Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.

  Publicat: 24 Sep 2019       138 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 16/2019 privind examinarea recursului in interesul legii formulat de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti cu privire la practica neunitara ivita in solutionarea unei probleme de drept a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 773 din 24.09.2019.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act adoptat de organele de stat,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Constatare si declarare ca nevalabile a anumitor acte procedurale (ex. poprirea) sau a unor alegeri de membri in organele reprezentative ale statului sau ale agentilor economico-sociali (societati comerciale, asociatii etc.).
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Expresie folosita in trecut pentru a desemna obligatia legala de intretinere.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Puterile publice existente in stat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Puterile publice existente in stat.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act adoptat de organele de stat,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta este prezidata de doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de Luminita Nicolescu, procuror sef birou al Sectiei judiciare.
La sedinta de judecata participa magistratul-asistent Ileana Peligrad, desemnat pentru aceasta cauza in conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii formulat de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti cu privire la practica neunitara ivita in solutionarea urmatoarei probleme de drept: "In interpretarea dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, in cazul in care instanta de judecata a solutionat fondul notificarii in conformitate cu prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, se impune a fi obligata entitatea notificata sa inainteze dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor sau, dimpotriva, se impune ca dosarul administrativ, impreuna cu dispozitia ce va fi emisa de entitatea notificata in executarea hotararii judecatoresti astfel pronuntate, sa fie inaintat catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, dupa efectuarea controlului de legalitate de catre prefect?".
Magistratul-asistent invedereaza legala constituire a completului competent sa judece recursul in interesul legii, precum si faptul ca la dosarul cauzei au fost depuse raportul intocmit de judecatorii-raportori si punctul de vedere al Ministerului Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Presedintele completului, doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a acordat cuvantul reprezentantului Ministerului Public.
Reprezentantul procurorului general a solicitat admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei hotarari prin care sa se asigure aplicarea si interpretarea unitara a legii cu privire la problema de drept sesizata, aratand ca, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, in cazul in care instanta a solutionat fondul notificarii, conform art. 35 alin. (2) din aceeasi lege, entitatea notificata va inainta dispozitia la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, fara efectuarea controlului de legalitate de catre perfect.
Atat timp cat controlul de legalitate a fost efectuat de catre instanta de judecata, un nou control de legalitate efectuat de catre perfect este inadmisibil si in contra dispozitiilor din Legea nr. 554/2004, conform carora prefectul exercita control de legalitate doar asupra dispozitiilor emise exclusiv in procedura administrativa, nu si in procedura judiciara, in acelasi sens fiind si jurisprudenta Curtii Constitutionale.
Asadar, in cazurile supuse analizei, controlul de legalitate a fost efectuat de catre instanta de judecata, iar hotararea judecatoreasca pronuntata in aceste cauze tine loc de dispozitie administrativa.
Presedintele completului, doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, constatand ca nu mai sunt alte completari, chestiuni de invocat sau intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursului in interesul legii.


INALTA CURTE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, a constatat urmatoarele:


I. Temeiul juridic al recursului in interesul legii
1. Articolul 514 din Codul de procedura civila prevede astfel:
"Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti."


II. Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
2. Sesizarea s-a facut de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, atasandu-se, in dovedirea practicii neunitare, jurisprudenta relevanta doar din raza Curtii de Apel Bucuresti.


III. Normele de drept intern care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
3. Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 165/2013:
"Articolul 21
(1) In vederea acordarii de masuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite in natura, entitatile investite de lege transmit Secretariatului Comisiei Nationale deciziile care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii, intreaga documentatie care a stat la baza emiterii acestora si documentele care atesta situatia juridica a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice inscrisuri cu privire la constructii demolate. [...]
(3) Dispozitiile autoritatilor administratiei publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei Nationale dupa exercitarea controlului de legalitate de catre prefect. Dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, raman aplicabile. [...]
Articolul 33
(1) Entitatile investite de lege au obligatia de a solutiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inregistrate si nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi si de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, dupa cum urmeaza:
a) in termen de 12 luni, entitatile investite de lege care mai au de solutionat un numar de pana la 2.500 de cereri;
b) in termen de 24 de luni, entitatile investite de lege care mai au de solutionat un numar cuprins intre 2.500 si 5.000 de cereri;
c) in termen de 36 de luni, entitatile investite de lege care mai au de solutionat un numar de peste 5.000 de cereri.
(2) Termenele prevazute la alin. (1) curg de la data de 1 ianuarie 2014.
(3) Entitatile investite de lege au obligatia de a stabili numarul cererilor inregistrate si nesolutionate, de a afisa aceste date la sediul lor si de a le comunica Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor. Datele transmise de entitatile investite de lege vor fi centralizate si publicate pe pagina de internet a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.
(4) Cererile se analizeaza in ordinea inregistrarii lor la entitatile prevazute la alin. (1). Prin exceptie, se analizeaza cu prioritate cererile formulate de persoanele certificate de entitati desemnate de statul roman sau de alte state membre ale Uniunii Europene, ca supravietuitoare ale Holocaustului, aflate in viata la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi. [...]
Articolul 35
(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 si 34 pot fi atacate de persoana care se considera indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul entitatii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii.
(11) Litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competenta sectiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului actiunii.
(2) In cazul in care entitatea investita de lege nu emite decizia in termenele prevazute la art. 33 si 34, persoana care se considera indreptatita se poate adresa instantei judecatoresti prevazute la alin. (1) in termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevazute de lege pentru solutionarea cererilor.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2), instanta judecatoreasca se pronunta asupra existentei si intinderii dreptului de proprietate si dispune restituirea in natura sau, dupa caz, acordarea de masuri reparatorii in conditiile prezentei legi.
(4) Hotararile judecatoresti pronuntate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.
(5) Cererile sau actiunile in justitie formulate in temeiul alin. (1) si (2) sunt scutite de taxa judiciara de timbru."
4. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 554/2004:
"Tutela administrativa
Articolul 3
(1) Prefectul poate ataca direct in fata instantei de contencios administrativ actele emise de autoritatile administratiei publice locale, daca le considera nelegale; actiunea se formuleaza in termenul prevazut la art. 11 alin. (1), care incepe sa curga de la momentul comunicarii actului catre prefect si in conditiile prevazute de prezenta lege. Actiunea introdusa de prefect este scutita de taxa de timbru.
(2) Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica, in conditiile prezentei legi si ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata.
(3) Pana la solutionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) si (2) este suspendat de drept . [...]
Termenul de introducere a actiunii
Articolul 11
(1) Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni de la:
a) data comunicarii raspunsului la plangerea prealabila;
b) data comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii;
c) data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile, respectiv data expirarii termenului legal de solutionare a cererii;
d) data expirarii termenului prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis in solutionarea favorabila a cererii sau, dupa caz, a plangerii prealabile.
(2) Pentru motive temeinice, in cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusa si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de un an de la data comunicarii actului, data luarii la cunostinta, data introducerii cererii sau data incheierii procesului-verbal de conciliere, dupa caz."
5. Constitutia Romaniei:
"Art. 123 [...]
(5) Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept ."
6. Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 340/2004:
"Articolul 19
(1) In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul indeplineste urmatoarele atributii principale: (. . )
e) verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului; [...]
Articolul 20
Prefectul poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii."
7. Este de mentionat ca, prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 11 din 11 mai 2015, pronuntata in Dosarul nr. 447/1/2015 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 501 din 8 iulie 2015 (denumita in continuare Decizia nr. 11/2015), s-a admis sesizarea si, in interpretarea dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 554/2004, s-a stabilit ca prefectului ii este recunoscut dreptul de a ataca in fata instantei de contencios administrativ actele administrative emise de autoritatile administratiei publice locale, in intelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.


