din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3776 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.

  Publicat: 25 Oct 2019       7074 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 2/2019 privind examinarea recursului in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj privind "interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedura civila, privind determinarea competentei materiale procesuale a tribunalelor specializate (Arges, Cluj, Mures) in solutionarea, in apel, a cererilor formulate in procedura executarii silite, respectiv: contestatia la titlu, contestatia la executare propriu-zisa, incuviintarea executarii silite si altele specifice, tinand seama de lipsa unui criteriu legal pentru atribuirea competentei in aceste litigii, in care titlul executoriu este emis in contextul exploatarii unei intreprinderi" a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 863 din 25.10.2019.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Legea 10 din 2001. Inscrisuri speciale, materializate in formulare tipizate cu valori nominale tiparite si elemente speciale de securizare;
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Conventie incheiata intre creditori si un comerciant insolvabil, in fata instantei,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Act adoptat de organele de stat,
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act adoptat de organele de stat,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Act adoptat de organele de stat,
Conventie incheiata intre creditori si un comerciant insolvabil, in fata instantei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Conventie incheiata intre creditori si un comerciant insolvabil, in fata instantei,
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Conventie incheiata intre creditori si un comerciant insolvabil, in fata instantei,
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate de plata des utilizata in decontarea platilor interne si internationale, intrucat ofera suficiente garantii, atat vanzatorului cat si cumparatorului:
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Forma de inchiriere a unor masini, utilaje, mijloace de transport si alte bunuri mobiliare sau imobiliare, practicata mai ales de societati
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Forma de inchiriere a unor masini, utilaje, mijloace de transport si alte bunuri mobiliare sau imobiliare, practicata mai ales de societati
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Legea 10 din 2001. Inscrisuri speciale, materializate in formulare tipizate cu valori nominale tiparite si elemente speciale de securizare;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Titu Maiorescu (numele sau complet era Titu Liviu Maiorescu) s-a nascut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui Titu Maiorescu, n. Maria Popazu, este sora carturarului episcop al Caransebesului, Ioan Popazu.
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si Romaniei (1862-1866). Sub conducerea lui s-au dezvoltat domeniile economic, social, politic si cultural.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act adoptat de organele de stat,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act adoptat de organele de stat,
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Conventie incheiata intre creditori si un comerciant insolvabil, in fata instantei,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Completul competent sa judece recursul in interesul legii este legal constituit in conformitate cu dispozitiile art. 516 alin. (1) din Codul de procedura civila raportat la art. 272 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta este prezidata de doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna Antonia Constantin, procuror sef adjunct al Sectiei judiciare.
La sedinta de judecata participa magistratul-asistent Ileana Peligrad, desemnat pentru aceasta cauza in conformitate cu dispozitiile art. 272 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj privind "interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedura civila, privind determinarea competentei materiale procesuale a tribunalelor specializate (Arges, Cluj, Mures) in solutionarea, in apel, a cererilor formulate in procedura executarii silite, respectiv: contestatia la titlu, contestatia la executare propriu-zisa, incuviintarea executarii silite si altele specifice, tinand seama de lipsa unui criteriu legal pentru atribuirea competentei in aceste litigii, in care titlul executoriu este emis in contextul exploatarii unei intreprinderi".
Dupa prezentarea referatului cauzei de catre magistratul- asistent, presedintele completului, doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a acordat cuvantul reprezentantului procurorului general.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei hotarari prin care sa se asigure aplicarea si interpretarea unitara a legii cu privire la problema de drept sesizata, apreciind ca sunt de competenta materiala procesuala a tribunalelor specializate doar apelurile declarate impotriva incheierilor pronuntate de judecatorii prin care s-au respins cererile de incuviintare a executarii silite a unor titluri de valoare si altor instrumente financiare, inclusiv contractele de credit si contractele de leasing, care, potrivit legii, constituie titluri executorii, precum si impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, in contestatiile la executare in care s-au invocat aparari de fond cu privire la aceste titluri .
Presedintele completului, doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, constatand ca nu mai sunt alte completari, chestiuni de invocat sau intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursului in interesul legii.


INALTA CURTE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, a constatat urmatoarele:


I. Temeiul juridic al recursului in interesul legii
1. Articolul 514 din Codul de procedura civila stipuleaza urmatoarele:
"Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti."


II. Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
2. Sesizarea s-a facut de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj, atasandu-se, in dovedirea practicii neunitare, jurisprudenta relevanta.


