Constitutionalitatea judecarii cererii de recuzare de catre insisi colegii judecatorului recuzat

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de C.B.C. in Dosarul nr. 6.871/245/2013*/a1 al Curtii de Apel Iasi - Sectia civila. Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.342D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc partile . Procedura de citare este legal indeplinita.

3. Presedintele dispune sa se faca apelul si in Dosarul Curtii Constitutionale nr. 1.013D/2018, avand un obiect identic al exceptiei de neconstitutionalitate, ridicata de Kiat Group Construct - S.R.L., cu sediul in Bucuresti in Dosarul nr. 5.119/300/2018 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civila.

4. La apelul nominal lipsesc partile . Procedura de citare este legal indeplinita.

5. Curtea, avand in vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in dosarele nr. 2.342D/2017 si nr. 1.013D/2018, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.013D/2018 la Dosarul nr. 2.342D/2017, care este primul inregistrat.

6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul pe fond reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, sens in care invoca jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.

C U R T E A,

avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:

7. Prin Decizia nr. 192 din 13 iunie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 6.871/245/2013*/a1, Curtea de Apel Iasi - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) din Codul de procedura civila. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de C.B.C. cu ocazia judecarii recursului formulat impotriva incheierii pronuntate de Tribunalul Iasi cu privire la o cerere de recuzare.

8. Prin Incheierea din 27 iunie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 5.119/300/2018, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) din Codul de procedura civila. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Kiat Group Construct - S.R.L., cu sediul in Bucuresti cu ocazia solutionarii unei cereri de recuzare.

9. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, in esenta, ca art. 50 alin. (1) din Codul de procedura civila este neconstitutional, intrucat nu ii exclude din componenta completului care urmeaza sa judece o cerere de recuzare si pe colegii de complet ai judecatorului recuzat, ceea ce da nastere unui conflict de interese in admiterea recuzarii si, implicit, afecteaza impartialitatea si neutralitatea instantei de judecata . Apreciaza, totodata, ca sintagma "alt complet al instantei" din cuprinsul art. 50 alin. (1) din Codul de procedura civila este neconstitutionala, intrucat, printr-o formulare eliptica si imprecisa, creeaza posibilitatea eludarii legii, prin nerepartizarea cauzelor (pe completuri de judecata) in mod aleatoriu, in sistem informatizat. Textul criticat din Codul de procedura civila reglementeaza procedura de judecata a cererilor de abtinere si recuzare, prevazand ca acestea "se solutioneaza de un alt complet al instantei respective" fara sa mentioneze expres ca respectivele cereri se repartizeaza aleatoriu unui alt complet, iar, din aceasta perspectiva, neimpunand obligativitatea repartizarii aleatorii, legiuitorul a lasat loc arbitrariului, textul criticat fiind, astfel, deficitar din perspectiva lipsei de corelare cu prevederi similare din Codul de procedura civila, cum ar fi, spre exemplu, art. 488 alin. (1) pct. 2.

10. Autorii exceptiei de neconstitutionalitate fac trimitere si la prevederile art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, potrivit carora "(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat.", iar "(2) Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege." In fine, arata ca, din cauza caracterului sau incomplet, deficitar si imprecis, textul de lege criticat a generat interventia unei alte autoritati a statului, si anume a Consiliului Superior al Magistraturii, care nu este for legiuitor, pentru a defini/clarifica procedura desemnarii completului de judecata care solutioneaza recuzarile.

11. Curtea de Apel Iasi - Sectia civila, in Dosarul Curtii Constitutionale nr. 2.342D/2017, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata, astfel, ca, prin reglementarea incompatibilitatilor, legiuitorul a avut in vedere, intre altele, instituirea unei proceduri simple si operative de solutionare a cererii de recuzare de catre un alt complet, din compunerea caruia nu poate face parte judecatorul recuzat. Cererea de recuzare nu constituie o actiune de sine-statatoare, avand ca obiect realizarea sau recunoasterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedura integrata procesului in curs de judecata, insa scopul sau este tocmai de a asigura desfasurarea normala a judecatii fondului litigiului. In opinia instantei de judecata, imprejurarea ca cererea de recuzare este realizata de un alt complet, la care participa colegul de complet al judecatorului recuzat, nu este de natura sa dea nastere unui conflict de interese si nici sa afecteze impartialitatea si neutralitatea instantei care judeca respectiva cerere de recuzare.

12. Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civila, in Dosarul Curtii Constitutionale nr. 1.013D/2018, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, iar reglementarea criticata nu intra in conflict cu normele sau principiile constitutionale invocate.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

14. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, sens in care face referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale, concretizata, spre exemplu, prin Decizia nr. 150 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 746 din 13 septembrie 2007 sau Decizia nr. 464 din 28 octombrie 2004, prin care s-a statuat in sensul constitutionalitatii reglementarii criticate.

15. Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 50 alin. (1) din Codul de procedura civila sunt constitutionale. Arata, astfel, ca, prin reglementarea procedurii de solutionare a cererii de recuzare ori de abtinere, legiuitorul a urmarit sa impiedice tergiversarea cauzelor civile, asigurand solutionarea acestora intr-un termen rezonabil, cu respectarea principiului constitutional care consacra accesul liber la justitie. Prevederile criticate sunt norme de procedura a caror reglementare este de competenta exclusiva a legiuitorului, care poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura .

16. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

17. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

18. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 50 alin. (1) din Codul de procedura civila, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, potrivit carora "Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet al instantei respective, in compunerea caruia nu poate intra judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine. Dispozitiile art. 47 alin. (4) raman aplicabile."

19. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, reglementarea criticata contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), potrivit carora "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie", art. 124 referitor la infaptuirea justitiei, ale art. 126 alin. (2), potrivit carora "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", precum si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care consacra dreptul la un proces echitabil.

20. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca reglementarea criticata din Codul de procedura civila a mai facut obiect al controlului instantei de contencios constitutional, in acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 150 din 23 februarie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 24 martie 2006, Decizia nr. 746 din 13 septembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 740 din 1 noiembrie 2007, Decizia nr. 110 din 1 februarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 197 din 22 martie 2011, sau Decizia nr. 298 din 27 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 373 din data de 1 iunie 2012, prin care s-a statuat ca aceasta este conforma cu Legea fundamentala.

21. Prin aceasta jurisprudenta, Curtea a retinut, in esenta, ca recuzarea nu constituie o actiune de sine statatoare, ci o procedura integrata procesului in curs de judecata, al carei scop este tocmai asigurarea desfasurarii normale a judecatii. Curtea a observat ca reglementarea criticata se circumscrie domeniului de reglementare a procedurii de judecata, care, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, este atributul exclusiv al legiuitorului. Regulile de procedura instituite prin reglementarea criticata se justifica prin intentia legiuitorului de a impiedica tergiversarea nejustificata a infaptuirii actului de justitie, ceea ce contribuie la respectarea dreptului partilor la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, tinandu-se seama si de interesele legitime ale celorlalte parti, nu numai de cele ale partii care a formulat cererea de recuzare.

22. In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia judecarea cererii de recuzare de catre insisi colegii judecatorului recuzat nu asigura o corecta solutionare a acesteia, Curtea a retinut ca relatiile de colegialitate dintre judecatorii aceleiasi instante sau chiar din cadrul aceleiasi sectii nu justifica suspiciunea privind impartialitatea judecatorilor care urmeaza sa solutioneze cererea de recuzare indreptata impotriva unui alt judecator si, cu atat mai putin, nerespectarea regulilor si garantiilor procedurale care asigura desfasurarea unui proces echitabil. De altfel, prin Decizia nr. 464 din 28 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2005, Curtea a statuat ca sistemul colegial reprezinta o problema de organizare judecatoreasca referitoare la alcatuirea completelor de judecata din mai multi judecatori, asa incat nu poate fi primita critica potrivit careia relatia de colegialitate dintre judecatorii aceleiasi instante ar constitui un virtual impediment la solutionarea obiectiva a unei cereri de recuzare de catre colegii celui recuzat. Pentru aceste motive s-a apreciat ca nu poate fi retinuta nici critica privind incalcarea dispozitiilor art. 124 din Constitutie, referitor la infaptuirea justitiei.

23. Totodata, Curtea a mai retinut ca cererea de recuzare nu vizeaza fondul cauzei si nu presupune in mod necesar dezbateri contradictorii. Prin aceasta reglementare legiuitorul a avut in vedere instituirea unei proceduri simple si operative de solutionare a cererii de recuzare, iar incheierea prin care aceasta s-a respins se poate ataca odata cu fondul, instanta superioara urmand a reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta, atunci cand constata ca cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsa. Astfel, prin Decizia nr. 38 din 31 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, paragraful 23, Curtea a subliniat ca "garantiile unui proces echitabil, instituite prin art. 6 din Conventie, nu sunt aplicabile in procedura de solutionare a cererii de recuzare, intrucat acest text se refera exclusiv la solutionarea in fond a cauzei, el nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. In acest sens, se observa Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din 11 decembrie 2003, pronuntata in Cauza S. si B. impotriva Frantei, prin care s-a retinut ca procedura de recuzare a unui judecator este o procedura incidentala si independenta de procedura principala. Dreptul de a obtine inlocuirea unui judecator nu este un drept cu caracter civil, iar eventuala aplicabilitate a art. 6 la procedura principala nu poate conduce, prin conexitate, la aplicabilitatea art. 6 si pentru procedura de recuzare."