IV. Obiectul recursului in interesul legii. Orientarile jurisprudentiale divergente
8. In practica instantelor din raza Curtii de Apel Bucuresti, interpretarea si aplicarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 in dosarele avand ca obiect solutionarea pe fond a notificarii in temeiul dispozitiilor art. 35 alin. (2) raportat la art. 33 din Legea nr. 165/2013 nu se realizeaza unitar, instantele pronuntandu-se diferit asupra cererilor reclamantilor privind inaintarea dosarului administrativ direct catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, situatia premisa fiind urmatoarea:
9. Prin cererile inregistrate pe rolul Tribunalului Bucuresti, reclamantii au solicitat instantei ca, in contradictoriu cu paratul Municipiul Bucuresti prin primarul general, sa solutioneze pe fond notificarea pe care au formulat-o in baza Legii nr. 10/2001, in sensul restituirii in natura sau propunerii de masuri reparatorii prin echivalent, stabilirea despagubirilor urmand sa fie facuta in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 165/2013, si sa oblige paratul la emiterea unei dispozitii, precum si sa trimita dosarul la Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor in vederea stabilirii intinderii masurilor compensatorii, in conformitate cu Legea nr. 165/2013.
10. In prima instanta, Tribunalul Bucuresti a admis actiunea, a constatat calitatea reclamantilor de persoane indreptatite la masuri compensatorii prin puncte pentru imobilul ce face obiectul notificarii, a obligat paratul sa emita in favoarea reclamantului dispozitie cu propunere de acordare a masurilor compensatorii prin puncte pentru imobilul preluat abuziv de stat si sa transmita dosarul administrativ catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, in vederea emiterii deciziei de compensare.
11. In motivare s-a retinut ca notificarea nu a fost solutionata de entitatea investita nici in noile termene stabilite prin art. 33 din Legea nr. 165/2013, motiv pentru care s-a constatat ca devin incidente dispozitiile art. 35 alin. (2) si (3) din Legea nr. 165/2013, potrivit carora, in cazul in care entitatea investita de lege nu emite decizia in termenele prevazute la art. 33, persoana care se considera indreptatita se poate adresa instantei judecatoresti in termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevazute de lege pentru solutionarea cererilor, instanta judecatoreasca pronuntandu-se asupra existentei si intinderii dreptului de proprietate si dispunand restituirea in natura sau, dupa caz, acordarea de masuri reparatorii in conditiile prezentei legi.
12. In analiza conditiilor prevazute de Legea nr. 10/2001, tribunalul a apreciat ca reclamantul are calitatea de persoana indreptatita la masuri compensatorii prin puncte pentru imobilul ce face obiectul notificarii si a obligat paratul sa emita in favoarea reclamantului dispozitie cu propunere de acordare a masurilor compensatorii prin puncte pentru acest imobil.
13. In temeiul dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (2) din Legea nr. 165/2013 si intrucat solutionarea notificarii a intervenit pe cale judecatoreasca, prima instanta a constatat ca nu se mai impune controlul de legalitate la care face trimitere art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, motiv pentru care a obligat paratul sa transmita dosarul administrativ privind imobilul catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor in vederea emiterii deciziei de compensare.
14. Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul Municipiul Bucuresti prin primarul general, aratand ca in mod gresit a fost obligat sa trimita dosarul administrativ impreuna cu hotararea judecatoreasca pronuntata direct catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, deoarece are obligatia legala, conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, de a inainta dosarul administrativ la prefect, in vederea exercitarii controlului de legalitate de catre acesta.
Solutiile jurisprudentiale diferite:
15. Intr-o prima orientare jurisprudentiala, instanta de apel a admis apelul, a schimbat partial sentinta atacata, in sensul ca a respins cererea reclamantului de obligare a paratului de a inainta dispozitia emisa si dosarul administrativ direct catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, ca neintemeiata, si a pastrat in rest dispozitiile sentintei.
Curtea de apel a constatat ca este intemeiat motivul de apel invocat de apelantul-parat Municipiul Bucuresti, ce vizeaza cererea prin care s-a solicitat obligarea acestuia la trimiterea dosarului administrativ direct catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor.
In acest sens s-a aratat ca, potrivit dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, dosarul administrativ trebuie insotit de avizul de legalitate al institutiei prefectului, astfel ca este necesar ca, inainte de a ajunge la Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, dosarul administrativ, insotit de toate inscrisurile mentionate la art. 21 din Legea nr. 165/2013, sa fie inaintat institutiei prefectului.
Instanta de apel a invederat ca, in situatia in care decizia de propunere a masurilor reparatorii prin echivalent a fost emisa in baza unei hotarari judecatoresti, cum este cazul si in speta de fata, controlul de legalitate al institutiei prefectului nu va putea viza legalitatea acestei decizii, opunandu-se in acest sens autoritatea de lucru judecat a hotararii judecatoresti in baza careia s-a emis respectiva decizie . Controlul de legalitate poate viza numai respectarea restului dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 165/2013, iar nu modul de solutionare in fond a notificarii.
Desi legalitatea acordarii masurilor reparatorii a fost verificata de instante si nu mai poate face obiectul unei cenzuri a organului administrativ (prefectul), totusi controlul de legalitate al prefectului este mai larg, intrucat nu vizeaza numai verificarea acordarii masurilor reparatorii, ci se extinde si asupra altor aspecte administrative legate de inaintarea dosarului catre comisie, precum si asupra conformitatii dispozitiei emise de primarul general cu cele stabilite prin hotararea judecatoreasca, aspecte suplimentare celor care privesc strict solutionarea pe fond a notificarii de catre instanta.
Un alt argument in favoarea acestei interpretari este acela ca instanta nu poate crea o procedura paralela cu cea reglementata de art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, cu atat mai mult cu cat o astfel de procedura ar determina un regim discriminatoriu in raport cu alte situatii similare, avand in vedere ca solutionarea dosarelor de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor se face in ordinea inregistrarii lor la Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor. Prin urmare, pe langa prioritatea legala de care dosarul reclamantilor urmeaza sa beneficieze in baza art. 34 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 165/2013, prin trimiterea dosarului direct catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, cu omiterea unei etape din circuitul legal, dosarul ar primi si o prioritate neprevazuta de lege, intrucat ar ajunge sa fie inregistrat la Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor inaintea altor dosare aflate in situatii similare.
Un alt argument in favoarea acestei interpretari este acela ca prima instanta nu a dispus ea insasi acordarea masurilor reparatorii direct, in aplicarea Deciziei nr. XX/2007 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite in recurs in interesul legii, ci a obligat paratul sa emita o dispozitie administrativa in sensul celor constatate de instanta.
16. In cea de-a doua orientare jurisprudentiala, instanta de apel a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-parat Municipiul Bucuresti prin primarul general impotriva sentintei de fond prin care Tribunalul Bucuresti a admis cererea formulata de reclamant, a dispus obligarea paratului Municipiul Bucuresti prin primarul general sa emita in favoarea acestuia dispozitie cu propunere de acordare a masurilor compensatorii prin puncte pentru imobilul notificat si a dispus obligarea paratului sa inainteze dispozitia mai sus mentionata, impreuna cu dosarul administrativ, catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
S-a aratat ca tribunalul a facut o corecta aplicare in cauza a dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, atat timp cat controlul de legalitate a fost efectuat de catre instanta de judecata, iar un nou control de legalitate efectuat de catre prefect este inadmisibil si in contra acelor dispozitii din Legea nr. 554/2004 potrivit carora prefectul exercita controlul de legalitate doar asupra dispozitiilor emise exclusiv in procedura administrativa, iar nu si in procedura judiciara.
Astfel, din examinarea dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (3) din Legea nr. 165/2013 reiese ca legiuitorul a avut in vedere cele doua modalitati in care poate fi solutionata pe fond o notificare formulata in baza Legii nr. 10/2001: la alin. (1) al art. 21 a prevazut ca acele dispozitii emise de entitatile investite de lege, in faza judiciara, ca act de executare a unei hotarari judecatoresti ce contine obligatia paratului de a propune reclamantului acordarea de masuri compensatorii - cum este si dispozitia ce va fi emisa de parat in executarea hotararii judecatoresti -, se transmit Secretariatului Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, impreuna cu toata documentatia care a stat la baza emiterii acesteia (deci, impreuna cu hotararea judecatoreasca pusa in executare prin emiterea dispozitiei), in timp ce alin. (3) din art. 21 se ocupa de situatia dispozitiilor emise de entitatile investite in faza administrativa a procedurii reglementate de Legea nr. 10/2001, prevazand ca numai aceste dispozitii, ca acte administrative, pot face obiectul controlului de legalitate exercitat de prefect, in conformitate cu dispozitiile art. 11 din legea contenciosului administrativ.