III. Normele de drept intern care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unui recurs in interesul legii
3. Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 71/2011:
"Art. 226. -
(1) Prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instantei, in raport cu numarul cauzelor, se pot infiinta, in cadrul sectiilor civile, complete specializate pentru solutionarea anumitor categorii de litigii, in considerarea obiectului sau naturii acestora, precum:
a) cererile in materie de insolventa, concordat preventiv si mandat ad hoc;
b) cererile in materia societatilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a altor societati, cu sau fara personalitate juridica, precum si in materia registrului comertului;
c) cererile care privesc restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei;
d) cererile privind titlurile de valoare si alte instrumente financiare.
(2) La infiintarea completelor specializate potrivit alin. (1) se va tine seama de urmatoarele criterii:
a) asigurarea unui volum de activitate echilibrat intre judecatorii sectiei;
b) specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora;
c) respectarea principiului repartizarii aleatorii.
(3) Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii prevazuta la alin. (1) isi va produce efectele de la data intrarii in vigoare a Codului civil."
4. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 304/2004, in varianta in vigoare la data sesizarii (6 iunie 2018):
"Art. 35. -
[...]
(2) In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea partilor, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, societati, registrul comertului, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime si fluviale."
"Art. 36. -
(1) Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.
(2) In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.
(3) In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea partilor, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, societati, registrul comertului, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime si fluviale."
"Art. 37. -
(1) In domeniile prevazute de art. 36 alin. (3) se pot infiinta tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care functioneaza.
(4) Cauzele aflate in curs de judecata la data inceperii functionarii tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativa, din oficiu, spre solutionare. Tribunalul specializat este competent si in caz de trimitere spre rejudecare."
5. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 304/2004, in varianta in vigoare modificata ulterior prin Legea nr. 207/2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018:
"Art. 35. -
[...]
(2) In cadrul curtilor de apel functioneaza, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze maritime si fluviale."
"Art. 36. -
[...]
(3) In cadrul tribunalelor functioneaza, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze maritime si fluviale."
6. Codul de procedura civila
"Art. 94. -
Judecatoriile judeca:
1. in prima instanta, urmatoarele cereri al caror obiect este evaluabil sau, dupa caz, neevaluabil in bani:
[...]
k) orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;
[...]
3. orice alte cereri date prin lege in competenta lor."
"Art. 95. -
Tribunalele judeca
(...)
2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta."
De asemenea, pot prezenta relevanta in cauza:
7. Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 71/2011:
"Art. 223. -
Daca prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele si cererile in materie civila sau comerciala in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a Codului civil se solutioneaza de catre instantele legal investite, in conformitate cu dispozitiile legale, materiale si procedurale in vigoare la data cand acestea au fost pornite."
"Art. 225. -
(1) Sectiile comerciale existente la data intrarii in vigoare a Codului civil in cadrul tribunalelor si curtilor de apel se vor reorganiza ca sectii civile ori, dupa caz, vor fi unificate cu sectiile civile existente, prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instantei.
(2) Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii prevazuta la alin. (1) isi va produce efectele de la data intrarii in vigoare a Codului civil.
(3) Cauzele civile si comerciale aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a Codului civil vor continua sa fie solutionate de aceleasi complete de judecata, cu respectarea principiului continuitatii. In caz de trimitere spre rejudecare, cauza va fi repartizata conform normelor de organizare judiciara in vigoare la data inregistrarii cauzei la instanta de trimitere."
"Art. 227. -
Daca legea speciala prevede ca anumite cauze sunt de competenta tribunalelor comerciale ori, dupa caz, de competenta sectiilor comerciale ale tribunalelor sau curtilor de apel, dupa intrarea in vigoare a Codului civil, competenta de judecata revine tribunalelor specializate sau, dupa caz, sectiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv sectiilor civile reorganizate conform art. 225."
"Art. 228. -
(1) Pana la data intrarii in vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Arges, Cluj si Mures se reorganizeaza ca tribunale specializate sau, dupa caz, ca sectii civile in cadrul tribunalelor Arges, Cluj si Mures, in conditiile art. 226.
(2) La stabilirea cauzelor de competenta tribunalelor specializate sau, dupa caz, a sectiilor civile reorganizate potrivit alin. (1) se va tine seama de numarul si natura cauzelor, de specializarea judecatorilor, de necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora, precum si de volumul de activitate al instantei."
"Art. 230. -
La data intrarii in vigoare a Codului civil se abroga:
a) Codicele civil (sau Codul civil din 1864), publicat in Monitorul Oficial nr. 271 din 4 decembrie 1864, nr. 7 din 12 ianuarie 1865, nr. 8 din 13 ianuarie 1865, nr. 8 din 14 ianuarie 1865, nr. 11 din 16 ianuarie 1865, nr. 13 din 19 ianuarie 1865, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia dispozitiilor art. 1169-1174 si 1176-1206, care se abroga la data intrarii in vigoare a Legii nr. 134/2010 (...)."
8. Codul de procedura civila
"Art. 651. -
[...]
(3) Instanta de executare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe.
(4) Daca prin lege nu se dispune altfel, instanta de executare se pronunta prin incheiere executorie, care poate fi atacata numai cu apel, in termen de 10 zile de la comunicare ."
"Art. 666. -
[...]
(5) Instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca:
[...]
3. inscrisul, altul decat o hotarare judecatoreasca, nu intruneste toate conditiile de forma cerute de lege sau alte cerinte in cazurile anume prevazute de lege;"
"Art. 712. -
(1) Impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare . De asemenea, se poate face contestatie la executare si in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o executare silita sau sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii.
[...]
(3) De asemenea, dupa inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a fost data fara indeplinirea conditiilor legale."
"Art. 713. -
[...]
(2) In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui."
"Art. 718. -
(1) Hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel, cu exceptia hotararilor pronuntate in temeiul art. 712 alin. (4) si art. 715 alin. (4) care pot fi atacate in conditiile dreptului comun.
(2) Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa. Daca prin contestatie s-a cerut lamurirea intelesului, intinderii ori aplicarii unui titlu care nu constituie hotarare a unui organ de jurisdictie, hotararea prin care s-a solutionat contestatia va putea fi atacata numai cu apel, dispozitiile alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator."


