din anul 2007, atuul tau de DREPT!
4296 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica

  Publicat: 28 Jan 2020       4343 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent sa judece sesizarea ce formeaza obiectul Dosarului nr. 1.418/1/2019 este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este orice persoana care, pe cont propriu, cumpara, detine si vinde valori mobiliare fara a practica intermedierea ca fapt de comert.
Este orice persoana care, pe cont propriu, cumpara, detine si vinde valori mobiliare fara a practica intermedierea ca fapt de comert.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Datoria persoanei creditate.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este orice persoana care, pe cont propriu, cumpara, detine si vinde valori mobiliare fara a practica intermedierea ca fapt de comert.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Inscriere a unui drept real imobiliar sau notarea unui act cu privire la un imobil, in cartea funciara.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


La sedinta de judecata participa doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.


Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila in vederea dezlegarii urmatoarei chestiuni de drept: "daca art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, in forma anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 233/2018, se interpreteaza in sensul ca scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii prevazuta de textul de lege mentionat mai sus vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica in cadrul proiectelor autoritatilor administratiei publice judetene sau locale privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local sau orice alt fel de lucrari de constructii executate in cadrul acestor proiecte."


In urma deliberarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a ramas in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.


INALTA CURTE,


deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, a constatat urmatoarele:


I. Titularul sesizarii


1. Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila a dispus, prin Incheierea din 7 mai 2019 pronuntata in Dosarul nr. 3.837/332/2017, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior mentionata.


II. Normele de drept intern care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile


2. Art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, lege aplicabila in cauza, denumita in continuare Legea nr. 255/2010 - in forma anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 233/2018: "Proiectele cuprinse in programul Ministerului Transporturilor, Departamentului pentru proiecte de infrastructura si investitii straine, Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Economiei, Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau in cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale, privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local, sunt scutite de taxele catre Inspectoratul de Stat in Constructii prevazute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, si de Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare."


3. Art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, in forma actuala, ulterior modificarii aduse prin Legea nr. 233/2018: "Proiectele cuprinse in programul Ministerului Transporturilor, Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Ministerului Mediului, Ministerului Apelor si Padurilor, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Economiei sau in cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale, privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local, si care necesita exproprierea pentru cauza de utilitate publica in intelesul prezentei legi, sunt scutite de cotele catre Inspectoratul de Stat in Constructii prevazute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, republicata, cu modificarile ulterioare, si de Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, datorate pentru lucrarile de constructii executate pe coridorul de expropriere ."


III. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia s-a invocat chestiunea de drept mentionata


4. Prin actiunea introductiva, reclamantul A a solicitat, in contradictoriu cu parata B, obligarea paratei la plata sumei de 82.494 lei, reprezentand plata cotelor de 0,7% si penalitati de intarziere aferente, datorate pentru lucrarile de modernizare drumuri comunale si ulite din comuna B, judetul M, conform Autorizatiei de construire nr. 1 din 28 martie 2011.


5. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca investitoarea B a executat lucrari de modernizare drumuri comunale si ulite in comuna B, din cadrul obiectivului "Proiect integrat modernizare drumuri comunale si ulite, extinderea alimentare cu apa, canalizare cu statie de epurare in sistem centralizat, comuna B", situate in comuna B, judetul M, realizate in baza Autorizatiei de construire nr. 1 din 28 martie 2011, emisa de Primaria comunei B, receptionate conform Procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 29 din 19 septembrie 2012.


6. Inceperea lucrarilor la obiectivul sus-mentionat a fost anuntata prin comunicarea privind inceperea lucrarilor nr. 120 din 29 martie 2011, iar conform Procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 29 din 19 septembrie 2012, valoarea interventiei receptionate a fost diferita de cea declarata in autorizatia de constructie (valoarea autorizata fiind de 7.572.200 lei), respectiv o valoare de 5.892.429,02 lei. Pana la data receptiei la terminarea lucrarilor, investitorul a achitat catre A suma de 7.572,20 lei reprezentand contravaloarea cotei de 0,1% din valoarea autorizata a lucrarilor declarata in autorizatia de constructie, dar dupa receptia la terminarea lucrarilor investitorul nu a mai achitat catre A nicio alta suma.


7. Judecatoria Vanju Mare, prin Sentinta civila nr. 762 din 6 iunie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 3.837/332/2017, a admis actiunea si a obligat parata la plata catre reclamant a sumei de 82.494 lei reprezentand cota de 0,7% si penalitati aferente, datorate pentru lucrarile de modernizare drumuri comunale si ulite comuna B, judetul M, conform Autorizatiei de construire nr. 1 din 28 martie 2011.


8. S-a retinut, in esenta, ca, desi in baza Autorizatiei de construire nr. 1 din 28 martie 2011 eliberate de Primaria Comunei B, parata B a executat lucrari de modernizare drumuri comunale si satesti, a caror valoare s-a ridicat la suma de 5.892.429,02 lei, conform Procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 29 din 19 septembrie 2012, nu a achitat obligatiile legale de plata a sumei de 41.247 lei reprezentand cota de 0,7%, datorata A, potrivit art. 40 alin. (1) si (2) din Legea nr. 10/1995, precum si a sumei de 41.247 lei, reprezentand penalitati aferente acestui debit.


