationale nr. 1/2011 face vorbire de invatamant preuniversitar, invatamant superior, invatamant postuniversitar.

61. Conform art. 22 alin. (2) din acelasi act normativ, invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de invatamant si, dupa caz, filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dobandirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva.

62. Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 vine sa detalieze care sunt nivelurile din invatamantul preuniversitar, respectiv: a) educatia timpurie (0-6 ani), formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani); b) invatamantul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV; c) invatamantul secundar, care cuprinde: (i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII; (ii) invatamantul secundar superior, care poate fi: - invatamant liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII; - invatamant profesional cu durata de minimum 3 ani; d) invatamantul tertiar nonuniversitar, care cuprinde invatamantul postliceal.

63. Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt, conform art. 25 din Legea nr. 1/2011: invatamant cu frecventa si invatamant cu frecventa redusa.

64. In schimb, pentru invatamantul superior, legiuitorul opteaza pentru impartirea acestuia in "programe de studii", si nu in "niveluri de invatamant".

65. Astfel, conform art. 140 din Legea nr. 1/2011, in invatamantul superior exista programele de studii universitare de licenta care se pot organiza la urmatoarele forme de invatamant: cu frecventa, cu frecventa redusa si la distanta; programele de studii universitare de master ce se pot organiza la urmatoarele forme de invatamant: cu frecventa si cu frecventa redusa si programele de studii universitare de doctorat ce se pot organiza, de regula, la forma de invatamant cu frecventa si, prin exceptie, si la forma de invatamant cu frecventa redusa.

66. De altfel, in cadrul Legii nr. 1/2011, legiuitorul a aratat la art. 142 alin. (7) ca persoana admisa la un program de studii universitare de licenta, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv student-doctorand, pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv, de la inmatriculare si pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor, aceste examene de finalizare a studiilor in invatamantul superior fiind, conform art. 143 din aceeasi lege: a) examen de licenta, pentru ciclul de studii universitare de licenta sau examen de diploma pentru invatamantul din domeniul stiintelor ingineresti; b) examen de disertatie, pentru ciclul de studii universitare de master; c) examen de sustinere publica a tezei de doctorat; d) examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare; e) examen de selectie, care preceda examenul de licenta, in cazul studentilor/absolventilor care provin de la institutii de invatamant superior si/sau programe de studii care au intrat in lichidare.

67. Este cert, raportat la cele aratate anterior, ca in speta avuta spre solutionare de catre instanta de trimitere persoana care reclama beneficiul dispozitiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 nu a finalizat programul de studii universitare de licenta, ci doar a schimbat specializarea/facultatea.

68. Avand in vedere ca in acest caz nu se poate retine ca ar fi vorba de finalizarea unui program de studii universitare si inscrierea la un alt program de studii universitare - de licenta, master ori doctorat, se poate concluziona ca, in cauza, nu se pune problema schimbarii formei de invatamant/programului de studiu/nivelului de invatamant, ci de schimbarea specializarii pentru care s-a optat initial in cadrul aceluiasi program de studii universitare de licenta, in forma de organizare - zi, fara ca cel inceput anterior sa fie finalizat.

69. Trebuie observat ca notiunea "zi" din cadrul textului supus interpretarii a fost inserata inca de la adoptarea Legii nr. 272/2004, care in forma initiala statua, la art. 51 alin. (2), urmatoarele: "La cererea tanarului, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant de zi, protectia speciala se acorda, in conditiile legii, pe toata durata continuarii studiilor, dar fara a se depasi varsta de 26 de ani."

70. La acel moment, continutul textului era in deplina concordanta cu dispozitiile art. 15 alin. (10) din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 84/1995) - in vigoare de la 30 august 1995 pana la 8 februarie 2011, cand a fost abrogata si inlocuita prin Legea nr. 1/2011 - potrivit carora "formele de organizare a invatamantului sunt: invatamant de zi, seral, cu frecventa redusa, la distanta,(...)".

71. Conform considerentelor ce vor fi aratate in continuare, se impune concluzia ca notiunea "invatamant de zi" din Legea nr. 84/1995 isi gaseste corelarea in notiunea "invatamant cu frecventa" din actul normativ ulterior.