IV. Orientarile jurisprudentiale divergente. Obiectul recursului in interesul legii
9. Problema de drept care face obiectul prezentului recurs in interesul legii consta in determinarea competentei materiale procesuale a tribunalelor specializate (Arges, Cluj si Mures) in solutionarea, in apel, a cererilor formulate in procedura executarii silite, tinand seama de lipsa unui criteriu legal pentru atribuirea competentei in aceste litigii, in care titlul executoriu este emis in contextul exploatarii unei intreprinderi.
10. S-a aratat de catre instanta de sesizare ca, analizand jurisprudenta la nivelul a trei curti de apel (Cluj, Pitesti si Targu Mures) in circumscriptia carora sunt organizate tribunalele specializate, nu exista un punct de vedere unitar in ceea ce priveste competenta in apel de solutionare a litigiilor in materia executarii silite, in care sunt implicati profesionisti.
11. Astfel, intr-o prima opinie se considera ca exista o categorie de litigii de aceasta natura, care sunt de competenta tribunalelor specializate, daca in cadrul cererii de incuviintare a executarii silite sau a contestatiei la executare se ridica aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau a intinderii sale, altul decat o hotarare judecatoreasca, prin invocarea unor aparari de fond impotriva acestuia, titlul executoriu fiind emis in contextul exploatarii unei intreprinderi.
12. Analiza unui astfel de titlu executoriu, atat din perspectiva legalitatii, cat si a caracterului de titlu executoriu (inclusiv pentru ipoteza cesionarii acestuia), necesita analiza unei legislatii specifice pentru care judecatorii tribunalelor/sectiilor specializate au specializarea necesara.
13. Dimpotriva, daca titlul pus in executare este o hotarare judecatoreasca sau daca prin contestatia la executare sunt atacate exclusiv actele de executare, fara aparari referitoare la titlul executoriu, toate argumentele anterior enuntate nu mai subzista, iar competenta apartine tribunalelor/sectiilor civile, deoarece instanta nu este investita cu aspecte care tin de activitatea unei intreprinderi, de acte emise in derularea unei astfel de activitati organizate si nici nu este necesara analiza unei legislatii specifice acestui domeniu .
14. In consecinta, potrivit acestei prime orientari jurisprudentiale, caracterul titlului executoriu si natura apararilor invocate fata de acesta raman determinante in stabilirea competentei dupa materie a tribunalelor/sectiilor specializate.
15. In cea de-a doua orientare jurisprudentiala, competenta in materie apartine tribunalului civil, deoarece regulile care guverneaza executarea silita sunt unice, neexistand norme speciale pentru executarea silita in baza unui titlu executoriu comercial, civil, de dreptul muncii, penal - latura civila etc., actele de executare fiind identice, indiferent de natura titlului.
16. S-a apreciat de catre membrii Colegiului de conducere al Curtii de Apel Cluj ca un astfel de demers este admisibil, din perspectiva faptului ca se face dovada faptului ca problema de drept care formeaza obiectul judecatii a fost solutionata in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, apartinand unor instante diferite.
17. Este esential si faptul ca problema de drept in discutie vizeaza numai trei curti de apel din tara: respectiv Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Targu Mures si Curtea de Apel Pitesti, datorita modului de organizare a tribunalelor specializate, astfel ca diferentele de jurisprudenta indeplinesc conditia de admisibilitate a recursului in interesul legii, deoarece in cadrul unei curti s-a procedat distinct fata de celelalte doua sau, cel putin, aceasta distinctie se releva prin raportare la orientarea majoritara din cadrul acestora.
18. De asemenea, potrivit instantei de sesizare, problema prezinta importanta deoarece aplicarea unitara a regulilor de competenta a instantelor judecatoresti are un rol esential in asigurarea increderii destinatarilor legii in sistemul judiciar si in modul sau de actiune, precum si in determinarea duratei procedurilor judiciare, cu atat mai mult cu cat este vorba despre cereri in materia executarii silite. Orientarile jurisprudentiale diferite s-au conturat dupa cum urmeaza:
19. Potrivit primei orientari jurisprudentiale, insusite la nivelul Curtii de Apel Cluj si, minoritar, la cel al Curtii de Apel Mures, s-a subliniat ca solutionarea acestei chestiuni prilejuieste o interpretare si aplicare, in materia executarii silite, a Deciziei nr. 18 din 17 octombrie 2016 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa solutioneze recursul in interesul legii, in Dosarul nr. 11/2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 237 din 6 aprilie 2017, decizie prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a solutionat chestiunea juridica a delimitarii competentei materiale intre tribunalele specializate a caror existenta a fost mentinuta si ulterior intrarii in vigoare a noului Cod civil la 1 octombrie 2011 si a noului Cod de procedura civila si sectiile civile ale tribunalelor de drept comun.
20. In esenta, s-a incercat clarificarea unor aspecte in materia competentei solutionarii cererilor in materie de executare silita, in sens larg, in faza apelului, prin raportare la dispozitivul si considerentele deciziei anterior enuntate, precum si la limitele investirii instantei prin motivele concret invocate in sustinerea cererilor cu care au fost sesizate instantele de executare .
21. Asa fiind, s-a retinut ca rezulta din considerentele Deciziei nr. 18 din 17 octombrie 2016 faptul ca, sub imperiul noului Cod civil, dihotomia profesionist/neprofesionist nu mai poate fi utilizata pentru delimitarea competentei instantelor/sectiilor specializate, fiind necesar a se apela la cele patru tipuri de cauze enumerate exemplificativ, iar nu limitativ prin art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011. Singurele criterii care mai pot fi folosite sunt cele referitoare la obiectul si natura cauzei pentru a include in sfera de competenta materiala a instantelor/sectiilor specializate alte cauze decat cele enumerate exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011.
22. Potrivit considerentelor Deciziei nr. 18/2016 (paragraful 174) "in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 alin. (1) si art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru determinarea competentei materiale procesuale a tribunalelor/sectiilor specializate se va tine seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, de genul celor avute in vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, cu modificarile si completarile ulterioare".
23. Mai mult, s-a apreciat ca fiind edificator pentru determinarea instantei de control judiciar competente si paragraful 176 din considerentele aceleiasi decizii potrivit caruia "Revine in acest scop judecatorului, ca prim interpret al legii, rolul de a decela elementele comune, cum sunt cele avute in vedere de legiuitor la stabilirea celor patru categorii de litigii exemplificate, si de a aprecia asupra competentei materiale procesuale proprii in solutionarea litigiului cu judecata caruia a fost investit". Conform acestor considerente, care au directa legatura cu dispozitivul Deciziei nr. 18/2016, trebuie identificate cauze care au elemente comune cu cele patru categorii enumerate enuntiativ prin dispozitia anterior citata, art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011.
24. Conform textului enuntat, "prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instantei, in raport cu numarul cauzelor, se pot infiinta, in cadrul sectiilor civile, complete specializate pentru solutionarea anumitor categorii de litigii, in considerarea obiectului sau naturii acestora, precum:
a) cererile in materie de insolventa, concordat preventiv si mandat ad-hoc;