Prin urmare, critica potrivit careia apelantul-parat Municipiul Bucuresti are obligatia legala de a inainta dosarul administrativ Institutiei Prefectului Municipiului Bucuresti in vederea verificarii legalitatii actului emis si emiterii avizului de legalitate a fost inlaturata ca nefondata, deoarece s-a apreciat ca o asemenea modalitate de solutionare ar echivala cu incalcarea atributiilor puterii judecatoresti si admiterea ideii conform careia legalitatea unei hotarari judecatoresti ar putea fi verificata si pe cale administrativa de catre prefect, iar nu doar prin intermediul cailor de atac prevazute de lege.
Este de necontestat faptul ca in cauza nu este vorba despre ipoteza solutionarii notificarii in procedura administrativa de catre o autoritate administrativa publica locala, ci despre solutionarea notificarii in procedura judiciara - situatie in care s-a apreciat ca dosarul administrativ se inainteaza in mod direct Secretariatului Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Prefectul exercita controlul de legalitate asupra dispozitiilor autoritatilor administratiei publice locale, deci asupra dispozitiilor entitatilor investite cu solutionarea notificarilor emise in faza administrativa, iar nu si asupra dispozitiilor autoritatilor administratiei publice locale ce sunt emise in executarea unei hotarari judecatoresti prin care instanta de judecata a solutionat pe fond notificarea persoanelor indreptatite, in conformitate cu dispozitiile art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 si cu Decizia in recurs in interesul legii nr. XX/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite.
De asemenea, s-a retinut ca legalitatea unei hotarari judecatoresti poate fi verificata doar prin intermediul cailor de atac prevazute de lege.
Or, exercitarea controlului de legalitate de catre prefect asupra dispozitiei emise in executarea hotararii judecatoresti care a solutionat fondul notificarii ar echivala cu o veritabila cale de atac impotriva hotararii judecatoresti, ceea ce este inadmisibil conform cadrului constitutional (art. 123 din Constitutia Romaniei, revizuita) si legal (Legea nr. 340/2004 si Legea nr. 554/2004), care reglementeaza atributiile prefectului.
Un alt argument in favoarea acestei interpretari este acela ca, potrivit Deciziei nr. XX/2007, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite in recurs in interesul legii, s-a stabilit cu putere obligatorie, in aplicarea dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, ca instantele judecatoresti sunt competente sa solutioneze pe fond nu numai contestatiile formulate impotriva deciziei/dispozitiei de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea imobilelor preluate in mod abuziv, ci si actiunea persoanei indreptatite in cazul refuzului nejustificat al entitatii detinatoare de a raspunde la notificarea partii interesate.
Prin urmare, o astfel de hotarare pronuntata de instanta de judecata, prin care s-a stabilit calitatea de persoana indreptatita, in sensul legii speciale, nu poate fi supusa controlului de legalitate al unui organ administrativ, ci doar cenzurii instantei ierarhic superioare, in cadrul cailor de atac reglementate de lege.
Prima instanta a analizat pe fond notificarea formulata de reclamanta, procedand conform dispozitiilor Deciziei nr. XX/2007, si a avut in vedere, la solutionarea pricinii, toate inscrisurile care probeaza dreptul de proprietate asupra imobilului notificat, preluarea abuziva, precum si calitatea de persoana indreptatita, subrogandu-se unitatii detinatoare cat priveste solutionarea notificarii.
Prin urmare, intregul control de legalitate a fost efectuat de catre instanta de judecata, curtea de apel apreciind ca nu sunt incidente dispozitiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind controlul de legalitate al prefectului, care privesc doar deciziile/dispozitiile emise in procedura administrativa.
S-a retinut ca aceste prevederi legale sunt aplicabile doar in ipoteza solutionarii notificarii pe cale administrativa, si nu in situatia in care controlul de legalitate a fost realizat de instanta de judecata .
Cum hotararea judecatoreasca pronuntata in cauza tine loc de dispozitie administrativa, se impune ca transmiterea notificarii si a dosarului administrativ sa se faca direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
S-a mai considerat ca ar fi afectat principiul securitatii raporturilor juridice din perspectiva dreptului la un proces echitabil in fata unei instante, garantat de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (C.E.D.O.), care trebuie interpretat in lumina preambulului Conventiei, care enunta preeminenta dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care inseamna - intre altele - ca o solutie definitiva a oricarui litigiu nu trebuie rediscutata (Cauza Brumarescu impotriva Romaniei).
Nici macar Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, care, in baza art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5) si (8) din Legea nr. 165/2013, are printre atributii verificarea dosarelor (din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii), evaluarea intregului dosar administrativ si validarea sau invalidarea deciziei entitatii investite de lege, nu i se accepta exercitarea acestor atributii, in cazul in care deciziile sunt emise in baza unor hotarari judecatoresti definitive, prin care instantele s-au pronuntat asupra calitatii de persoana indreptatita si asupra intinderii dreptului de proprietate .
Aceasta constatare rezulta din Decizia Curtii Constitutionale nr. 686 din 26 noiembrie 2014, prin care, in urma admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate, s-a constatat ca dispozitiile art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5) si (8) din Legea nr. 165/2013 nu se aplica deciziilor/dispozitiilor entitatilor investite cu solutionarea notificarilor emise in executarea unor hotarari judecatoresti prin care instantele s-au pronuntat irevocabil/definitiv asupra calitatii de persoana indreptatita si asupra intinderii dreptului de proprietate .
In considerentele deciziei, Curtea Constitutionala a constatat ca reglementarea in sarcina Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor si a secretariatului acesteia a competentei de reexaminare a existentei dreptului persoanei indreptatite la masuri reparatorii si, in consecinta, de a valida/invalida in tot sau in parte deciziile emise de entitatile investite care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii si cuantumul despagubirilor, in cazul in care aceste aspecte au fost stabilite deja printr-o hotarare judecatoreasca, echivaleaza cu instituirea unei noi cai de atac si, implicit, a unui sistem concurent cu sistemul instantelor judecatoresti in ceea ce priveste infaptuirea justitiei.
Prin urmare, pentru identitate de ratiune, in ipoteza in care decizia emisa de entitatea investita de lege, care contine propunerea de acordare de masuri compensatorii, a fost data in executarea unei hotarari judecatoresti care a examinat existenta dreptului persoanei indreptatite la masuri reparatorii, nu mai poate fi acceptat controlul de legalitate al prefectului.
Instanta de apel a aratat ca, desi apelantul invoca si dispozitiile articolului unic pct. 24 cu referire la art. 16 alin. (21) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 81/2007 ce modifica titlul VII al Legii nr. 247/2005, in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/ 2013, lege care a abrogat titlul VII al Legii nr. 247/2005 si care se aplica prezentei cauze, conform art. 4 din Legea nr. 165/2013.
In masura in care s-ar privi acest control al prefectului ca avand un obiect restrans doar la verificarea conformitatii dispozitiei care urmeaza a fi emisa de catre primarie in executarea sentintei judecatoresti cu continutul insusi al acestei sentinte, s-a apreciat ca nu acesta este scopul dispozitiilor legale in discutie, ci rolul acestor dispozitii este de a se exercita un control de legalitate asupra conditiilor de acordare a masurilor reparatorii.
Pe de alta parte, avand in vedere ca dispozitia care urmeaza a fi emisa de primarie in executarea sentintei judecatoresti reprezinta un simplu act de executare, iar nu o dispozitie de solutionare a notificarii in intelesul art. 21 din Legea nr. 10/2001, chestiunea conformitatii dispozitiei cu sentinta vizeaza deja faza de executare a titlului executoriu reprezentat de hotararea judecatoreasca, nemaiintrand sub incidenta art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013.
Un alt argument in favoarea acestei interpretari este acela ca nu poate retine nici considerentul de oportunitate conform caruia institutia prefectului poate realiza un control de legalitate asupra altor aspecte decat fondul notificarii, deoarece inaintarea catre prefect a hotararii judecatoresti de fata, prin care a fost solutionata pe fond notificarea din 2001, nu este de natura sa scurteze termenul de solutionare a acestei notificari, avand in vedere faptul ca intimata-reclamanta are dreptul la solutionarea cererii sale intr-un termen rezonabil, ca parte integranta a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraful 1 din C.E.D.O., termen ce include si durata procedurilor administrative.
Incidenta acestui control al prefectului, care ar avea un caracter pur formal, trebuie exclusa si din ratiuni de necesitate a aplicarii cat mai eficiente a procedurilor legale de restituire, in conditiile in care acordarea acestor masuri reparatorii catre persoana indreptatita treneaza intr-o maniera nepermisa inca din anul 2001, deci de aproximativ 17 ani, acest deziderat fiind considerat in mod constant in practica instantei europene si trebuind a fi urmarit si de instantele nationale, care sunt chemate, in definitiv, sa asigure aplicarea cat mai eficienta a legii si recunoasterea efectiva a drepturilor persoanelor.