72. Astfel, conform art. 139 din Legea nr. 1/2011, "Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecventa, caracterizata prin activitati de invatamant si/sau de cercetare programate pe durata intregii zile, specifice fiecarui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite saptamanal/zilnic pe parcursul semestrului si presupunand intalnirea nemijlocita, in spatiul universitar, a studentilor cu cadrele didactice si de cercetare; b) cu frecventa redusa, caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative, programate in mod compact si periodic, presupunand intalnirea nemijlocita, in spatiul universitar, a studentilor cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregatire specifice invatamantului la distanta; c) la distanta, caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice, informatice si de comunicatii specifice, activitati de autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat".

73. Dintre cele trei forme de organizare a invatamantului, potrivit Legii nr. 1/2011, numai forma de invatamant "cu frecventa" presupune activitati de invatamant pe durata intregii zile, specifice fiecarui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite saptamanal/zilnic, care sunt echivalente formei de invatamant "zi" din reglementarea anterioara.

74. Singura modificare a continutului textului supus analizei fata de redactarea initiala s-a efectuat ulterior intrarii in vigoare, la data de 9 februarie 2011, a Legii nr. 1/2011, prin art. I pct. 26 din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, care a introdus sintagma "daca isi continua studiile o singura data in fiecare forma de invatamant de zi".

75. Astfel, intentia legiuitorului este clara in contextul in care rezulta ca se urmareste ca dupa finalizarea fiecarui nivel de invatamant preuniversitar sau program de studii universitare enuntat de Legea nr. 1/2011 sa nu se mai poata urma inca o data aceeasi "forma de invatamant".

76. Rationamentul este acelasi cu cel al interpretarii dispozitiilor art. 499 alin. (3) din Codul civil, data de jurisprudenta, si care rezulta implicit si din considerentele Deciziei nr. 65 din 1 octombrie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in sensul ca obligatia parintilor de a intretine copiii majori aflati in continuarea studiilor (ca si ocrotirea copiilor majori aflati sub protectie speciala - n.n.) decurge din starea de nevoie in care se afla acestia, cand, urmand cursurile zilnice ale unei forme de invatamant, nu se pot angaja sau desfasura o activitate remunerata.

77. Or, cata vreme au fost finalizate "o data" nivelurile de invatamant preuniversitar/programele de studii universitare, prevazute de lege, care ar permite accederea la un loc de munca care sa ii asigure persoanei ocrotite resursele necesare traiului, optiunea de a incepe o noua "forma de invatamant", de acelasi fel, nu se mai circumscrie starii de nevoie, ca si conditie esentiala a instituirii unei forme de protectie speciala impusa de art. 55 din Legea nr. 272/2004.

78. Concluzionand, sintagma "o singura data" se refera la parcurgerea, dar si finalizarea unei singure etape de studiu, la zi/cu frecventa, fara a putea fi reluata dupa finalizare aceeasi etapa - nivel de invatamant preuniversitar/program de studii universitare, iar sintagma "fiecare forma de invatamant" se refera la nivelurile de invatamant/programele de studii (spre exemplu, liceal, postliceal, studii cu licenta, de masterat, doctorat), in sensul ca finalizarea unei etape de studiu nu exclude parcurgerea si a celorlalte (caz in care legiuitorul ar fi folosit expresii de genul "isi continua studiile o singura data in una din formele de invatamant de zi" sau "isi continua studiile o data intr-o singura forma de invatamant de zi").

79. Prin urmare, in intelesul art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, persoana aflata in continuarea studiilor, care beneficiaza de protectia speciala prevazuta de lege, se poate inscrie la o noua facultate/specializare in masura in care programul de studii universitare de licenta la care s-a inscris initial nu este finalizat.

80. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 521 din Codul de procedura civila,

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

In numele legii

D E C I D E:

Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Brasov - Sectia civila, in Dosarul nr. 74/119/2019, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma "daca isi continua studiile o singura data in fiecare forma de invatamant de zi" se interpreteaza in sensul ca persoana aflata in continuarea studiilor care se inscrie la o noua facultate/specializare beneficiaza de protectie speciala in conditiile prevazute deart. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, in masura in care programul corespunzator de studii universitare de licenta, conform art. 140 alin. (1) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, la care s-a inscris initial nu este finalizat.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 9 decembrie 2019.