b) cererile in materia societatilor comerciale si a altor societati, cu sau fara personalitate juridica, precum si in materia registrului comertului;
c) cererile care privesc restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei;
d) cererile privind titlurile de valoare si alte instrumente financiare".
25. Solutia pronuntata cu efect obligatoriu in materia recursului in interesul legii impune o analiza cu privire la fiecare categorie de litigii si chiar a unor litigii privite "ut singuli" in temeiul careia sectii si chiar instante specializate isi extind competenta printr-un demers de interpretare plecand de la enumerarea enuntiativa anterioara, extindere intemeiata in esenta pe identificarea unor elemente comune.
26. Actionand in aceasta directie si pentru a evita raportarea prohibita expres prin aceeasi decizie la societate ca subiect de drept sau la profesionist si a nu mai utiliza un astfel de criteriu legat intim de subiect, s-a propus recurgerea alternativa la notiunea de intreprindere, reper util in acest context, reglementat de art. 3 alin. (3) din Codul civil.
27. Astfel, s-a retinut ca toate litigiile enumerate exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 vizeaza activitatea economica a profesionistilor, astfel cum este definita aceasta categorie prin art. 3 alin. (2) din Codul civil, cu exceptia celor care exercita profesii liberale si a celor fara scop lucrativ (asociatii, fundatii, sindicate, federatii ale persoanelor juridice aratate anterior etc.), adica fostii comercianti.
28. In concret, actele juridice ale societatilor sunt acte incheiate in contextul exploatarii unei intreprinderi, a unei activitati organizate conform textului enuntat ca "exercitare sistematica a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu ca scop obtinerea de profit". Chiar daca s-ar interpreta restrictiv notiunea de "cereri in materia societatilor" doar la actele de functionare a acestora, reglementate de Legea nr. 31/1990, si aceste acte de functionare tin de organizarea sistematica a unei activitati in conditiile art. 3 alin. (3) din Codul civil si umbrela juridica de "exploatare a unei intreprinderi" le confera elemente comune cu celelalte acte juridice ale societatilor, cele incheiate in activitatea specifica realizarii obiectului de activitate .
29. Si actele care afecteaza concurenta, asa cum sunt descrise la punctul c) al art. 226, sunt acte direct legate de exploatarea unei intreprinderi, fiind greu de imaginat concurenta in intelesul legilor speciale in afara unui astfel de cadru de organizare complex si specific intreprinderii, iar majoritatea titlurilor de valoare sunt emise si utilizate in contextul exploatarii unei intreprinderi.
30. Urmand acelasi rationament, procedurile de insolventa, concordat preventiv si mandat ad-hoc vizeaza, de asemenea, activitati complexe cu un obiect de activitate si o organizare specifica unei intreprinderi, generatoare, dupa caz, fie de profit, fie, dimpotriva, de datorii certe, lichide si exigibile care dovedesc starea de insolventa si justifica incidenta acestor proceduri.
31. Intreprinderea este, in primul rand, un mod de organizare a unei activitati, reper obiectiv independent de calitatea subiectului. Subiectele de drept sunt societatile pe actiuni, cele cu raspundere limitata, asociatiile familiale, intreprinzatorii individuali, regiile autonome etc., dar aceasta calitate de profesionist nu are relevanta atunci cand se califica o activitate ca fiind intreprindere . Criteriile sunt prevazute la art. 3 alin. (3) din Codul civil si tin de modul de organizare si actele indeplinite sistematic, notiune care ofera un reper legat de obiect, pe langa calitatea de profesionist a vreunui subiect de drept .
32. Aplicand aceste principii, s-a precizat faptul ca cererile care au ca obiect nulitatea, anularea, incheierea, executarea sau desfiintarea contractelor incheiate in contextul derularii activitatii de productie, distributie si consum al bunurilor materiale sunt de competenta instantelor/sectiilor specializate.
33. In continuarea acestui rationament, daca in cadrul cererii de incuviintare a executarii silite sau a contestatiei la executare se ridica aspecte legate de apreciere, interpretare, aplicare a legislatiei specifice litigiilor cu profesionistii, respectiv de valabilitate a titlului executoriu, altul decat o hotarare judecatoreasca, prin invocarea unor aparari de fond impotriva acestuia, titlul executoriu fiind emis in contextul exploatarii unei intreprinderi, si competenta solutionarii in apel a acestor cereri apartine instantelor/sectiilor specializate.
34. S-a mai aratat ca, de altfel, nu este lipsit de relevanta ca necesitatea valorificarii principiului specializarii a fost subliniata si in cadrul considerentelor Deciziei nr. XV din 5 februarie 2007, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - sectiile unite, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, in cadrul careia s-a mentionat ca, "in considerarea principiului specializarii, este firesc ca, atunci cand contestatia la executare propriu-zisa sau contestatia la titlu vizeaza un titlu emis in materie comerciala, acestea sa se indrepte la sectia comerciala - daca aceasta exista - a instantei competente.
35. Sub acest aspect, nu poate fi primit punctul de vedere exprimat in unele hotarari, conform caruia, atunci cand este vorba despre o contestatie la executare propriu-zisa, natura litigiului ramane fara relevanta".
36. A contrario, daca prin contestatia la executare nu se pune problema valabilitatii titlului executoriu si nu se pun in discutie aparari de fond impotriva acestuia, ci exclusiv chestiuni de procedura avand ca finalitate anularea actelor de executare sau a executarii silite insesi, nu exista din perspectiva Deciziei nr. 18/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie argumente pentru a atribui acest gen de litigii in competenta instantelor specializate.
37. In consecinta, actele de executare silita sunt unice, independent de natura titlului executat, nu exista norme speciale de executare silita in functie de natura titlului executoriu, iar din aceasta perspectiva, in acest tip de contestatii la executare care vizeaza exclusiv legalitatea actelor de executare sau executarea silita insasi in intregime competenta trebuie sa apartina tribunalului de drept comun.
38. In cea de-a doua orientare jurisprudentiala, atribuita Curtii de Apel Pitesti si, majoritar, Curtii de Apel Mures, competent in materie este tribunalul civil, independent de natura titlului executoriu si de apararile formulate in cauza, deoarece regulile care guverneaza executarea silita sunt unice, neexistand norme speciale pentru executarea silita in baza unui titlu executoriu comercial, civil, de dreptul muncii, penal - latura civila etc., actele de executare fiind identice, indiferent de natura titlului.
39. Curtea de Apel Mures a indicat ca apartine tribunalului specializat competenta in materie, doar atunci cand contestatia la executare are ca obiect o executare silita declansata in baza unor titluri de valoare sau a altor instrumente financiare, in baza prevederilor art. 226 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 71/2011.
40. In sustinerea acestui punct de vedere s-a aratat ca actele de executare sunt identice, indiferent de natura titlului. Natura litigiului: civil, comercial, de dreptul muncii, penal etc. vizeaza dreptul substantial dedus judecatii, in cadrul unui proces civil sau penal, si nu determina competenta materiala, care, conform codului de procedura civila, se determina dupa valoare sau materie. "Materia", in sensul sectiunii 1 a capitolului I al titlului III al cartii I a Codului de procedura civila, nu se confunda cu natura litigiului, deoarece acest criteriu determina competenta de prima instanta a judecatoriei sau a tribunalului, nefiind operant intre tribunale. Art. 651 din Codul de procedura civila, care confera judecatoriei competenta materiala de solutionare a contestatiei la executare propriu-zise, nu distinge intre mai multe "materii" sau "naturi", ci reglementeaza in mod unitar contestatia la executare propriu-zisa, indiferent de "materia" in care a fost pronuntat/emis titlul executoriu sau de "natura" titlului executoriu.