V. Punctul de vedere al Ministerului Public
17. Prin punctul de vedere inaintat, Ministerul Public a concluzionat ca, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, in cazul in care instanta de judecata a solutionat fondul notificarii conform art. 35 alin. (2) din aceeasi lege, entitatea notificata va inainta dispozitia la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, fara efectuarea controlului de legalitate de catre prefect.
S-a avut in vedere faptul ca, in ipoteza in care deciziile/dispozitiile entitatilor au fost date in executarea unor hotarari judecatoresti, atributiile conferite de dispozitiile art. 17 alin. (1) lit. a) - validarea/invalidarea deciziilor, respectiv de art. 21 alin. (5) si (8) - verificarea dosarelor din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii si, eventual, suplimentarea documentatiei - nu vor mai fi exercitate de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor.
In aceasta situatie, alin. (10) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 prevede ca singura optiune a Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor consta in emiterea deciziei de compensare prin puncte, la propunerea secretariatului comisiei.
Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor nu mai poate, asadar, sa invalideze decizia entitatii, asa cum ar fi putut sa faca daca nu exista situatia de exceptie reglementata de alin. (10) al art. 21, cand lipsa avizului de legalitate al prefectului constituia de plano motiv de invalidare a deciziei/dispozitiei entitatii notificate.
De altfel, aceleasi verificari pe care le-ar fi facut prefectul in cadrul controlului de legalitate au fost facute deja de instanta - indeplinirea conditiilor legale pentru recunoasterea calitatii de persoana indreptatita, depunerea notificarii cu respectarea procedurii in termenul prevazut de lege, existenta la dosar a inscrisurilor care dovedesc calitatea de fost proprietar, respectiv de mostenitor al fostului proprietar al bunului imobil, existenta actelor doveditoare referitoare la preluarea abuziva si inscrisurile care atesta imposibilitatea restituirii in natura a imobilului.
In aceste conditii nu se mai justifica efectuarea controlului de legalitate de catre prefect, respectiv de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, daca aceste verificari au facut obiectul judecatii unei instante, intrucat aceasta ar insemna a se recunoaste un control administrativ asupra unei hotarari judecatoresti, deci o cale de atac neprevazuta de lege, ceea ce contravine dispozitiilor art. 129 din Constitutia Romaniei, potrivit carora: "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii."
Or, in situatia data, controlul de legalitate a fost deja efectuat de instanta de judecata, iar hotararea judecatoreasca pronuntata in aceste cauze tine loc de dispozitie administrativa.