24. Referitor la pretinsa incalcare a art. 1 alin. (5) din Constitutie, asa cum s-a statuat in jurisprudenta Curtii Constitutionale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015), facand referire la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, semnificatia notiunii de previzibilitate depinde intr-o mare masura de continutul textului despre care este vorba si de domeniul pe care il acopera, precum si de numarul si de calitatea destinatarilor sai. Avand in vedere principiul aplicabilitatii generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a retinut ca formularea acestora nu poate prezenta o precizie absoluta. Oricat de clar ar fi redactata o norma juridica, in orice sistem de drept, exista un element inevitabil de interpretare judiciara, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare si de adaptare la circumstantele schimbatoare va exista intotdeauna. In acest context, Curtea subliniaza ca normele de procedura criticate nu trebuie interpretate in mod singular, disparat, ci trebuie avuta in vedere o coroborare a acestora cu intreg cadrul legislativ in materie. In acest sens sunt si prevederile art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, astfel cum a fost aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, potrivit carora "Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abtinerea tuturor membrilor completului de judecata se vor solutiona de completul cu numarul imediat urmator, care judeca in aceeasi materie. Daca in materia respectiva nu mai exista decat un singur complet de judecata, incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului se vor solutiona de acesta. Daca nu mai exista un complet care judeca in acea materie, incidentele vor fi solutionate de completul din materia si dupa regulile stabilite de colegiul de conducere al instantei."

25. Distinct de cele mai sus mentionate, Curtea retine ca, asa cum s-a retinut in doctrina de specialitate, incompatibilitatea, recuzarea si abtinerea constituie incidente privind compunerea sau, dupa caz, constituirea instantei si sunt reglementate de norme de organizare judecatoreasca. Dat fiind tipul acestor norme de drept, noul Cod de procedura civila a procedat la reasezarea institutiilor in cartea I, titlul II intitulat "Participantii la procesul civil", eliminandu-le din partea consacrata competentei instantelor judecatoresti, in care figurau in codul anterior. In ceea ce priveste notiunile de "compunere" si de "constituire" a instantei, ambele desemneaza alcatuirea instantei, distinctia dintre acestea privind faptul ca prin compunerea instantei se intelege formarea instantei din personal avand functia de judecator, in timp ce prin constituirea instantei se intelege formarea instantei din personal avand nu numai functia de judecator, dar si pe aceea de grefier, magistrat-asistent, asistent judiciar si procuror, dupa caz.

26. Ca regula, in privinta instantei competente sa solutioneze aceste incidente procedurale si a compunerii completului investit in concret cu aceasta, art. 50 alin. (1) din Codul de procedura civila prevede ca abtinerea sau recuzarea judecatorului se hotaraste de un alt complet al instantei din care acesta face parte, in alcatuirea caruia nu intra cel care a declarat ca se abtine sau cel recuzat, dupa caz. Interdictia participarii judecatorului recuzat sau care declara ca se abtine la solutionarea incidentelor procedural mentionate reprezinta insasi o garantie a impartialitatii cu care acestea vor fi rezolvate. Aspectul ca abtinerea si recuzarea se pot solutiona si de catre instanta ierarhic superioara, in conditiile art. 50 alin. (2) din Codul de procedura civila, constituie una dintre exceptiile la care face referire art. 124 alin. (2) din Codul de procedura civila, potrivit caruia "Incidentele procedurale sunt solutionate de instanta in fata careia se invoca, in afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel", abtinerea si recuzarea reprezentand incidente procedurale in desfasurarea unui proces civil. Asadar, prevederile art. 50 alin. (2) din Codul de procedura civila devin incidente numai in situatia in care nu se poate alcatui complet pentru solutionarea cererilor de abtinere sau recuzare din cauza faptului ca la instanta respectiva functioneaza un numar de judecatori insuficient, care nu permite alcatuirea completului pentru solutionarea incidentului procedural. Or, atat timp cat la instanta exista judecatori care pot solutiona incidentul privind incompatibilitatea, in compunerea completului intrand numai judecatori, nu se poate dispune, in mod legal, trimiterea incidentului procedural instantei ierarhic superioare.

27. Cu privire la impartialitate, prin Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 17, Curtea a retinut ca, potrivit art. 124 alin. (2) din Constitutie, "Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti", ceea ce presupune, pe de o parte, ca activitatea de judecata sa se infaptuiasca in mod obiectiv, "in numele legii", dupa cum prevede art. 124 alin. (1) din Legea fundamentala. Asadar, principiul impartialitatii justitiei constituie un corolar al principiului legalitatii ce caracterizeaza statul de drept . Pe de alta parte, principiul impartialitatii presupune ca autoritatile carora le revine sarcina de a infaptui justitia sa fie neutre, iar in acest sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care s-a retinut ca neutralitatea este de esenta justitiei (a se vedea Decizia nr. 410 din 12 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.049 din 12 noiembrie 2004).

28. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de C.B.C. in Dosarul nr. 6.871/245/2013*/a1 al Curtii de Apel Iasi - Sectia civila, precum si de catre Kiat Group Construct - S.R.L., cu sediul in Bucuresti, in Dosarul nr. 5.119/300/2018 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civila si constata ca prevederile art. 50 alin. (1) din Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Iasi - Sectia civila si Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta din data de 28 mai 2019.