41. S-a indicat de asemenea ca, prin Decizia nr. 18/2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 alin. (1) si art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare, competenta materiala procesuala a tribunalelor/sectiilor specializate se determina in functie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute in vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare.
42. Or, criteriul de stabilire a competentei materiale a tribunalului specializat se refera la criterii determinate de obiectul sau natura cauzelor raportat la enumerarea exemplificativa prevazuta de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, iar in acea enumerare nu se face referire la litigii intre profesionisti sau intre profesionisti si neprofesionisti. Cum obiectul si natura litigiilor din materia executarii silite nu se cuprind in sfera litigiilor la care se refera art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, competenta de solutionare a lor revine instantei de drept comun.
43. In motivarea acestei decizii s-a retinut, printre altele, ca "interpretarea (...) data de instantele de judecata care au calificat litigiile nu dupa obiectul sau natura pricinii, ci dupa calitatea de profesionist a uneia dintre parti, este fara nicio acoperire in dreptul pozitiv, contravenind practic prevederilor art. 122 din Codul de procedura civila, conform carora A�reguli noi de competenta pot fi stabilite numai prin modificarea normelor prezentului codA�, si dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutia Romaniei, potrivit carora "competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege".
44. In realitate, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 alin. (1) si art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru determinarea competentei materiale procesuale a tribunalelor/sectiilor specializate se va tine seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute in vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare.
45. Inalta Curte de Casatie si Justitie a mai retinut ca "nu poate, pe cale de interpretare, sa adauge la lege, efect care in speta s-ar putea realiza in mod nepermis in modalitatea identificarii altor criterii la care legiuitorul nu s-a oprit anume in cuprinsul art. 226 din Legea nr. 71/2011, cu modificarile si completarile ulterioare". Totodata, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca, anterior modificarilor aduse Codului de procedura civila prin Legea nr. 71/2011, competenta dintre judecatorie si tribunal se determina in functie de natura comerciala sau civila a pricinii, "doar in subsidiar aplicandu-se criteriul valorii litigiului", iar "in contextul abrogarii Codului de comert (...), nu mai exista suport in normele de drept material pentru o astfel de calificare a litigiilor, apta sa atraga o anumita competenta in favoarea instantelor specializate".
46. Competenta instantei specializate nu ar putea fi retinuta nici prin raportare la calitatea de profesionist a partilor sau a uneia dintre partile in litigiu, in caz contrar incalcandu-se statuarea expresa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie conform careia calificarea litigiilor dupa calitatea de profesionist a uneia dintre parti este fara nicio acoperire in dreptul pozitiv si contravine prevederilor art. 122 din Codul de procedura civila si dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
47. Nici prin raportare la obiectul si natura litigiului nu s-ar putea retine competenta tribunalului specializat, el neincadrandu-se raportat la obiectul si natura sa in categoria celor avute in vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, adica "precum: a) cererile in materie de insolventa, concordat preventiv si mandat ad hoc; b) cererile in materia societatilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a altor societati, cu sau fara personalitate juridica, precum si in materia registrului comertului; c) cererile care privesc restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei; d) cererile privind titlurile de valoare si alte instrumente financiare".
48. Cat priveste considerentul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in sensul ca "revine in acest scop judecatorului, ca prim interpret al legii, rolul de a decela elemente comune cum sunt cele avute in vedere de legiuitor la stabilirea celor patru categorii de litigii exemplificative si de a aprecia asupra competentei materiale procesuale proprii in solutionarea litigiului cu judecata caruia a fost investit", se mentioneaza ca astfel de cauze nu se evidentiaza prin niciun element care ar putea fi avut in vedere, raportat la cele puse in evidenta de enumerarea exemplificativa de la art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011.
49. Astfel fiind, se impune si tribunalului, ca instanta de control judiciar in materie, sa procedeze, cu respectarea prevederilor art. 122 din Codul de procedura civila, conform carora "reguli noi de competenta pot fi stabilite numai prin modificarea normelor prezentului cod" si dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutia Romaniei, potrivit carora "competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege".
50. Pe de alta parte, s-a retinut ca, spre deosebire de reglementarea cuprinsa in vechiul Cod comercial, art. 206 din noul Cod civil prevede ca "(1) Persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile, afara de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice. (2) Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut". De aici rezulta ca persoana juridica cu scop lucrativ (si implicit profesionistul) poate incheia orice act juridic (afara de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice), nemaifunctionand principiul specializarii de folosinta care exista in vechea reglementare cu privire la comerciant (a se vedea in acest sens G. Boroi, Noul cod de procedura civila - comentariu pe articole, ed. Hamangiu, 2013, f. 148). Acest fapt constituie o dovada ca nu se mai poate vorbi de o natura speciala a actelor incheiate de un profesionist, acestea incadrandu-se in categoria generala de acte juridice civile.
51. Nici Decizia nr. 24 din 16 noiembrie 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 76 din 2 februarie 2016, data in recurs in interesul legii, nu este de natura sa schimbe aceasta concluzie. Considerentele acestei decizii sunt relevante pentru ca, in esenta, in solutionarea problemei de competenta a carei aplicare o ridica art. 12 din Legea nr. 193/2000, rationamentul s-a intemeiat pe calitatea de profesionist a unei dintre partile litigiului pentru determinarea competentei materiale a completurilor specializate (litigii cu profesionistii), or acest rationament este abandonat in mod evident, odata cu pronuntarea Deciziei nr. 18/2016 putandu-se afirma ca a intervenit o schimbare a jurisprudentei in materie.
52. In concluzie, s-a sustinut ca pentru stabilirea competentei materiale in favoarea tribunalului specializat ar fi nevoie de indicarea unei norme exprese cuprinse in legea speciala sau in codul de procedura civila, si nu de interpretari sau analogii, verificarea competentei facandu-se strict prin raportare la vointa legiuitorului conform dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutia Romaniei. Aceasta, cu atat mai mult cu cat este vorba despre procedura executarii silite, etapa esentialmente civila a procesului civil, independenta de calitatea partilor si de natura titlului.


V. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
53. Prin Decizia nr. 552 din 18 septembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.060 din 14 decembrie 2018 s-a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.


VI. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
54. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, prin Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 11/2016 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 237 din 6 aprilie 2017, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 alin. (1) si art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare, a stabilit urmatoarele: "Competenta materiala procesuala a tribunalelor/sectiilor specializate se determina in functie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute in vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare".


VII. Punctul de vedere al Ministerului Public
55. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a aratat ca, avand in vedere caracterul general al actului de sesizare, este necesara stabilirea limitelor investirii instantei supreme raportat la hotararile judecatoresti anexate pentru exemplificarea caracterului neunitar al acesteia.
56. In acest sens rezulta ca prin hotararile definitive anexate actului de sesizare pentru exemplificarea primei orientari jurisprudentiale s-au solutionat de Curtea de Apel Cluj conflicte negative de competenta intre tribunale in cauze care au avut ca obiect cereri pentru incuviintarea executarii silite a unor contracte de credit sau contestatii la executare formulate in procedurile de executare silita incepute in temeiul acestor titluri executorii. In aceste contestatii, cei interesati sau vatamati in executare au solicitat, in conditiile art. 712 alin. (3) din Codul de procedura civila, anularea incheierilor prin care s-a incuviintat executarea silita si/sau a actelor de executare ori a executarii silite insesi, invocand, conform art. 713 alin. (2) din Codul de procedura civila, motive de fapt sau de drept referitoare la fondul dreptului cuprins in aceste titluri, respectiv executorialitatea titlului cesionat, prescriptia dreptului de a cere executarea silita, caracterul abuziv al unor clauze din contractul de credit .
57. Pentru a doua orientare jurisprudentiala au fost depuse hotarari judecatoresti pronuntate de Tribunalul Arges - Sectia civila care s-a considerat competent sa solutioneze, ca instanta de apel, contestatia la executare prin care s-a solicitat fie lamurirea intelesului si intinderii titlurilor executorii - contracte de credit sau contracte de leasing -, fie anularea actelor de executare si/sau a incheierilor de incuviintare a executarii silite a acestor titluri, prin invocarea unor aparari de fapt sau de drept referitoare la fondul dreptului.
58. Totodata s-a remarcat si faptul ca celelalte hotarari judecatoresti indicate pentru sustinerea acestei orientari de jurisprudenta vizeaza situatii de fapt sau de drept avand alt specific, spre exemplu o hotarare judecatoreasca prin care s-a solicitat lamurirea intinderii si intelesului unei hotarari judecatoresti prin care s-a stabilit pensia de intretinere in favoarea unor minori.
59. In consecinta, deoarece prin hotararile judecatoresti anexate actului de sesizare autorul recursului in interesul legii a facut dovada caracterului neunitar al jurisprudentei doar in privinta competentei materiale procesuale a tribunalului specializat de a solutiona apelurile declarate impotriva incheierilor pronuntate de judecatorii prin care s-a respins cererea de incuviintare a executarii silite a unor contracte de credit si contracte de leasing care, potrivit legii, constituie titluri executorii, precum si impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in contestatii la executare in care s-au invocat aparari de fond cu privire la aceste titluri, s-a apreciat ca doar aceasta problema restransa poate constitui obiectul recursului in interesul legii.
60. Totodata s-au indicat precedente in unificarea jurisprudentei care contribuie la rezolvarea problemei de drept, respectiv Decizia XV din 5 februarie 2007, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, in aplicarea art. 400 si art. 402 din Codul de procedura civila (1865), republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, si Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 alin. (1) si art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
61. Evocand evolutiile legislative recente, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a aratat ca prin art. I pct. 19 din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, dispozitiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, au fost modificate in sensul ca "in cadrul tribunalelor functioneaza, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze maritime si fluviale".
62. In consecinta, calitatea de profesionist a unei sau a ambelor parti va fi un criteriu atributiv de competenta in favoarea sectiilor/completurilor/tribunalelor specializate, care se va adauga celor prevazute de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, si a concluzionat ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedura civila, sunt de competenta materiala procesuala a tribunalelor specializate doar apelurile declarate impotriva incheierilor pronuntate de judecatorii prin care s-au respins cererile de incuviintare a executarii silite a unor titluri de valoare si altor instrumente financiare, inclusiv contractele de credit si contractele de leasing, care, potrivit legii, constituie titluri executorii, precum si impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, in contestatiile la executare in care s-au invocat aparari de fond cu privire la aceste titluri .


VIII. Punctul de vedere al Colegiului de conducere al Curtii de Apel Cluj
63. Titularul sesizarii nu a exprimat un punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului recurs in interesul legii.
64. Ulterior modificarii art. 35 alin. (2) si art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 prin dispozitiile Legii nr. 207/2018, Curtea de Apel Cluj a aratat - ca urmare a solicitarii venite din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie - ca modificarile aduse nu abroga dispozitiile art. 226 si art. 228 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, astfel incat, in lumina prevederilor art. 518 din Codul de procedura civila, Decizia nr. 18/2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursului in interesul legii isi pastreaza aplicabilitatea, competenta materiala procesuala a tribunalelor/sectiilor specializate determinandu-se in functie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute in vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011.
65. Or, sesizarea adresata Inaltei Curti de Casatie si Justitie vizeaza tocmai interpretarea si aplicarea, in materia executarii silite, a Deciziei nr. 18/2016 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, modificarile aduse art. 35 alin. (2) si art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 neputand schimba situatia competentei tribunalelor specializate, deoarece normele de competenta sunt de stricta interpretare si aplicare, astfel incat o simpla optiune a legiuitorului, care se refera explicit doar la denumirea unor sectii sau completuri ale instantelor, nu poate primi valente in ceea ce priveste competenta acestora.
66. Totodata, dezlegarile date cu ocazia analizei care a determinat pronuntarea Deciziei nr. 18/2016 nu au dus la unificarea practicii judiciare in materia competentei tribunalelor specializate si, cu atat mai putin, in ceea ce priveste executarea silita, in general.
67. Astfel, instituirea pe calea procedurala reglementata de dispozitiile art. 517 din Codul de procedura civila a criteriului legal constand in obiectul si natura cauzei nu a avut drept consecinta aplanarea controverselor legate de aspectul privind competenta materiala procesuala a tribunalelor/sectiilor specializate, practica judiciara atestand ca transpunerea lui in materia executarii silite este de natura sa genereze serioase dificultati.


IX. Doctrina relevanta
68. Universitatea Titu Maiorescu - Facultatea de Drept, prin raspunsul inaintat, a aratat ca norma art. 226 din Legea nr. 71/2011 nu constituie o norma de competenta, ci o norma de organizare judiciara, iar din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 225-228 din acelasi act normativ reiese ca legiuitorul a lasat deschisa doar posibilitatea infiintarii unor completuri specializate in cadrul sectiilor civile. Totodata, exploatarea intreprinderii din perspectiva profesionistului- comerciant [doar acesta fiind vizat de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011] - subiect al raportului juridic substantial de drept comercial - ar putea constitui doar un criteriu secundar, pe langa natura si obiectul cauzei (valoarea litigiului neavand relevanta in tema analizata), pe care il poate aprecia judecatorul in contextul art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 si al posibilitatii statuate in paragraful 176 din Decizia nr. 18/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
69. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi - Facultatea de Drept a considerat ca apelul indreptat impotriva hotararii primei instante, prin care a fost solutionata o contestatie la executare sau o cerere de validare a popririi, este de competenta tribunalului specializat numai in masura in care cererile formulate de parti valorifica motive sau aparari de fond, care pun in discutie elementele raportului juridic izvorat dintr-un act incheiat in contextul exploatarii unei intreprinderi.
70. Universitatea de Vest din Timisoara a invederat ca tribunalul specializat este competent sa solutioneze apelul, daca se pune in discutie o hotarare prin care s-a pronuntat asupra unei contestatii la executare sau incuviintarii executarii silite, daca titlul executoriu invocat este altul decat o hotarare judecatoreasca si se invoca aparari de fond impotriva acestuia, titlul executoriu fiind emis in contextul exploatarii unei intreprinderi.
71. Universitatea din Bucuresti - Facultatea de Drept a apreciat ca, in cazul in care in apelul formulat in materia cererilor din procedura executarii silite sunt invocate argumente referitoare la aplicarea si interpretarea normelor de drept material ce reglementeaza regimul juridic general si special al profesionistilor de genul celor mentionate exemplificativ la art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, calea de atac va fi solutionata de tribunalul/sectia specializata in litigii cu profesionistii.