VI. Punctul de vedere al Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti
18. Instanta de sesizare nu a comunicat nicio opinie cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului recurs in interesul legii.


VII. Jurisprudenta curtilor de apel
19. Curtile de apel Brasov, Constanta, Craiova, Ploiesti, Suceava si Targu Mures nu au identificat practica judiciara si nu au comunicat un punct de vedere in sensul celor solicitate.
20. La nivelul Curtii de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu a comunicat ca punctul de vedere al judecatorilor din cadrul Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal este in sensul ca institutia notificata va inainta dispozitia impreuna cu dosarul administrativ catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, dupa efectuarea controlului de legalitate de catre prefect.
Magistratii Tribunalului Hunedoara apreciaza ca si in cazul in care instanta de judecata solutioneaza fondul notificarii conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 se impune ca dosarul administrativ, impreuna cu dispozitia ce va fi emisa de entitatea notificata in executarea hotararii judecatoresti astfel pronuntate, sa fie inaintat catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor dupa efectuarea controlului de legalitate de catre prefect, intrucat dispozitiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 nu fac nicio exceptie de la aceasta obligatie . Cum hotararea instantei este transpusa in actul administrativ, s-a considerat ca este necesara, cel putin, verificarea conformitatii dispozitiei cu hotararea judecatoreasca.
21. Opinia unanima a judecatorilor Sectiei I civile din cadrul Curtii de Apel Bacau este in sensul ca dispozitia in dosarul administrativ trebuie inaintata direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, deoarece prefectul nu poate analiza legalitatea si/sau temeinicia unei hotarari judecatoresti, judecatorii Tribunalului Bacau si Tribunalului Neamt exprimand aceeasi opinie, intrucat dispozitia entitatii notificate fiind emisa in executarea unor hotarari judecatoresti, nu mai este necesara efectuarea controlului de legalitate de catre prefect.
22. Opinia judecatorilor din cadrul Sectiei a III-a civile si pentru cauze cu minori si de familie din cadrul Curtii de Apel Bucuresti a fost in sensul ca, in cazul in care instanta de judecata a solutionat fondul notificarii in conformitate cu Decizia in recurs in interesul legii nr. XX/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se impune a fi obligata entitatea notificata sa inainteze dispozitia la emiterea careia a fost obligata de instanta (dupa ce aceasta a analizat fondul notificarii), impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, solutie conforma cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 686/2014.
La nivelul sectiilor a III-a, a IV-a si a V-a civile ale Tribunalului Bucuresti au fost exprimate ambele opinii.
Magistratii din cadrul Sectiei civile a Tribunalului Calarasi au exprimat opinia potrivit careia se impune ca dosarul administrativ, impreuna cu dispozitia ce va fi emisa de entitatea notificata in executarea hotararii judecatoresti astfel pronuntate, sa fie inaintat catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, dupa efectuarea controlului de legalitate de catre prefect, in raport cu dispozitiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 si deciziile Curtii de Apel Bucuresti pronuntate in acest sens.
La nivelul Tribunalului Ialomita s-a apreciat ca, in cazul in care instanta de judecata solutioneaza fondul notificarii conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, se impune a fi obligata entitatea notificata sa inainteze dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Aceasta, deoarece atat timp cat controlul de legalitate a fost efectuat de catre instanta de judecata, un nou control de legalitate efectuat de catre prefect este inadmisibil si in contra acelor dispozitii din Legea nr. 554/2004 potrivit carora prefectul exercita controlul de legalitate doar asupra dispozitiilor emise exclusiv in procedura administrativa, iar nu si in procedura judiciara.
Astfel, din examinarea dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (3) din Legea nr. 165/2013 reiese ca legiuitorul a avut in vedere cele doua stadii in care poate fi solutionata pe fond o notificare formulata in baza Legii nr. 10/2001: la alin. (1) al art. 21 prevazand ca acele dispozitii emise de entitatile investite de lege, in faza judiciara, ca act de executare a unei hotarari judecatoresti ce contine obligatia paratului de a propune reclamantului acordarea de masuri compensatorii - cum este si dispozitia ce va fi emisa de parat in executarea hotararii judecatoresti pronuntate in dosarul de fata -, se transmit Secretariatului Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor impreuna cu toata documentatia care a stat la baza emiterii acesteia (in cazul de fata, impreuna cu hotararea judecatoreasca pusa in executare prin emiterea dispozitiei); in timp ce alin. (3) al art. 21 se ocupa de situatia dispozitiilor emise de entitatile investite in faza administrativa a procedurii reglementate de Legea nr. 10/2001, prevazand ca numai aceste dispozitii, ca acte administrative, pot face obiectul controlului de legalitate exercitat de prefect in conformitate cu dispozitiile art. 11 din legea contenciosului administrativ.
Prin urmare, critica potrivit careia municipiul Bucuresti are obligatia legala de a inainta dosarul administrativ Institutiei Prefectului Municipiului Bucuresti in vederea verificarii legalitatii actului emis si emiterii avizului de legalitate nu poate fi retinuta, deoarece o asemenea modalitate ar echivala cu incalcarea autoritatii puterii judecatoresti si cu admiterea ideii conform careia legalitatea unei hotarari judecatoresti ar putea fi verificata si pe cale administrativa, de catre prefect, iar nu doar prin intermediul cailor de atac prevazute de lege.
La nivelul Tribunalului Ilfov s-a apreciat ca normele la care se face referire sunt incidente in faza administrativa de solutionare a cererii de acordare a masurilor reparatorii, iar nu in faza judiciara, faza in care controlul de legalitate este exercitat de catre instanta de judecata .
Prin urmare, in solutionarea cererii deduse judecatii, instanta de judecata poate dispune transmiterea dosarului catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor fara a mai fi necesara exercitarea controlului de legalitate de catre prefect.
Magistratii din cadrul Tribunalului Giurgiu au opinat in sensul primei orientari jurisprudentiale, respectiv cea potrivit careia, conform dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, dosarul administrativ trebuie insotit de avizul de legalitate al institutiei prefectului, fiind astfel necesar ca, inainte de a ajunge la Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, dosarul administrativ sa fie inaintat institutiei prefectului, insotit de toate inscrisurile mentionate la art. 21 din Legea nr. 165/2013.
Punctul de vedere al judecatorilor din cadrul Sectiei civile a Tribunalului Teleorman a fost in sensul ca, in situatia in care instanta de judecata solutioneaza fondul notificarii conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, se impune a fi obligata entitatea notificata sa inainteze dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Dispozitia entitatii notificate, care se emite in executarea unei asemenea hotarari judecatoresti, nu poate face obiectul controlului de legalitate din partea prefectului, pentru ca respectiva dispozitie nu a fost intocmita in baza unei evaluari proprii a autoritatii administrative notificate, ci reprezinta numai formalitatea prin care se da eficienta statuarilor facute de instanta cu privire la drepturile ce fac obiect al propunerii de acordare a masurilor reparatorii.
23. Opinia judecatorilor Sectiei I civile din cadrul Curtii de Apel Cluj este in sensul ca dosarul administrativ, impreuna cu dispozitia ce va fi emisa de entitatea notificata in executarea hotararii judecatoresti astfel pronuntate, sa fie inaintat catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor dupa efectuarea controlului de legalitate de catre prefect, fara dispozitia instantei de judecata .
Tribunalul Cluj a comunicat urmatoarele: conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013: "Dispozitiile autoritatilor administratiei publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei Nationale dupa exercitarea controlului de legalitate de catre prefect. Dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, raman aplicabile."
Pe de alta parte, prevederile art. 35 alin. (2) si (3) din Legea nr. 165/2013 stabilesc ca: "In cazul in care entitatea investita de lege nu emite decizia in termenele prevazute la art. 33 si 34, persoana care se considera indreptatita se poate adresa instantei judecatoresti prevazute la alin. (1) in termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevazute de lege pentru solutionarea cererilor; in cazurile prevazute la alin. (1) si (2), instanta judecatoreasca se pronunta asupra existentei si intinderii dreptului de proprietate si dispune restituirea in natura sau, dupa caz, acordarea de masuri reparatorii in conditiile prezentei legi."
Prin urmare, din economia dispozitiilor Legii nr. 165/2013 rezulta faptul ca dosarul administrativ se inainteaza Secretariatului Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor doar dupa exercitarea controlului de legalitate de catre prefect.
Faptul ca, in temeiul art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, instanta de judecata obliga entitatea notificata la emiterea deciziei de restituire a imobilului, fie in natura, fie prin acordarea de masuri reparatorii nu justifica eludarea obligatiilor ce revin prefectului de efectuare a controlului de legalitate, obligatie ce ii revine in temeiul dispozitiilor legale si fara a fi necesara o statuare in acest sens de catre instanta de judecata .
Fata de prevederile art. 35 alin. (11) din Legea nr. 165/2013, potrivit carora: "Litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competenta sectiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului actiunii", judecatoriile arondate Tribunalului Cluj nu au formulat un punct de vedere vizand problema de drept analizata.
24. Opinia judecatorilor Sectiei I civile a Curtii de Apel Galati este in sensul ca dispozitia pe care entitatea notificata a fost obligata sa o emita in baza Legii nr. 165/2013 trebuie, impreuna cu dosarul administrativ, sa fie inaintata direct Secretariatului Comisiei Nationale pentru Compensarea imobilelor.
Punctul de vedere majoritar al judecatorilor Sectiei I civile a Tribunalului Galati este in sensul ca se impune a fi obligata entitatea notificata sa inainteze dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor; atat timp cat controlul de legalitate a fost efectuat de catre instanta de judecata, un nou control de legalitate efectuat de catre prefect este inadmisibil si in contra acelor dispozitii din Legea nr. 554/2004 potrivit carora prefectul exercita controlul de legalitate doar asupra dispozitiilor emise exclusiv in procedura administrativa, iar nu si in procedura judiciara. O asemenea modalitate ar echivala cu incalcarea autoritatii puterii judecatoresti si cu admiterea ideii conform careia legalitatea unei hotarari judecatoresti ar putea fi verificata si pe cale administrativa, de catre prefect, iar nu doar prin intermediul cailor de atac prevazute de lege.
25. La nivelul Curtii de Apel Iasi, opinia exprimata de judecatorii din cadrul Tribunalului Vaslui cu privire la problema de drept supusa dezbaterii este in sensul ca, in cazul in care instanta de judecata solutioneaza fondul notificarii conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, se impune a fi obligata entitatea notificata sa inainteze dispozitia la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
26. Punctul de vedere al judecatorilor din cadrul Sectiei I civile a Curtii de Apel Oradea si al Tribunalului Bihor este in sensul ca, in cazul in care instanta de judecata solutioneaza fondul notificarii conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, se impune a fi obligata entitatea notificata sa inainteze dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor; aceasta instanta a atasat si hotarari judecatoresti, dintre care numai una este definitiva si priveste problema de drept ce face obiectul recursului in interesul legii.
27. La nivelul Curtii de Apel Pitesti, punctul de vedere al judecatorilor din cadrul Sectiei civile a Tribunalului Arges este in sensul ca hotararea prin care instanta a dispus acordarea de masuri compensatorii prin puncte persoanei indreptatite pentru imobilul notificat nu poate fi supusa controlului de legalitate de catre prefect.
Cu ocazia verificarii indreptatirii persoanei notificatoare la acordarea de despagubiri in temeiul Legii nr. 165/2013, instanta are obligatia de a efectua toate verificarile pe fond ce se impun, intocmai ca cele efectuate in procedura administrativa, in acord cu Decizia nr. XX/2007, pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, imprejurare in care o noua verificare de catre prefect ar infrange autoritatea de lucru judecat a hotararii judecatoresti, control inadmisibil.
28. Opinia Tribunalului Timis - Sectia I civila, instanta arondata Curtii de Apel Timisoara, este in sensul obligarii entitatii notificate sa inainteze dispozitia la emiterea careia a fost obligata de catre instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
S-a considerat ca aceasta opinie corespunde unei corecte interpretari a dispozitiilor legale mentionate, avand in vedere faptul ca, odata ce instanta pronunta hotararea judecatoreasca, nu mai este necesara interventia prefectului in procedura transmiterii catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor a documentului pentru acordarea masurilor reparatorii prevazute de Legea nr. 165/2013, hotararea judecatoreasca fiind, prin ea insasi, expresia verificarii conditiilor legale in materie.
Doar in ipoteza in care dispozitiile pentru acordarea masurilor compensatorii prevazute de Legea nr. 165/2013 sunt emise de autoritatile publice locale (ca entitati investite), fara concursul instantei, este necesara viza de legalitate a prefectului, art. 21 alin. (3) din actul normativ anterior mentionat nefiind decat o aplicare particulara a atributiei prevazute in acest sens de art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului.