9. Totodata, au fost inlaturate sustinerile paratei in sensul ca este scutita de la plata taxei, retinandu-se ca lucrarile de constructii nu au fost executate in temeiul si cu aplicarea dispozitiilor Legii nr. 255/2010, nefiind executata nicio expropriere in vederea realizarii acestora.


10. In acest sens, prima instanta a argumentat ca Legea nr. 255/2010 constituie cadrul juridic necesar pentru pregatirea realizarii unor obiective, astfel cum au fost strict si limitativ enumerate de legiuitor la art. 2, iar prevederile art. 25 alin. (2) din lege instituie scutiri de la plata "taxelor" (in masura in care termenul face referire la cotele prevazute de Legea nr. 50/1991 si Legea nr. 10/1995) datorate Inspectoratului de Stat in Constructii numai pentru lucrarile aferente investitiilor care intra sub incidenta acestui act normativ, respectiv proiectele cuprinse in programul Ministerului Transporturilor, Departamentului pentru proiecte de infrastructura si investitii straine, Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Economiei, Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau in cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local.


11. Asadar, obiectul de reglementare al Legii nr. 255/2010 il constituie exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, legea neputandu-si produce efecte asupra unor situatii care excedeaza obiectului sau de reglementare, astfel ca dispozitiile art. 25 alin. (2) din legea sus-invocata scutesc de "taxele" catre I.S.C., prevazute de Legea nr. 10/1995 si de Legea nr. 50/1991, numai proiectele care intrunesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:


a) sunt cuprinse in programul Ministerului Transporturilor, Departamentului pentru proiecte de infrastructura si investitii straine, Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Economiei, Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau in cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local;


b) realizarea proiectelor necesita exproprierea pentru cauza de utilitate publica.


12. In concluzie, constatand ca, desi sustine incadrarea lucrarilor de constructii efectuate si autorizate, prin Autorizatia de constructie nr. 1 din 28 martie 2011, in dispozitiile Legii nr. 255/2010, investitorul B nu a facut dovada existentei unei hotarari de expropriere in vederea executarii lucrarilor de constructii in cauza, care sa justifice aceasta incadrare; prima instanta a admis actiunea, obligand-o pe parata la plata taxelor solicitate de reclamanta.


13. Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a formulat apel parata B, iar prin Decizia civila nr. 1094/A din 11 decembrie 2018, Tribunalul Mehedinti a admis apelul, a schimbat sentinta si a respins actiunea .


14. Pentru a se pronunta astfel, Tribunalul a retinut ca, desi la data inceperii executiei lucrarilor, Legea nr. 198/2004 era abrogata de Legea nr. 255/2010, acest din urma act normativ a preluat dispozitia anterioara, dispunand la art. 1 ca "Prezenta lege stabileste cadrul juridic pentru luarea masurilor necesare executarii lucrarilor de constructie, reabilitare si modernizare a drumurilor de interes national, judetean si local (...)" si la art. 25 alin. (2) ca "Proiectele cuprinse in programul Ministerului Transporturilor, Departamentului pentru proiecte de infrastructura si investitii straine, Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Economiei, Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau in cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale, privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local, sunt scutite de taxele catre Inspectoratul de Stat in Constructii prevazute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, si de Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare".


15. Raportat la prevederile legale mentionate, s-a apreciat ca proiectul derulat de parata pentru reabilitarea si modernizarea trotuarelor si carosabilului se inscrie in programul autoritatilor administratiei publice locale privind dezvoltarea de drumuri de interes national, respectiv de interes judetean si local, astfel ca aceasta investitie a fost scutita de taxele catre Inspectoratul de Stat in Constructii mentionate in Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, si in Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


16. Totodata, au fost inlaturate sustinerile intimatei- reclamante in sensul ca, pentru a beneficia de scutiri, este necesara, pe langa includerea in programul Ministerului Transporturilor sau cel al autoritatilor administratiei publice locale, si exproprierea pentru cauza de utilitate publica, motivandu-se ca textul de lege nu conditioneaza scutirea de la plata taxelor de acest lucru.


17. De asemenea s-a aratat ca nu poate fi primita nici sustinerea intimatei, in sensul ca, desi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 nu facea referire expresa la faptul ca s-ar aplica doar lucrarilor pentru care a fost necesara efectuarea de exproprieri, Legea nr. 233/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 255/2010 a modificat art. 25 alin. (2), referindu-se in mod expres la lucrarile care necesita exproprierea pentru utilitate publica.


18. Sub acest aspect, s-a retinut ca stabilitatea raporturilor juridice a impus legiferarea, cu caracter de principiu, a neretroactivitatii legii civile, potrivit art. 6 din Codul civil, iar in speta legea aplicabila raporturilor juridice deduse judecatii este Legea nr. 255/2010, dispozitiile Legii nr. 233/2018 neaplicandu-se retroactiv.


19. Impotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul A, aratand ca instanta de apel a retinut, in mod gresit, ca art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 prevede scutiri de la plata cotelor ce ii erau datorate.


20. In acest sens, raportat la titlul Legii nr. 255/2010, obiectul reglementarii vizeaza existenta unei exproprieri si, desi art. 25 alin. (2) din lege nu facea referire expresa la faptul ca s-ar fi aplicat doar lucrarilor pentru care a fost necesara efectuarea de exproprieri, dintr-o interpretare teleologica a actului normativ reiese faptul ca acesta, in integralitate, priveste etapele procedurii de expropriere, aprobarile, avizele si documentatiile necesare lucrarilor de construire, reabilitare, modernizare - art. 1 si 2 din actul normativ anterior mentionat.


21. Aceasta concluzie se desprinde si din faptul ca Legea nr. 233/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 255/2010 a modificat art. 25 alin. (2), care, in forma actuala, prevede expres ca scutirea opereaza pentru cotele "datorate pentru lucrarile de constructii executate pe coridorul de expropriere", in opinia sa noua lege venind sa lamureasca si sa arate expres intentia pe care legiuitorul a avut-o la elaborarea textului art. 25 din Legea nr. 255/2010, respectiv conditiile in care opereaza scutirea de plata cotelor legale datorate Inspectoratului de Stat in Constructii, nefiind vorba despre o retroactivitate a legii, ci despre o lamurire a dispozitiilor actului normativ.


22. In cadrul solutionarii recursului, instanta a pus in discutie, din oficiu, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la interpretarea acestui text de lege in acest gen de litigii, respectiv daca vizeaza exclusiv lucrari de expropriere sau are in vedere o serie mai larga de lucrari.


IV. Motivele retinute de titularul sesizarii care sustin admisibilitatea procedurii


23. Verificand admisibilitatea sesizarii, in conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedura civila, Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila a retinut urmatoarele:


a) de lamurirea modului de interpretare/aplicare a dispozitiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, in forma anterioara modificarii aduse prin Legea nr. 233/2018, depinde solutionarea pe fond a cauzei, aflata in etapa procesuala a recursului, respectiv daca, in ceea ce priveste lucrarile de modernizare a drumurilor comunale executate de parata, opereaza sau nu scutirea prevazuta de acest text de lege pentru plata taxelor datorate reclamantului Inspectoratul de Stat in Constructii conform Legii nr. 10/1995 si Legii nr. 50/1991;


b) problema de drept enuntata este noua, deoarece, prin consultarea jurisprudentei, s-a constatat ca asupra acestei probleme Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o alta hotarare;


c) problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, conform evidentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


V. Punctul de vedere al completului de judecata cu privire la dezlegarea chestiunii de drept


24. Instanta de sesizare, constatand existenta unei practici neunitare privind interpretarea si aplicarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, in forma anterioara modificarii aduse prin Legea nr. 233/2018, a retinut ca, desi este cert ca acest articol nu prevedea expres ca scutirea de la plata taxelor prevazute de Legea nr. 10/1995 si Legea nr. 50/1991 se acorda numai pentru lucrarile de constructii necesare realizarii unei exproprieri pentru cauza de utilitate publica, executate in cadrul proiectelor autoritatilor administratiei publice judetene si locale, privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local, in opinia completului, o interpretare teleologica si sistematica a normelor cuprinse in Legea nr. 255/2010 impune o astfel de concluzie.


25. In acest sens trebuie avut in vedere ca scopul adoptarii Legii nr. 255/2010 si obiectul acesteia de reglementare reies chiar din titlul acesteia, si anume legea privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local.


26. In expunerea de motive a Legii nr. 255/2010 s-a aratat ca: "Prin prezentul act normativ, initiatorul propune un cadru juridic pentru luarea masurilor de pregatire a realizarii obiectivelor de interes national, judetean si local si a obiectivelor de importanta strategica si securitate nationala, care, in forma simplificata, sa stabileasca relatia dintre expropriat si expropriator, cu respectarea drepturilor ce revin (...).


27. Procedurile de expropriere instituite de prezentul proiect de act normativ permit, in primul rand, ducerea la indeplinire, in timp util, a procesului accelerat de realizare a obiectivelor de interes national, judetean si local si a obiectivelor de importanta strategica si securitate nationala, conform strategiilor si programelor aprobate de Guvernul Romaniei, precum si onorarea in termen de catre statul roman a obligatiilor asumate prin conventiile si acordurile internationale."


28. In considerarea scopului avut in vedere de initiatorul actului normativ se constata ca Legea nr. 255/2010, ulterior stabilirii domeniului sau de aplicare la art. 1, determinarii sferei lucrarilor de utilitate publica, a calitatilor de expropriator si expropriat, reglementeaza in continuare intreaga procedura a exproprierii, stabilind in capitolele urmatoare etapele, competentele autoritatilor implicate in procedura exproprierii, drepturile expropriatului si obligatiile expropriatorului si ale altor autoritati competente.