X. Rapoartele asupra recursului in interesul legii
72. Punctele de vedere ale judecatorilor-raportori asupra problemei de drept au fost diferite, drept care in cauza au fost intocmite doua rapoarte.
73. Solutia propusa prin unul dintre rapoarte a fost, in principal, de respingere a recursului in interesul legii ca inadmisibil si, in subsidiar, pronuntarea unei decizii in sensul ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedura civila, competenta materiala procesuala a procedurilor executionale, in care se formuleaza aparari pe fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, altul decat o hotarare judecatoreasca, revine instantei competente sa solutioneze aceleasi raporturi juridice si pe calea actiunii directe, potrivit departajarii administrative realizate prin hotarare a colegiului de conducere la nivelul fiecarei instante.
74. In cel de-al doilea raport intocmit in cauza s-a apreciat ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedura civila, in apelurile formulate impotriva hotararilor prin care s-au solutionat cereri privind incuviintarea executarii silite, precum si contestatii la titlul executoriu, atunci cand acesta este generat in raporturi juridice de drept substantial reglementate prin legislatia specifica profesionistilor, competenta materiala procesuala revine tribunalelor/sectiilor/completurilor specializate in cauze cu profesionisti.


XI. Inalta Curte de Casatie si Justitie


XI.1. Analiza conditiilor de admisibilitate
75. Verificand regularitatea investirii, prin prisma dispozitiilor art. 514 din Codul de procedura civila se constata ca aceasta conditie legala este indeplinita in ceea ce il priveste pe titularul sesizarii.
76. Este indeplinita si conditia privind respectarea cerintelor de ordin formal prescrise de prevederile art. 515 din Codul de procedura civila, date fiind anexele memoriului de recurs in interesul legii din care rezulta ca practica neunitara se identifica la nivelul curtilor de apel Cluj, Pitesti si Targu Mures.
77. Obiectul recursului in interesul legii se circumscrie dispozitiilor art. 514 din Codul de procedura civila, si anume priveste probleme de drept solutionate diferit de instantele judecatoresti.
78. In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie este investita, prin promovarea prezentului recurs in interesul legii, cu solicitarea de a stabili determinarea competentei materiale procesuale a tribunalelor specializate (Arges, Cluj, Mures) in solutionarea, in apel, a cererilor formulate in procedura executarii silite, respectiv: contestatia la titlu, contestatia la executare propriu-zisa, incuviintarea executarii silite si altele specifice, tinand seama de lipsa unui criteriu legal pentru atribuirea competentei in aceste litigii, in care titlul executoriu este emis in contextul exploatarii unei intreprinderi.