VIII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
29. Prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (8) si (9), precum si a celor ale art. 4 teza intai raportate la cele ale art. 22, art. 23, art. 35 alin. (1) si (2) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, s-au retinut urmatoarele:
"20. [...] Curtea retine ca, prin Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2012, si Decizia nr. 460 din 13 noiembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 762 din 9 decembrie 2013, a statuat, referitor la efectele hotararilor judecatoresti, ca: A«Infaptuirea justitiei, in numele legii, are semnificatia ca actul de justitie izvoraste din normele legale, iar forta lui executorie deriva tot din lege. Altfel spus, hotararea judecatoreasca reprezinta un act de aplicare a legii pentru solutionarea unui conflict de drepturi sau interese, constituind un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice si de eficientizare a normelor de drept substantial. Datorita acestui fapt, hotararea judecatoreasca - desemnand tocmai rezultatul activitatii judiciare - reprezinta, fara indoiala, cel mai important act al justitiei. Hotararea judecatoreasca, avand autoritate de lucru judecat, raspunde nevoii de securitate juridica, partile avand obligatia sa se supuna efectelor obligatorii ale actului jurisdictional, fara posibilitatea de a mai pune in discutie ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecatii. Prin urmare, hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila se situeaza in sfera actelor de autoritate publica, fiind investita cu o eficienta specifica de catre ordinea normativa constitutionala. Pe de alta parte, un efect intrinsec al hotararii judecatoresti il constituie forta executorie a acesteia, care trebuie respectata si executata atat de catre cetateni, cat si de autoritatile publice . Or, a lipsi o hotarare definitiva si irevocabila de caracterul ei executoriu reprezinta o incalcare a ordinii juridice a statului de drept si o obstructionare a bunei functionari a justitiei.A»
21. Tocmai de aceea, Curtea apreciaza ca atributia conferita de legiuitor Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor si Secretariatului acesteia de a verifica dosarele din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii si in consecinta de a valida/invalida in tot sau in parte deciziile emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii chiar si in cazul in care existenta dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii a fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca, iar decizia care contine propunerea de acordare de masuri compensatorii a fost emisa ca urmare a acestei hotarari judecatoresti, genereaza posibilitatea ca un organ administrativ sa exercite atributii care tin exclusiv de competenta instantelor judecatoresti. Curtea apreciaza ca numai o instanta judecatoreasca investita de lege cu solutionarea unei cai extraordinare de atac impotriva unei asemenea hotarari judecatoresti o poate invalida. A recunoaste Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor si Secretariatului acesteia competenta de reexaminare a existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii si in consecinta de a valida/invalida in tot sau in parte deciziile emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii in cazul in care aceste aspecte au fost stabilite deja printr-o hotarare judecatoreasca inseamna a recunoaste un control administrativ asupra acestei hotarari, deci o cale de atac neprevazuta de lege, ceea ce contravine dispozitiilor art. 129 din Constitutie, potrivit carora, A«Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.A» [...]
24. Prin urmare, Curtea constata ca darea in competenta Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor si Secretariatului acesteia a verificarii existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii si in consecinta de a valida/invalida in tot sau in parte deciziile emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii chiar si in cazul in care aceste aspecte au fost stabilite deja printr-o hotarare judecatoreasca este contrara prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 124, art. 126 alin. (1) si ale art. 129. [...]
27. Curtea constata ca prin reglementarea in sarcina Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor si Secretariatului a competentei de reexaminare a existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii si in consecinta de a valida/invalida in tot sau in parte deciziile emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii si a cuantumului despagubirilor si in cazul in care aceste aspecte au fost stabilite deja printr-o hotarare judecatoreasca echivaleaza cu instituirea unei noi cai de atac si, implicit, a unui sistem concurent cu sistemul instantelor judecatoresti in ceea ce priveste infaptuirea justitiei. Avand in vedere cele expuse, Curtea apreciaza ca dispozitiile art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5) si (8) din Legea nr. 165/2013 contravin si prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie si celor ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale."


IX. Raportul asupra recursului in interesul legii
30. Prin raportul intocmit de judecatorii-raportori desemnati, conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedura civila, s-a apreciat ca, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, se impune a fi obligata entitatea notificata sa inainteze dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.


X. Inalta Curte de Casatie si Justitie


X.1. Analiza conditiilor de admisibilitate
31. Verificand regularitatea sesizarii, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a fost legal sesizata de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti care, potrivit dispozitiilor art. 514 din Codul de procedura civila, are legitimare procesuala de a declansa acest mecanism de unificare a practicii, in scopul interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti.
32. Cu referire la conditiile de admisibilitate a recursului in interesul legii, art. 515 din Codul de procedura civila stabileste astfel: "Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii."
33. Din cuprinsul normei anterior citate rezulta urmatoarele conditii care trebuie indeplinite pentru ca recursul in interesul legii sa fie admisibil: sesizarea sa aiba ca obiect o problema de drept; aceasta problema de drept sa fi fost dezlegata diferit de instantele judecatoresti; dovada solutionarii diferite sa se faca prin hotarari judecatoresti definitive, iar hotararile judecatoresti sa fie anexate cererii.
34. Primele doua conditii de admisibilitate sunt indeplinite, intrucat, in practica sectiilor civile de la nivelul Curtii de Apel Bucuresti nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, in cazul in care instanta de judecata a solutionat fondul notificarii in conformitate cu prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, in sensul ca unele completuri din cadrul Sectiei a IV-a civile a Curtii de Apel Bucuresti au considerat ca se impune obligarea entitatii notificate sa inainteze dispozitia (la emiterea careia a fost obligata prin hotarare), impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, in timp ce alte completuri din cadrul sectiilor a III-a si a IV-a civile ale Curtii de Apel Bucuresti au apreciat ca, dimpotriva, se impune ca dosarul administrativ, impreuna cu dispozitia ce va fi emisa de entitatea notificata in executarea hotararii judecatoresti pronuntate, sa fie inaintat catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, dupa efectuarea controlului de legalitate de catre prefect.
35. Titularul sesizarii, in ilustrarea cerintei privind existenta practicii neunitare, a anexat sesizarii pentru solutionarea prezentului recurs in interesul legii hotarari judecatoresti definitive pronuntate de cele doua sectii civile din cadrul Curtii de Apel Bucuresti.
36. In plus, s-a procedat la emiterea unor adrese catre curtile de apel din tara, prin care li s-a solicitat sa precizeze daca, in privinta problemei de drept ce constituie obiectul prezentei sesizari, au fost pronuntate hotarari definitive divergente.
37. Astfel cum rezulta din expozeul prezentei decizii, majoritatea curtilor de apel au comunicat ca nu au identificat in evidentele proprii practica judiciara cu privire la problema de drept semnalata, exceptie facand Curtea de Apel Timisoara, care a anexat o singura sentinta, fara mentiunea definitiva - Sentinta civila nr. 501/PI din 11 aprilie 2018 a Tribunalului Timis - Sectia I civila si Curtea de Apel Oradea, cea din urma instanta inaintand mai multe hotarari judecatoresti, dintre care doar doua sunt pronuntate in apel, fiind, prin urmare, definitive, iar dintre acestea, numai una rezolva problema de drept ce intereseaza sesizarea de fata - Decizia civila nr. 48A din 11 februarie 2019 a Curtii de Apel Oradea - Sectia I civila, in sensul primei orientari jurisprudentiale aratate in expozeul deciziei de fata.
38. In ceea ce priveste intinderea practicii neunitare cu privire la problema de drept cu a carei dezlegare este sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul mecanismului de unificare reprezentat de recursul in interesul legii, desi referitor la aceasta conditie de admisibilitate dispozitiile art. 515 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila si cele ale art. 3305 din Codul de procedura civila de la 1865 nu contin vreo diferenta de substanta, se constata ca, sub imperiul noului Cod de procedura civila, instanta suprema si-a reconsiderat aprecierea facuta asupra cerintei de a se constata existenta unei practici neunitare la nivelul mai multor curti de apel, considerandu-se suficienta demonstrarea acestei conditii si in cazul in care practica neunitara este ilustrata prin hotarari judecatoresti definitive provenind de la o singura curte de apel sau de la un numar restrans de curti de apel; sub imperiul vechiului Cod de procedura civila au fost insa respinse sesizari pentru solutionarea unor recursuri in interesul legii pentru acest motiv - existenta unei practici neunitare doar la nivelul unei singure curti de apel - anume prin deciziile nr. 5 din 19 ianuarie 2009 si nr. 6 din 26 septembrie 2010, pronuntate in recurs in interesul legii de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
39. Se apreciaza ca nu se poate considera ca, in situatia in care practica neunitara exista la nivelul unei singure instante de ultim grad sau la nivelul a doua instante (prin luarea in considerare si a Curtii de Apel Oradea, conform celor mentionate), promovarea unui recurs in interesul legii ar fi inadmisibila, intrucat, pe de o parte, legea nu distinge cu privire la numarul instantelor aflate in divergenta cu privire la o problema de drept .
40. Pe de alta parte, intr-o atare situatie, inlaturarea practicii neunitare nu si-ar gasi niciun alt remediu eficace in legislatia in vigoare, in conditiile in care Codul de procedura civila pune la dispozitie doar doua mecanisme de unificare a practicii judiciare: procedura pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - menita sa preintampine aparitia practicii neunitare - control a priori - si procedura recursului in interesul legii - control a posteriori - ceea ce conduce la inlaturarea pentru viitor a practicii neunitare, dat fiind caracterul obligatoriu pentru instante al dezlegarii date problemelor de drept judecate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila, precum si in cadrul procedurii pronuntarii unei hotarari prealabile, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
41. Totodata, se constata ca mecanismul legal al schimbarii jurisprudentei, reglementat de art. 26 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este exclusiv la indemana Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar nu si a celorlalte instante judecatoresti care judeca si ele in ultima instanta; astfel, conform normei invocate: "Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata continua."
42. De asemenea, nu ar putea fi luata in considerare drept o solutie alternativa adecvata nici dezbaterea problemelor de drept (solutionate neunitar, in acest caz) in cadrul adunarilor generale ale judecatorilor, potrivit celor prevazute de art. 51 lit. c) din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere ca un atare mecanism nu ar avea efectul obligativitatii pentru toate instantele a unei eventuale solutii unitare la care s-ar ajunge si, in consecinta, nu constituie un remediu pentru inlaturarea practicii neunitare.
43. Nici procedura administrativa reglementata de art. 25 si 26 din Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti nu constituie un remediu efectiv pentru practica neunitara, intrucat finalitatea acestor norme de rang inferior dispozitiilor Codului de procedura civila nu vizeaza si nici nu ar putea viza adoptarea unor hotarari cu caracter obligatoriu pentru toate instantele - efect propriu al hotararilor prealabile si al deciziilor pronuntate in interesul legii de Inalta Curte de Casatie si Justitie, ci constituie doar o probabilitate sau numai o posibilitate de a se ajunge la unificarea practicii.
44. Textele invocate din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti stabilesc astfel:
"Articolul 25
(1) La nivelul fiecarei sectii sau, dupa caz, al fiecarei instante, daca nu exista sectii, se organizeaza intalniri lunare ale judecatorilor, in care vor fi discutate problemele de drept care au condus la pronuntarea unor solutii diferite sau probleme de drept de mare noutate, care ar putea genera practica neunitara.
(2) Presedintele de sectie sau, dupa caz, vicepresedintele instantei ori judecatorul delegat cu organizarea studiului profesional al judecatorilor urmareste ca in cadrul intalnirilor periodice sa fie analizata practica instantelor de control judiciar. De asemenea, va fi organizata discutarea, in colective de judecatori, a noilor reglementari si a modului de interpretare a acestora.
(3) Problemele de drept prevazute la alin. (2) sunt analizate, in prealabil, de catre presedintele sectiei sau, dupa caz, de vicepresedintele instantei ori de judecatorul prevazut la art. 33, care va prezenta un studiu asupra acestora, cu referire si la practica judiciara a altor instante, studiu ce se supune dezbaterii judecatorilor.
(4) Opiniile judecatorilor asupra problemelor de drept dezbatute se consemneaza intr-o minuta dupa modelul stabilit pentru minuta intalnirilor trimestriale, care va fi analizata in cadrul acestor intalniri organizate la nivelul curtii de apel.