29. Scutirea prevazuta de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 se regaseste in capitolul VI din lege intitulat "Avize, acorduri, certificate si autorizatii", care se refera la eliberarea certificatului de urbanism, autorizatiei de constructie, a altor avize si acorduri pentru executarea lucrarilor, la art. 24 alin. (1) din lege prevazandu-se toata aceasta documentatie "pentru eliberarea certificatelor de urbanism necesare realizarii lucrarilor prevazute la art. 1 se depun de catre expropriator". Din aceasta prevedere se desprinde din nou concluzia ca lucrarile prevazute la art. 1 din lege sunt executate in legatura cu exproprierea, numai in urma declansarii unei astfel de proceduri existand persoane juridice care dobandesc calitatea de expropriator si carora le revin obligatiile de obtinere a documentatiei necesare prevazute la acest capitol.


30. Prin urmare, din interpretarea coroborata a acestor texte de lege rezulta ca scutirea prevazuta de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 opereaza numai in cazul lucrarilor executate in cadrul proiectelor cuprinse in programul Ministerului Transporturilor, Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine, Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Economiei, Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau in cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local si care sunt in legatura cu exproprierea unor terenuri pentru cauza de utilitate publica.


31. Prin adoptarea Legii nr. 233/2018, care a completat textul art. 25 alin. (1), prevazandu-se expres ca scutirea priveste taxele "datorate pentru lucrarile de constructii executate pe coridorul de expropriere", legiuitorul a confirmat faptul ca sfera lucrarilor in privinta carora opereaza scutirea mentionata trebuia delimitata, inca de la inceput, ca fiind in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica.


32. Sub acest aspect, completul a apreciat ca Legea nr. 233/2018 a adus doar clarificari unui text de lege susceptibil de mai multe interpretari si a carui semnificatie putea fi dedusa doar din interpretarea corelata a acestuia cu celelalte norme cuprinse in Legea nr. 255/2010.


33. Prin acest act normativ, legiuitorul nu a restrans insa sfera de aplicare a scutirii doar la lucrarile executate pentru expropriere, de la inceput aceasta fiind delimitata in raport cu lucrarile enumerate la art. 1, a caror efectuare este vizata tocmai de realizarea exproprierii pentru cauza de utilitate publica, ci si-a exprimat intr-o maniera mult mai clara intentia de legiferare initiala.


34. De asemenea, din punctul de vedere al completului, faptul ca, ulterior abrogarii Legii nr. 198/2004, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 184/2008, prevederile art. 3 alin. (10) din actul normativ abrogat au fost preluate in art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 nu trebuie sa conduca automat la concluzia mentinerii scutirii de la plata taxelor catre Inspectoratul de Stat in Constructii mentionate in Legea nr. 10/1995 si in Legea nr. 50/1991 pentru toate lucrarile de constructii executate in cadrul proiectelor "cuprinse in programul Ministerului Transporturilor sau in cele ale autoritatilor administratiei publice locale privind dezvoltarea de drumuri de interes national, respectiv de interes judetean si local", in conditiile in care domeniul de aplicare al celor doua legi nu este identic.


35. Abrogarea unui act normativ printr-un nou act normativ care legifereaza partial in acelasi domeniu nu impune legiuitorului reluarea integrala si in aceeasi forma a reglementarilor din legea anterioara, iar, in cazul in care aceasta se produce, sfera de aplicare nu poate fi prezumata ca fiind aceeasi, norma preluata neputand fi desprinsa din contextul noului act normativ in care este cuprinsa, interpretata si aplicata independent de obiectul de reglementare a acestuia, in aceeasi maniera ca cea impusa de actul normativ abrogat.


VI. Punctul de vedere al partilor


36. Cu privire la interpretarea art. 25 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, reclamantul A a reiterat sustinerile din recursul declarat, aratand ca, raportat la dispozitiile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora titlul actului normativ cuprinde denumirea generica a actului, in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta, precum si obiectul reglementarii exprimat sintetic, obiectul reglementarii legii de mai sus vizeaza existenta unei exproprieri.


37. A mai aratat ca, desi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 nu face referire expresa la faptul ca s-ar aplica doar lucrarilor pentru care a fost necesara efectuarea de exproprieri, dintr-o interpretare teleologica a acestuia reiese faptul ca acesta, in integralitate, priveste etapele procedurii de expropriere, aprobarile, avizele si documentatiile necesare lucrarilor de construire, reabilitare, modernizare - art. 1 si 2 din lege, ca un argument suplimentar in acest sens invocand si faptul ca acest text de lege face parte din capitolul VI denumit "Avize, acorduri, certificate si autorizatii" ce se refera la alte obligatii ale expropriatorului (art. 24), dar si la alte scutiri de la plata taxelor, tarifelor, aferente procedurii de intabulare a terenurilor necesare realizarii obiectivelor de interes national, judetean sau local (art. 27).