XI.2. Asupra problemei de drept care a generat practica neunitara, se constata urmatoarele:
79. Problema de drept supusa dezlegarii prin mecanismul de unificare a jurisprudentei rezida in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedura civila, in ceea ce priveste determinarea competentei materiale procesuale a tribunalelor specializate (Arges, Cluj si Mures) in solutionarea, in apel, a cererilor formulate in procedura executarii silite.
80. In conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, "Pana la data intrarii in vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Arges, Cluj si Mures se reorganizeaza ca tribunale specializate sau, dupa caz, ca sectii civile in cadrul tribunalelor Arges, Cluj si Mures, in conditiile art. 226".
81. Alin. (2) al aceleiasi norme prevede ca "La stabilirea cauzelor de competenta tribunalelor specializate sau, dupa caz, a sectiilor civile reorganizate potrivit alin. (1) se va tine seama de numarul si natura cauzelor, de specializarea judecatorilor, de necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora, precum si de volumul de activitate al instantei".
82. Potrivit art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, "Prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instantei, in raport cu numarul cauzelor, se pot infiinta, in cadrul sectiilor civile, complete specializate pentru solutionarea anumitor categorii de litigii, in considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: (...)".
83. Prin Decizia nr. 18/2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 237 din 6 aprilie 2017, Completul competent sa judece recursul in interesul legii a stabilit urmatoarele: "Competenta materiala procesuala a tribunalelor/sectiilor specializate se determina in functie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute in vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare."
84. Prin decizia mentionata au fost indicate criteriile de determinare a competentei materiale procesuale - a competentei stabilite in raport cu obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecatii - a acelor instante sau sectii reorganizate pana la data intrarii in vigoare a Codului civil, reprezentate de fostele tribunale comerciale Arges, Cluj si Mures, care s-au reorganizat potrivit art. 228, precum si a fostelor sectii comerciale din cadrul tribunalelor si curtilor de apel, reorganizate conform art. 225 din Legea nr. 71/2011.
85. Aceste criterii de determinare a competentei materiale opereaza inclusiv in caile de atac (paragrafele 164 si 165 din decizie).
86. In contextul celor mai sus aratate, problema de drept supusa dezlegarii in speta impune a se stabili daca cererile formulate in procedura executarii silite, decurgand dintr-un titlu executoriu, altul decat o hotarare judecatoreasca, pot fi socotite cereri intr-o materie ce face obiectul specializarii si, astfel, ar fi de competenta tribunalelor specializate, in calea de atac a apelului.
87. Din acest punct de vedere se constata ca au procedat corect instantele de apel care au identificat caracteristicile litigiului cu care au fost investite si au stabilit apartenenta acestuia la o anumita materie specializata.
88. Prioritar, trebuie precizat ca practica neunitara a instantelor de apel s-a format doar in privinta acelor cereri formulate in procedura executarii silite in care se ridica aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind intinderea acestuia, altul decat o hotarare judecatoreasca.
89. Astfel, din examinarea hotararilor judecatoresti atasate sesizarii pentru pronuntarea unui recurs in interesul legii reiese ca unele instante au considerat ca cererile de incuviintare a executarii silite sau contestatiile la executare, cereri in care se invoca aspecte referitoare la insusi titlul executoriu, sunt de competenta, in apel, a tribunalelor specializate.
90. In schimb, toate celelalte cereri din procedura executarii silite, inclusiv contestatiile la executare in care se invoca doar nelegalitatea actelor de executare, se solutioneaza in apel de catre sectiile civile ale tribunalelor.
91. Aceasta situatie este relevata chiar prin prima opinie jurisprudentiala, in care s-a mentionat ca, daca prin contestatia la executare nu se pune problema valabilitatii titlului executoriu si nu se pun in discutie aparari de fond impotriva acestuia, ci exclusiv chestiuni de procedura avand ca finalitate anularea actelor de executare sau a executarii silite insesi, nu exista argumente pentru a atribui acest gen de litigii in competenta instantelor specializate. In acest tip de contestatii la executare care vizeaza exclusiv legalitatea actelor de executare sau executarea silita insasi in intregime, competenta trebuie sa apartina tribunalului de drept comun (paragrafele 36 si 37 din prezenta decizie).
92. Asadar, exista o practica neunitara doar in legatura cu cererile formulate in procedura executarii silite in care se ridica aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind intinderea acestuia, altul decat o hotarare judecatoreasca.
93. In aceste conditii, fata de limitele investirii, confirmate prin examenul jurisprudential, dezlegarea problemei de drept din speta trebuie sa priveasca exclusiv cererile mentionate la punctul anterior. Scopul mecanismului recursului in interesul legii este acela al unificarii jurisprudentei, in sensul schimbarii practicii contrare dezlegarii date problemei de drept, si nu al schimbarii practicii unitare.
94. Ca un argument in plus, este de precizat ca, la nivelul celorlalte curti de apel, in circumscriptia carora nu exista tribunale specializate, practica judiciara este similara celei aratate anterior la paragrafele 64 si 65, astfel cum reiese din hotararile judecatoresti depuse de titularul sesizarii odata cu precizarile de la data de 8 octombrie 2018.
95. Se considera ca, daca respectiva contestatie vizeaza doar nelegalitatea actelor de executare, cererea cu acest obiect se solutioneaza in apel de catre sectiile civile ale tribunalelor, in timp ce contestatia la executare ce presupune verificarea aspectelor de valabilitate a titlului executoriu sau privind intinderea acestuia se solutioneaza de catre sectiile specializate din cadrul tribunalelor.
96. Dezinvestirile reciproce ale sectiilor civile si ale celor specializate, atunci cand au avut loc, au fost generate de evaluarea diferita a motivelor de fapt sau de drept ale contestatiei, deci de calificarea acesteia ca fiind, dupa caz: contestatie la titlu, intemeiata pe dispozitiile art. 714 alin. (3) din Codul de procedura civila (admisibila, potrivit legii, si in cazul altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti), contestatie in care se invoca motive de fapt si de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, intemeiata pe dispozitiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedura civila, sau contestatie impotriva actelor de executare . In regulatorul de competenta s-a decis in concret, pentru fiecare speta in parte, in raport cu calificarea juridica a obiectului cererii, in sensul celor aratate la paragraful 101.
97. In contextul acestei practici se impune ca dezlegarea problemei de drept din speta sa priveasca exclusiv cererile mentionate la paragraful 98, in caz contrar ajungandu-se la efectul nedorit al schimbarii practicii unitare la nivelul instantelor judecatoresti din tara.
98. Din aceasta perspectiva trebuie constatat ca cererile formulate in procedura executarii silite in care se ridica aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind intinderea acestuia, altul decat o hotarare judecatoreasca, constituie cereri formulate in materia ce face obiectul specializarii, astfel incat sunt, in apel, de competenta instantelor/sectiilor specializate.
99. In cadrul acestor cereri se formuleaza aparari pe fondul dreptului din titlul executoriu, ceea ce inseamna ca se solutioneaza insusi fondul raportului de drept substantial nascut din actul juridic ce reprezinta titlul executoriu.
100. Din acest punct de vedere nu se poate face nicio diferenta de tratament juridic, in privinta competentei materiale procesuale, intre cererile in discutie si cererile de chemare in judecata legate de incheierea, executarea sau desfiintarea actelor juridice reprezentate de titlul executoriu.
101. Analiza acestor aparari necesita valorificarea specializarii judecatorului intr-o anumita materie, intocmai ca in cazul cererilor formulate pe calea dreptului comun.
102. Potrivit art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, prin procedura administrativa anume prevazuta si in aplicarea criteriilor indicate se pot infiinta, in cadrul sectiilor civile, completuri specializate pentru solutionarea anumitor categorii de litigii, iar aceasta norma este aplicabila, dupa cum s-a aratat, si in cazul celor trei tribunale specializate, fata de trimiterea expresa din art. 228.
103. Astfel, pot conduce la infiintarea de astfel de instante/sectii/completuri:
a) cererile in materie de insolventa, concordat preventiv si mandat ad-hoc;
b) cererile in materia societatilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a altor societati, cu sau fara personalitate juridica, precum si in materia registrului comertului;
c) cererile care privesc restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei;
d) cererile privind titlurile de valoare si alte instrumente financiare.
104. Enumerarea cauzelor este una exemplificativa, astfel incat nu este impiedicata infiintarea pe cale administrativa de tribunale/sectii/completuri specializate in alte materii, in considerarea obiectului sau naturii cauzelor.
De altfel, aceasta posibilitate este prevazuta si in dispozitiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 207/2018 (in forma citata in pct. III paragraful 5 al prezentei decizii).
105. Este de necontestat ca cererile de chemare in judecata avand ca obiect incheierea, executarea sau desfiintarea unor acte juridice, intr-o materie de genul celor mentionate cu titlu exemplificativ, intra in categoria cauzelor din materia ce face obiectul specializarii. Acestea se solutioneaza de catre tribunalele specializate fie in prima instanta, fie in apel, daca este aplicabil criteriul valorii obiectului cererii, potrivit art. 94 pct. 1 lit. k) sau art. 95 pct. (2) din Codul de procedura civila.
106. Pentru identitate de ratiune, atunci cand titlul executoriu este reprezentat de un act juridic din materia ce face obiectul specializarii, cererile formulate in procedura executarii silite in care se ridica aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind intinderea acestuia, altul decat o hotarare judecatoreasca, trebuie sa se solutioneze de catre tribunalele specializate, in apel.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 517 cu referire la art. 514 din Codul de procedura civila,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:


Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedura civila, tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.


Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica din data de, 14 ianuarie 2019.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    Decizia 2/2019    RIL    Tribunale specializate    Competenta    Executare silita
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Stabilirea salariului la nivelul maxim aflat in plata prin raportare la indemnizatiile de care beneficiaza personalul cu atributii in domeniul asistentei sociale
Pronuntaţă de: Decizia nr. 484/9 martie 2018 a Curtii de Apel Galati

Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria
Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020

Functionari publici. Contestatie decizie de incetare de drept a raportului de serviciu prin pensionare. Discriminare pe criteriu de gen
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 149/26.02.2020



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964