(5) In cazul in care, intr-o cauza pe care o are spre solutionare, un judecator constata probleme juridice de o complexitate deosebita si de mare noutate sau daca se estimeaza ca instantele vor fi investite si cu alte cauze de acelasi fel care pot primi solutii neunitare, acesta poate solicita presedintelui de sectie organizarea unei intalniri ad-hoc a judecatorilor care solutioneaza cauze in aceeasi materie. Prevederile alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
Articolul 26
(1) Vicepresedintele curtii de apel raspunde de organizarea intalnirilor trimestriale ale judecatorilor din cadrul curtii si al instantelor din circumscriptia acesteia, in care vor fi dezbatute problemele de drept care au generat o practica neunitara. Intalnirile pot fi organizate si pe domenii de specializare.
(2) Procedura de desfasurare a intalnirilor trimestriale prevazute la alin. (1) este stabilita de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) La intalnirile trimestriale organizate pe domenii de specializare, pot fi invitati si judecatori din cadrul sectiei de specialitate a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in scopul discutarii problemelor de practica neunitara la nivel national."
45. Prin urmare, si in situatia in care practica divergenta este identificata fie si numai intre sectii ale aceleiasi instante sau priveste doar practica judiciara a doua instante de ultim grad pentru solutionarea cauzelor respective care au generat practica neunitara, se considera ca promovarea unui recurs in interesul legii este singurul mecanism viabil si eficient pentru ca o anumita interpretare a legii sa dobandeasca un caracter obligatoriu pentru instante, avand drept efect unificarea pentru viitor a practicii judiciare.