38. Totodata, s-a apreciat ca alin. (2) al art. 25 trebuie privit in contextul actului normativ, al obiectului de reglementare al acestuia, neputandu-i fi dat un alt inteles, in lipsa unei dispozitii contrare exprese, si ca acesta o poate scuti pe intimata de la plata taxelor catre Inspectoratul de Stat in Constructii, prevazute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, si de Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, numai in cazul in care proiectele intrunesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:


a) sunt cuprinse in programul Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si Ministerului Economiei, Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale;


b) terenul pe care au fost efectuate lucrarile a fost expropriat pentru cauza de utilitate publica, aceasta masura fiind necesara in vederea realizarii unor obiective de interes national, judetean si local.


39. Concluzionand, reclamantul a aratat ca, desi textul alin. (2) al art. 25 din Legea nr. 255/2010 nu face referire in mod expres la faptul ca se aplica doar lucrarilor de investitii de interes national, respectiv de interes judetean si local pentru care sunt necesare operatiuni de expropriere, o astfel de conditie rezulta din insusi titlul actului normativ, din faptul ca obiectul de reglementare al legii il constituie exproprierea pentru cauza de utilitate publica, precum si din analiza succesiva a tuturor articolelor, toate ducand la concluzia ca actul normativ vizeaza si se refera la etapele procedurii de expropriere si, de asemenea, ca nu se aplica la toate investitiile/obiectivele de interes national, judetean sau local, ci doar acelora care sunt cuprinse in programul Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si Ministerului Economiei, Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale.


40. Ca ultim argument in sustinerea punctului de vedere ca art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 (forma in vigoare in anii emiterii celor doua autorizatii de construire) se aplica numai in caz de expropriere, a invocat faptul ca modificarea adusa acestui articol prin Legea nr. 233/2018 (in vigoare din august 2018) nu a insemnat o modificare de substanta, ci s-a urmarit inlaturarea erorilor de interpretare a acestui text dincolo de insusi obiectul de reglementare al Legii nr. 255/2010.


41. In ceea ce priveste sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, recurentul a apreciat ca sunt indeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, cu privire la obiectul sesizarii, respectiv existenta unei cauze aflate in curs de judecata, cauza sa fie solutionata in ultima instanta, de lamurirea modului de interpretare si aplicare a art. 25 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica depinde solutionarea litigiului dedus judecatii, iar chestiunea este noua, din jurisprudenta constatandu-se ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat in aceasta privinta si problema de drept nu face nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, anexand jurisprudenta unor instante nationale in materie.


42. Parata B a aratat ca art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 prevede scutirea de la plata taxelor catre Inspectoratul de Stat in Constructii, prevazute de Legea nr. 10/1995 si de Legea nr. 50/1991, pentru proiectele cuprinse in programul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, Ministerului Mediului si Padurilor, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului si Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri sau in cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale, privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local, iar aplicarea acestui text de lege nu este conditionata de realizarea unei exproprieri.


43. In acest sens a sustinut ca Legea nr. 255/2010 preia dispozitiile Legii nr. 198/2004, care prevedea aceleasi scutiri de taxe, reglementand si exproprierea necesara realizarii lucrarilor de interes public, Legea nr. 198/2004 fiind aplicata constant cu privire la scutirea de taxele catre Inspectoratul de Stat in Constructii a lucrarilor de modernizare a drumurilor, fara sa conditioneze scutirea de existenta unei exproprieri.


44. Intrarea in vigoare a Legii nr. 233/2018, care prevede indeplinirea conditiei existentei exproprierii pentru cauza de utilitate publica, este inca un argument ca Legea nr. 255/2010, in art. 25, prevedea scutiri de la plata taxelor fara sa impuna si conditia exproprierii pentru cauza de utilitate publica. A pretinde altfel ar insemna sa se accepte faptul ca legea civila retroactiveaza, incalcandu-se principiul neretroactivitatii legii civile prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei.


45. Interpretarea in sensul ca art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 se aplica numai in situatia realizarii exproprierii echivaleaza cu acceptarea ca persoanele sunt obligate la respectarea unei norme legale al carei continut nu este precis si previzibil, in considerarea art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, si ca nu se poate pretinde respectarea unei norme juridice nepredictibile pentru ca s-ar aduce atingere principiului securitatii juridice, cu atat mai mult in situatia dispozitiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, care nu prevedea conditia exproprierii, legiuitorul introducand ulterior aceasta conditie prin modificarea articolului anterior mentionat.


46. Fata de motivele expuse s-a apreciat ca este admisibila sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit art. 519 din Codul de procedura civila.


VII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie


47. La nivelul curtilor de apel Alba Iulia, Constanta, Iasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Suceava si Targu Mures nu a fost identificata practica judiciara referitoare la problema de drept supusa discutiei.


48. Conform jurisprudentei inaintate de celelalte curti de apel - Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galati si Curtea de Apel Timisoara, ce urmeaza a fi valorificata in cadrul prezentului raport, rezulta ca, in practica, exista o abordare cvasiunitara a acestor chestiuni .


Astfel, intr-o opinie majoritara, s-a apreciat ca scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica in cadrul proiectelor autoritatilor administratiei publice judetene sau locale privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local.


In cea de-a doua opinie s-a apreciat ca scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza orice alt fel de lucrari de constructii executate in cadrul acestor proiecte.


49. Ministerul Public, prin Adresa nr. 1.168/C/1787/III-5/2019 din 6 iunie 2019, a aratat ca, la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, in prezent, practica judiciara, in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii Curtii de Apel Craiova - Sectia I civila referitoare la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizari.


VIII. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Constitutionale


50. Nu a fost identificata jurisprudenta relevanta cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizari.


IX. Punctul de vedere exprimat de catre judecatorii- raportori asupra sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept


51. Prin raportul intocmit s-a apreciat ca, in interpretarea dispozitiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, in forma anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 233/2018, scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica in cadrul proiectelor autoritatilor administratiei publice judetene sau locale privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local.


X. Inalta Curte de Casatie si Justitie


X.I. Asupra admisibilitatii sesizarii


52. Potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, "Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".


53. Asadar, legiuitorul, in cuprinsul articolului anterior mentionat, a instituit o serie de conditii de admisibilitate pentru declansarea acestei proceduri, care se impun a fi intrunite in mod cumulativ, dupa cum urmeaza:


a) existenta unei cauze in curs de judecata, in ultima instanta;


b) cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza in ultima instanta;


c) ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata;


d) o chestiune de drept cu caracter de noutate si asupra careia Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


54. Conditia existentei unei cauze in curs de judecata, in ultima instanta, este indeplinita, intrucat, din cuprinsul Incheierii de sesizare din 7 mai 2019 pronuntate in Dosarul nr. 3.837/332/2017 al Curtii de Apel Craiova - Sectia I civila, rezulta ca litigiul in legatura cu care a fost formulata sesizarea este in curs de judecata, titularul sesizarii, investit cu solutionarea cauzei in faza procesuala a recursului, urmand a solutiona cauza in ultima instanta, prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti care, raportat la art. 96 pct. 3 si art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedura civila, este definitiva.


55. De asemenea, cauza ce face obiectul judecatii in recurs se afla in competenta legala a unui complet de judecata al curtii de apel, investit sa solutioneze litigiul avand ca obiect obligarea paratei la plata sumei de 82.494 lei, reprezentand plata cotelor de 7% si penalitati de intarziere aferente, datorate pentru lucrarile de modernizare drumuri comunale si ulite din comuna Balacita, judetul Mehedinti, conform Autorizatiei de construire nr. 1 din 28 martie 2011, litigiu care a parcurs doua faze procesuale, fiind judecat in prima instanta de catre Judecatoria Vanju Mare si in apel de catre Tribunalul Mehedinti, ceea ce confera curtii de apel atributul de a judeca in ultima instanta, potrivit art. 96 pct. 3 din Codul de procedura civila.


56. Este indeplinita si conditia de admisibilitate referitoare la relatia dintre dezlegarea data chestiunii de drept si solutionarea pe fond a cauzei. Astfel, intre problema de drept ce face obiectul sesizarii si solutionarea pe fond a cauzei exista un raport de dependenta in sensul ca hotararea pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie o pronunta in procedura mecanismului judiciar de unificare a jurisprudentei produce un efect concret asupra solutiei pronuntate in procesul pendinte. In cauza, sesizarea de fata pune in discutie o chestiune de drept de a carei lamurire poate depinde solutionarea fondului cauzei deduse judecatii, intrucat solutionarea recursului si, implicit, a actiunii introductive, sunt indisolubil legate de lamurirea chestiunii de drept referitoare la aplicarea scutirii mentionate in art. 25 alin. (2) al Legii nr. 255/2010, in forma anterioara modificarii sale prin Legea nr. 233/2018, numai in legatura cu lucrarile care au loc in cadrul procedurii exproprierii sau pentru toate categoriile de lucrari mentionate in cadrul acestui articol, de vreme ce obiectul pretentiilor deduse judecatii reprezinta contributii la care se face referire in cadrul acestui temei juridic.


57. Se constata si indeplinirea conditiilor de admisibilitate referitoare la noutatea chestiunii de drept si la nepronuntarea asupra acesteia de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.


58. Astfel, problema de drept semnalata de titularul sesizarii este noua, intrucat legislatia care a suscitat interpretari diferite este relativ recenta, iar examenul jurisprudential si opiniile teoretice exprimate de instantele din tara au relevat ca nu s-a cristalizat o practica unitara si constanta in legatura cu chestiunea de drept a carei lamurire se solicita, situatie care justifica interesul in formularea unei cereri pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, in scopul prevenirii aparitiei unei jurisprudente neunitare.


59. Chestiunea de drept semnalata de titularul sesizarii isi are izvorul intr-un act normativ de data relativ recenta, care a fost modificat in anul 2018 pentru clarificarea aspectului adus in discutie, moment pana la care Inalta Curte de Casatie si Justitie nu s-a pronuntat pe calea unui recurs in interesul legii si nici printr-o hotarare prealabila, in prezent neexistand un recurs in interesul legii in curs de solutionare.


60. Luand in considerare dificultatea de interpretare generata de corelarea dispozitiilor legale, care prefigureaza aparitia unei practici neunitare cu privire la problema de drept care face obiectul sesizarii, deja identificata in jurisprudenta nationala la sapte din cele cincisprezece curti de apel, se apreciaza chestiunea de drept supusa dezbaterii ca fiind una veritabila, care necesita o rezolvare de principiu pe calea procedurii prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila.


X.II. Asupra fondului sesizarii


61. Constatand existenta unei practici neunitare privind interpretarea si aplicarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, in forma anterioara modificarii aduse prin Legea nr. 233/2018, se considera ca dezlegarea problemei de drept in discutie se poate realiza printr-o interpretare teleologica si sistematica a normelor cuprinse in Legea nr. 255/2010.


62. Astfel, in expunerea de motive a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local s-a aratat ca "Prin prezentul act normativ, initiatorul propune un cadru juridic pentru luarea masurilor de pregatire a realizarii obiectivelor de interes national, judetean si local si a obiectivelor de importanta strategica si securitate nationala care, in forma simplificata, sa stabileasca relatia dintre expropriat si expropriator, (...)".


63. "Procedurile de expropriere instituite de prezentul proiect de act normativ permit, in primul rand, ducerea la indeplinire, in timp util, a procesului accelerat de realizare a obiectivelor de interes national, judetean si local si a obiectivelor de importanta strategica si securitate nationala, conform strategiilor si programelor aprobate de Guvernul Romaniei, precum si onorarea in termen de catre statul roman a obligatiilor asumate prin conventiile si acordurile internationale".


64. In considerarea scopului avut in vedere de initiatorul actului normativ, acela al realizarii unor proceduri de expropriere, Legea nr. 255/2010 a reglementat in mod sistematic, ulterior stabilirii domeniului sau de aplicare, in art. 1, sfera lucrarilor de utilitate publica, a calitatii de expropriator si expropriat, mentionand in continuare intreaga procedura a exproprierii: etapele, competentele autoritatilor implicate in procedura exproprierii, drepturile expropriatului si obligatiile expropriatorului si ale altor unitati competente pentru ca, in final, in capitolul VIII, intitulat "Dispozitii finale", in art. 32 si 34, sa mentioneze ca prevederile prezentei legi se aplica si in cazul procedurilor de expropriere aflate in curs de desfasurare, Legea nr. 255/2010 urmand a se completa in mod corespunzator cu prevederile Legii nr. 33/1994, precum si cu cele ale Codului civil si ale Codului de procedura civila, in masura in care nu contravin prevederilor prezentei legi.


65. Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezinta legea generala in materie de expropriere, astfel ca trimiterea pe care Legea nr. 255/2010 o face la aceasta lege semnifica tocmai caracterul pe care legiuitorul a inteles sa il dea Legii nr. 255/2010, acela de lege speciala in materia exproprierii, aplicabila in domeniul specializat al obiectivelor de interes national, judetean si local.


66. Ca atare, atat din expunerea de motive a Legii nr. 255/2010, din titulatura acesteia, cat si din modul in care este reglementata, din trimiterile pe care le face la incidenta altor legi care reglementeaza procedura exproprierii, rezulta fara putinta de tagada ca prevederile sale se circumscriu exclusiv scopului realizarii unor obiective de interes national, judetean si local derulate in cadrul unor proceduri de expropriere pentru cauza de utilitate publica, motiv pentru care niciunul dintre articolele Legii nr. 255/2010 nu poate fi aplicat decat pentru lucrarile desfasurate in cadrul unor proceduri de expropriere .


67. In acest context trebuie analizata si scutirea prevazuta de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, in forma anterioara modificarii aduse prin Legea nr. 233/2018.


68. Desi este cert ca acest articol nu prevedea expres ca scutirea de la plata taxelor prevazute de Legea nr. 10/1995 si Legea nr. 50/1991 se acorda numai pentru lucrarile de constructii necesare realizarii unei exproprieri pentru cauza de utilitate publica, executate in cadrul proiectelor autoritatilor administratiei publice judetene si locale, privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local, textul trebuie interpretat sistematic, luand in considerare locul sau in cadrul reglementarii.


69. Art. 25 se regaseste in capitolul VI al Legii nr. 255/2010, in forma anterioara modificarii aduse prin Legea nr. 233/2018, intitulat "Avize, acorduri, certificate si autorizatii", care debuteaza cu art. 24 in cuprinsul caruia este mentionata cerinta ca depunerea documentatiilor pentru eliberarea certificatelor de urbanism necesare realizarii lucrarilor prevazute la art. 1 al Legii nr. 255/2010 sa se realizeze de catre expropriator.


70. Cum aceasta prevedere impune expres cerinta existentei unei exproprieri, se desprinde din nou concluzia ca lucrarile prevazute la art. 1 din lege sunt executate in legatura cu exproprierea, numai in urma declansarii unei astfel de proceduri existand persoane juridice care dobandesc calitatea de expropriator si carora le revin obligatiile de obtinere a documentatiei necesare prevazute in acest capitol.


71. Art. 24 reaminteste, in mod explicit, ca toate aceste proceduri se aplica doar in ipoteza in care a avut loc o expropriere, astfel incat art. 25, care face parte din acelasi capitol, trebuie si el interpretat in aceleasi coordonate, determinate de cerinta ca lucrarile de constructii sa fie executate pe coridorul de expropriere .


72. Din interpretarea coroborata a acestor texte legale rezulta ca scutirea prevazuta de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 opereaza numai in cazul lucrarilor executate in cadrul proiectelor cuprinse in programul Ministerului Transporturilor, Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine, Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Economiei, Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau in cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale, privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local si care sunt in legatura cu exproprierea unor terenuri pentru cauza de utilitate publica.


73. Faptul ca, ulterior abrogarii Legii nr. 198/2004, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 184/2008, prevederile art. 3 alin. (10) din actul normativ abrogat au fost preluate in art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 nu trebuie sa conduca automat la concluzia mentinerii scutirii de la plata a taxelor catre Inspectoratul de Stat in Constructii, mentionate in Legea nr. 10/1995 si in Legea nr. 50/1991, pentru toate lucrarile de constructii executate in cadrul proiectelor cuprinse in programul Ministerului Transporturilor sau in cele ale autoritatilor administratiei publice locale privind dezvoltarea de drumuri de interes national, respectiv de interes judetean si local, deoarece Legea nr. 198/2004 nu conditiona acordarea scutirii de existenta unei exproprieri, iar obiectul sau de reglementare era mai restrans decat cel al Legii nr. 255/2010 (referindu-se numai la lucrari de constructie de autostrazi si drumuri nationale, pe cand obiectul Legii nr. 255/2010 privea toate lucrarile necesare realizarii unor obiective de interes national, judetean si local).


74. A imbratisa un punct de vedere contrar ar insemna ca o scutire, ca masura legislativa de favoare care, din acest motiv, se impune a fi interpretata restrictiv, sa se aplice extensiv, in cadrul unei legi ulterioare, al carei obiect de reglementare este nu doar mai vast, ci este si limitat expres, in chiar titlul sau, la un anume scop, acela al realizarii de lucrari in cadrul procedurii de expropriere, cerinta care nu exista in vechea reglementare.


75. Abrogarea unui act normativ printr-un nou act normativ, care legifereaza partial in acelasi domeniu, nu impune legiuitorului reluarea integrala si in aceeasi forma a reglementarilor din legea anterioara, iar, in cazul in care aceasta se produce, sfera de aplicare nu poate fi prezumata ca fiind aceeasi, norma preluata neputand fi desprinsa din contextul noului act normativ in care a fost inserata sau interpretata si aplicata independent de obiectul de reglementare a acestuia, numai in acord cu actul normativ abrogat.


76. Prin adoptarea Legii nr. 233/2018, care a completat textul art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, prevazand expres ca scutirea priveste taxele "datorate pentru lucrarile de constructii executate pe coridorul de expropriere", legiuitorul a confirmat faptul ca trebuia delimitata, inca de la inceput, sfera lucrarilor in privinta carora opereaza scutirea mentionata, ca fiind in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica.


77. Modificarile pe care Legea nr. 233/2018 le-a adus Legii nr. 255/2010 nu reprezinta o retroactivitate a legii noi, ci un argument in plus, in sensul ca legiuitorul a adus doar clarificari unui text de lege susceptibil de mai multe interpretari si a carui semnificatie putea fi dedusa doar din interpretarea corelata a acestuia cu celelalte norme cuprinse in Legea nr. 255/2010.


78. Prin acest act normativ modificator, legiuitorul si-a exprimat intr-o maniera mult mai clara intentia de legiferare initiala si nu a restrans sfera de aplicare a scutirii doar la lucrarile executate pentru expropriere intrucat, inca de la inceput, aceasta era delimitata in raport cu lucrarile enumerate la art. 1 al Legii nr. 255/2010, a caror efectuare era vizata de realizarea exproprierii pentru cauza de utilitate publica, astfel cum reiesea fara echivoc din cuprinsul art. 2 alin. (2) al Legii nr. 255/2010, care identifica expropriatorul pentru fiecare categorie de obiective: de interes national, de interes judetean si de interes local.


Pentru aceste considerente, in temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE


In numele legii


D E C I D E:


Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila in Dosarul nr. 3.837/332/2017 privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in interpretarea dispozitiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, in forma anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 233/2018, stabileste ca:


Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica in cadrul proiectelor cuprinse in programul Ministerului Transporturilor, Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine, Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Economiei, Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau in cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local.


Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 14 octombrie 2019.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ


Citeşte mai multe despre:    Decizia ICCJ 44/2019    Taxe de timbru
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Taxe judiciare de timbru. Anularea actiunii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - sectia civila, decizia nr. 4602 din 18 iunie 2004

Decizia nr. 1202/2010, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si j), art. 3 ind 1 alin. (2)-(4) si art. 8 ind 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala



Articole Juridice

Obligativitatea sau neobligativitatea Statului Roman de a achita taxele judiciare de timbru
Sursa: CSM

Cheltuielile de judecata in procesul civil
Sursa: EuroAvocatura.ro

Stingerea obligatiei fiscale
Sursa: EuroAvocatura



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964