X.2. Analiza fondului recursului in interesul legii
46. Situatia premisa care a condus la sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu un recurs in interesul legii, in conformitate cu dispozitiile art. 514 din Codul de procedura civila, a fost generata de existenta pe rolul sectiilor civile ale Curtii de Apel Bucuresti a cererilor avand ca obiect dezlegarea pe fond a notificarilor formulate in baza Legii nr. 10/2001, ca urmare a nesolutionarii acestora pe cale administrativa, in termenele prevazute de dispozitiile art. 33 din Legea nr. 165/2013.
47. In aceasta situatie s-a constatat ca devin incidente prevederile art. 35 alin. (2) si (3) din Legea nr. 165/2013, completurile s-au pronuntat asupra existentei si intinderii dreptului de proprietate, dispunand acordarea de masuri reparatorii, in conditiile legii.
48. In concret, paratul (entitatea investita de lege cu solutionarea notificarii) a fost obligat sa emita dispozitie motivata prin care sa propuna acordarea de masuri compensatorii prin puncte in favoarea reclamantului/reclamantilor pentru imobilul identificat in cuprinsul hotararii.
49. Unele completuri au obligat paratul sa inainteze direct dosarul Secretariatului Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, in momentul ramanerii definitive a hotararii, fara a mai fi necesar avizul de legalitate al prefectului, prevazut de dispozitiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, in timp ce alte completuri au dispus ca dosarul administrativ, impreuna cu dispozitia ce va fi emisa, sa fie inaintat Secretariatului Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, dupa efectuarea controlului de legalitate de catre prefect.
50. Asadar, problema de drept care a fost solutionata diferit se refera la obligativitatea controlului de legalitate al prefectului, in situatia in care instanta de judecata se pronunta asupra fondului notificarii, potrivit dispozitiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, si obliga primarul (ca entitate investita de lege cu solutionarea notificarii) sa emita dispozitie administrativa.
51. Este de necontestat ca, potrivit dispozitiilor legale redate in preambulul prezentei decizii, prefectul exercita controlul asupra actelor administrative emise de autoritatile administratiei publice locale, in intelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
52. In economia Legii nr. 165/2013, insa, prefectul exercita controlul de legalitate asupra dispozitiilor autoritatilor administratiei publice locale emise in temeiul Legii nr. 10/2001.
53. Controlul de legalitate al prefectului are semnificatia verificarii conformitatii actelor administratiei publice locale cu dreptul obiectiv.
54. Controlul exercitat de prefect cuprinde insa doua componente, si anume: pe de o parte, emiterea unui aviz de legalitate asupra actului administrativ si, pe de alta parte, cand actul este considerat nelegal si nu este revocat de emitent, prefectul poate ataca direct actul in fata instantei de contencios administrativ competente (tutela administrativa).
55. Prin hotararile judecatoresti contradictorii anexate sesizarii s-a retinut existenta a doua situatii distincte:
- emiterea dispozitiei potrivit Legii nr. 10/2001 in faza administrativa;
- emiterea aceleiasi dispozitii ca urmare a punerii in executare a unei hotarari judecatoresti definitive.
56. Numai cea de-a doua ipoteza priveste sesizarea de fata, iar in cuprinsul acesteia s-au nascut cele doua orientari jurisprudentiale.
57. Completurile care considera intemeiata opinia exercitarii controlului de legalitate de catre prefect stabilesc totusi aceasta obligatie in mod nuantat.
58. Astfel, desi prefectul are obligatia sa exercite controlul de legalitate, acesta nu mai poate analiza calitatea de persoana indreptatita, dreptul de proprietate sau masurile reparatorii acordate, ci doar poate verifica alte aspecte.
Aceste alte aspecte au fost identificate in hotararile judecatoresti anexate si ele privesc:
- respectarea celorlalte dispozitii ale art. 21 din Legea nr. 165/2013;
- inaintarea dosarului catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor;
- conformitatea dispozitiei cu hotararea judecatoreasca.
59. Dimpotriva, cealalta opinie sustine, in esenta, faptul ca instanta de judecata a efectuat deja controlul de legalitate, iar dispozitia emisa de primar reprezinta un act de executare a hotararii judecatoresti, or controlul exercitat de prefect este conceput de legiuitor numai pentru faza administrativa a procedurii.
60. Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca este corecta aceasta ultima orientare jurisprudentiala.
61. Prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 arata care este procedura de urmat in vederea acordarii de masuri reparatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite in natura .
62. Entitatile investite de lege transmit Secretariatului Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor deciziile care contin propunerea de acordare a masurilor reparatorii impreuna cu intreaga documentatie, dupa exercitarea controlului de legalitate de catre prefect, potrivit art. 21 alin. (3) din lege.
63. In aceasta situatie, prefectul poate introduce si actiune directa la instanta de contencios administrativ competenta, potrivit art. 11 alin. (1) si (2) din Legea nr. 554/2004.
64. Art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 da dreptul persoanelor indreptatite, in situatia in care decizia nu este emisa in termenele prevazute de lege, sa se adreseze instantei de judecata, care, in conformitate cu art. 35 alin. (3), se pronunta asupra fondului notificarii, asupra existentei si intinderii dreptului de proprietate si dispune acordarea de masuri reparatorii, in conditiile legii.
65. Este de remarcat ca dispozitiile legale ce impun exercitarea controlului de catre prefect confera acestuia competenta de a efectua controlul sub toate aspectele.
66. Nu exista nicio prevedere legala care sa limiteze controlul de legalitate numai la unele aspecte colaterale din cuprinsul actului administrativ sau, dimpotriva, sa il extinda in sensul de a se verifica punerea in executare a unei hotarari judecatoresti.
67. De asemenea, se observa ca, in afara de dispozitiile art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 165/2013, in cuprinsul art. 21 nu mai exista alte referiri la obligatiile avute de entitatile investite in cadrul procedurii, astfel incat prefectul nu poate efectua controlul de legalitate asupra "respectarii celorlalte dispozitii ale art. 21", cum se sustine in opinia contrara.
68. Prin urmare, este intemeiata interpretarea conform careia prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 sunt aplicabile numai in situatia in care notificarea a fost solutionata prin dispozitia emisa de primar, in faza administrativa a procedurii.
69. In sens contrar, daca s-ar admite cealalta opinie, un nou control de legalitate efectuat de catre prefect ar fi excesiv si ar prelungi in mod inutil termenul de solutionare a notificarii.
70. Cand pronunta hotararea judecatoreasca, instanta competenta se substituie in atributiile entitatii notificate si statueaza asupra fondului pretentiei de acordare a masurilor reparatorii.
71. Un alt argument in favoarea opiniei potrivit careia prefectul nu mai poate exercita controlul de legalitate in situatia analizata este si acela potrivit caruia legalitatea unei hotarari judecatoresti este verificata doar prin intermediul cailor de atac prevazute de lege, astfel ca un aviz de legalitate din partea unui organ al administratiei publice ar echivala cu o veritabila cale de atac impotriva hotararii judecatoresti.
72. Dispozitia entitatii notificate care se emite in executarea hotararii judecatoresti, la randul sau, nu poate face obiect al controlului de legalitate din partea prefectului si aceasta deoarece acea dispozitie nu a fost intocmita in baza unei evaluari proprii a autoritatii administrative notificate potrivit Legii nr. 10/2001, ci reprezinta numai formalitatea de executare benevola prin care se da eficienta statuarilor facute de instanta judecatoreasca cu privire la drepturile ce fac obiect al propunerii de acordare a masurilor reparatorii.
73. Daca s-ar accepta opinia contrara si s-ar da prevalenta dreptului prefectului de a exercita controlul de legalitate asupra unei dispozitii emise in conditiile analizate, aceasta ar conduce, in mod cert, la afectarea principiului stabilitatii si securitatii raporturilor juridice din perspectiva dreptului la un proces echitabil in fata instantei.
74. In plus, in sustinerea punctului de vedere exprimat poate fi mentionata si Decizia Curtii Constitutionale nr. 686/2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015 (a se vedea, in acest sens, paragraful 21).
75. Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5) si (8) din Legea nr. 165/2013 si a decis ca aceste prevederi sunt constitutionale in masura in care nu se aplica deciziilor/dispozitiilor entitatilor investite cu solutionarea notificarilor emise in executarea unor hotarari judecatoresti prin care instantele s-au pronuntat irevocabil/definitiv asupra calitatii de persoane indreptatite si asupra intinderii dreptului de proprietate .
76. Potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 165/2013, Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor valideaza/invalideaza in tot sau in parte deciziile emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii.
77. Art. 21 alin. (5) si (8) din Legea nr. 165/2013 da dreptul Secretariatului Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor sa verifice dosarele din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii, scop in care poate solicita documente in completare entitatilor investite de lege, titularilor dosarelor si oricaror altor institutii care ar putea detine documente relevante, urmand ca, ulterior verificarii, sa valideze/invalideze decizia entitatii investite de lege.
78. Argumentandu-si solutia, Curtea Constitutionala a reamintit jurisprudenta sa anterioara, respectiv deciziile nr. 127 din 27 martie 2003, nr. 404 din 10 aprilie 2008 si nr. 972 din 21 noiembrie 2012, prin care deja s-a aratat ca nicio autoritate a administratiei publice nu poate controla, anula ori modifica o hotarare a unei instante judecatoresti, aceasta echivaland cu transformarea autoritatii in putere judecatoreasca, concurenta cu instantele judecatoresti in ceea ce priveste infaptuirea justitiei.
79. S-a mai reiterat si faptul ca unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, ce transpare din hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauzele Androne impotriva Romaniei, paragraful 44; Stanca Popescu impotriva Romaniei, paragraful 99.
80. In acelasi sens se considera ca nicio alta autoritate a administratiei publice, in speta, prefectul, nu poate cenzura dispozitia emisa de entitatea investita conform Legii nr. 10/2001, ca urmare a punerii in executare a unei hotarari judecatoresti definitive, printr-un control de legalitate ulterior celui realizat de instanta de judecata .
81. Cat priveste posibilitatea exercitarii controlului de legalitate al prefectului asupra "celorlalte dispozitii ale art. 21 din Legea nr. 165/2013", este contrazisa, in primul rand, de institutia juridica ce reglementeaza controlul de legalitate, care nu contine si nu poate contine limitari sau extinderi ale acestuia, cum deja s-a afirmat in cuprinsul raportului, si, pe de alta parte, lecturandu-se continutul prevederilor art. 21 din lege, se observa ca celelalte dispozitii se refera la verificarea imposibilitatii atribuirii in compensare totala sau partiala a unor alte imobile/servicii/bunuri disponibile si detinute de entitate sau la verificarea epuizarii suprafetelor de teren agricol afectate restituirii in natura, identificate la nivel local, aspecte ce nu privesc ipoteza analizata.
82. Cu privire la documente, situatia juridica a imobilului si imposibilitatea restituirii in natura, instanta de judecata s-a pronuntat prin hotarare judecatoreasca, iar prefectul nu mai poate efectua un nou control de legalitate.
83. In ipoteza in care insasi hotararea judecatoreasca pronuntata contine erori, neclaritati etc., sunt aplicabile exclusiv dispozitiile din Codul de procedura civila privitoare la indreptarea erorilor materiale, completarea sau lamurirea hotararii, revizuire, contestatie in anulare, contestatie la executare .
84. Daca insasi dispozitia emisa in baza hotararii judecatoresti contine astfel de erori, de asemenea, exista remediile unei indreptari administrative sau, daca nu s-a respectat hotararea judecatoreasca, partea interesata poate recurge la justitie fie prin formularea unei contestatii la executare propriu-zise, fie prin formularea unei contestatii la titlu, astfel ca temerea existentei unei greseli in cuprinsul actului administrativ poate fi inlaturata prin utilizarea unor forme de procedura prevazute de lege, si nu printr-un supracontrol administrativ in afara dispozitiilor legale.
85. Fata de acestea, pentru solutionarea unitara a problemei de drept ce formeaza obiectul recursului in interesul legii, in situatia in care instanta de judecata a solutionat fondul notificarii in conformitate cu prevederile art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, se impune ca entitatea notificata sa fie obligata sa inainteze dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 517 cu referire la art. 514 din Codul de procedura civila,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:


Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 20 mai 2019.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    RIL    Legea 165/2013    Comisia Nationala pentru Compensarea imobilelor    Restituirea imobilelor preluate abuziv



Comentează: ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Alte Speţe

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici. Obligatia de rezerva.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 388/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 115/1996 si din Legea 176/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Constitutionalitatea judecarii cererii de recuzare de catre insisi colegii judecatorului recuzat
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 366 din 28 mai 2019

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019



Articole Juridice

Constituirea unei fundatii. Patrimoniu si documente necesare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Functia publica sub imperiul Noului Cod Administrativ (V)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Autonomia locala. Principiu al administratiei publice in Noul Codul Administrativ (IV)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu