Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei

1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1-6 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei, obiectie formulata de Presedintele Romaniei, in temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
2. Cu Adresa nr. CP1/481 din 1 aprilie 2019, Presedintele Romaniei a trimis Curtii Constitutionale sesizarea formulata, care a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 2.463 din 1 aprilie 2019 si constituie obiectul Dosarului nr. 763A/2019.
3. In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate autorul obiectiei considera ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie, intrucat forma legii transmise la promulgare fiind una ulterioara procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 528 din 17 iulie 2018, Parlamentul a adoptat o serie de reglementari care sunt contrare si excedeaza limitelor deciziei mentionate.
4. Parlamentul a eliminat unele texte, a adaugat unele noi si a operat modificari, fara ca acestea sa fi facut obiectul sesizarii de neconstitutionalitate si, in mod evident, contrar solutiei dispuse de catre instanta constitutionala. Examinand legea adoptata de Parlament in forma retrimisa la promulgare, reiese ca anumite texte din legea criticata au fost eliminate, desi acestea au fost declarate constitutionale, altele au fost modificate, desi acestea nu au facut obiectul sesizarii de neconstitutionalitate, iar altele au fost introduse fara ca acestea sa aiba vreo legatura cu forma initiala a legii sau sa se fi regasit in continutul sau, asa cum aceasta a fost supusa controlului de constitutionalitate. Astfel, interventia legislativa de la art. I pct. 2 din legea dedusa controlului de constitutionalitate vizeaza modificarea art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011. Potrivit variantei initiale a legii, anterioara Deciziei nr. 528 din 17 iulie 2018, aceasta modificare legislativa era prevazuta la art. I pct. 3 si opera prin introducerea la art. 99, dupa alin. (9), a unui nou alineat, alin. (10). Mai mult decat atat, varianta initiala prevazuta pentru art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 prevedea ca centrele de formare continua in limbile minoritatilor nationale se organizeaza cu personalitate juridica, iar, potrivit formei legii retransmise la promulgare, art. 99 alin. (10) stabileste ca aceste centre de formare continua in limbile minoritatilor nationale sunt persoane juridice. De asemenea, analizand comparativ cele doua forme ale art. 99 alin. (10), inainte si dupa decizia Curtii Constitutionale, se observa ca Parlamentul a eliminat sintagma "structura" din textul acestui articol . Or, in aceasta situatie, Parlamentul nu avea deschisa calea reexaminarii acestor dispozitii, intrucat acestea nu au facut obiectul sesizarii de neconstitutionalitate si, prin urmare, nici al controlului Curtii Constitutionale. In sprijinul acestor afirmatii este jurisprudenta instantei constitutionale care, prin Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004, statueaza in legatura cu dispozitiile art. 147 alin. (2) din Constitutie ca "se refera la reexaminarea unei legi sau a unor dispozitii legale a caror neconstitutionalitate a fost constatata printr-o decizie a Curtii Constitutionale, pronuntata cu ocazia controlului de constitutionalitate a priori" si ca "acest text limiteaza reluarea procesului legislativ de reexaminare numai cu privire la dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala ." Totodata, potrivit Deciziei nr. 75 din 30 ianuarie 2019, paragraful 48, Curtea Constitutionala a stabilit urmatoarele: "Ca efect al prezentei decizii, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile legii in limitele deciziei Curtii Constitutionale, ceea ce presupune ca dezbaterea parlamentara sa fie reluata in limitele cererii de reexaminare, insa numai cu privire la dispozitiile care au facut obiectul sesizarii si controlului de constitutionalitate in prezenta cauza."
5. De asemenea, Presedintele Romaniei invedereaza ca din legea criticata lipsesc dispozitiile cuprinse la art. I pct. 1 referitoare la modificarea art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, astfel cum acestea erau prevazute in legea adoptata in prima faza, anterior realizarii controlului de constitutionalitate. Cu toate ca aceste prevederi au facut obiectul sesizarii de neconstitutionalitate, Curtea a stabilit ca sunt constitutionale in raport cu criticile formulate, astfel ca eliminarea lor s-a facut cu depasirea limitelor deciziei Curtii Constitutionale.
6. Prin urmare, ca efect al depasirii de catre Parlament a limitelor reexaminarii, legea a fost adoptata cu ignorarea celor statuate prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018 si prin jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, cu incalcarea dispozitiilor art. 147 alin. (2) din Constitutie . Mai mult, legea inlatura efectul deciziei instantei constitutionale, care este unul obligatoriu, inclusiv pentru legiuitor, considerentele si dispozitiile deciziilor Curtii Constitutionale impunandu-se cu aceeasi forta juridica tuturor subiectelor de drept . Tinand cont de aceste argumente, Presedintele Romaniei considera ca legea criticata a fost adoptata si cu incalcarea art. 147 alin. (4) din Constitutie .
7. Totodata, analizand structura si continutul legii supuse controlului de constitutionalitate, autorul obiectiei constata ca Parlamentul a adaugat la art. I trei noi puncte, pct. 4, 5 si 6, prin care se prevad dispozitii cu privire la conditiile in care cadrele didactice titulare pot participa la ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer, privind realizarea detasarii la cererea personalului didactic titular, precum si dispozitii referitoare la normarea orelor in statul de personal pentru profesorii din invatamantul primar de la clasele cu predare in limbile minoritatilor nationale. Aceste noi dispozitii sunt identice ca forma si continut cu obiectul de reglementare al Legii pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale, act normativ care a facut obiectul controlului de constitutionalitate impreuna cu Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei, fiind declarat partial neconstitutional. In cadrul procedurii de reexaminare, insa, Parlamentul a respins actul normativ, procedura legislativa cu privire la acesta incheindu-se.
8. Or, o lege care este pusa in acord cu decizia instantei constitutionale nu poate prelua continutul unei legi a carei procedura legislativa a incetat anterior, chiar daca cele doua acte normative au facut obiectul aceluiasi control de constitutionalitate, ca urmare a unei obiectii de neconstitutionalitate ce a vizat ambele legi. In acest caz, Parlamentul a depasit limitele stabilite prin decizia Curtii Constitutionale, intrucat legea adoptata contine la art. I, 6 puncte, fata de forma anterioara care avea doar 3 puncte.
9. In concluzie, Presedintele Romaniei apreciaza ca legea supusa controlului de constitutionalitate, prin prezenta solicitare, s-a adoptat cu nesocotirea celor statuate prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 528 din 17 iulie 2018. De aceea, considera ca este esential ca instanta constitutionala sa procedeze la solutionarea definitiva a acestei situatii si sa constate neconstitutionalitatea acestei legi in ansamblu, fara posibilitatea Parlamentului de a o mai reexamina.
10. In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere.
11. Presedintele Camerei Deputatilor a transmis cu Adresa nr. 2/3.940 din 9 mai 2019, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 3.666 din 9 mai 2019, punctul sau de vedere cu privire la sesizarea de neconstitutionalitate, prin care arata ca aceasta este neintemeiata.
12. Avand in vedere sustinerea autorului sesizarii potrivit careia, in cadrul procedurii de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 528 din 17 iulie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 676 din 3 august 2018, nu au fost respectate limitele reexaminarii, presedintele Camerei Deputatilor face precizarea ca sesizarea anterioara a Presedintelui Romaniei a vizat trei legi diferite cu privire la care Curtea Constitutionala a judecat obiectia de neconstitutionalitate in mod unitar si a pronuntat o singura decizie . Motivarea Curtii pentru constatarea legalitatii sesizarii a fost aceea ca intre cele trei legi exista o conexiune logica sub aspectul actului normativ de baza supus modificarii si completarii. De aceea, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii anumitor texte criticate prin sesizarea anterioara, procedura reexaminarii a avut ca obiect, in mod atipic, aceleasi trei legi asupra carora Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018.
13. Cu privire la prerogativa Parlamentului de a reexamina legea pentru punerea de acord a prevederilor neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale, ca urmare a declararii neconstitutionalitatii anumitor texte legale, prin Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 455 din 31 mai 2018, Curtea Constitutionala a statuat ca "Parlamentul poate modifica si alte prevederi legale numai daca acestea se gasesc intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate ca fiind neconstitutionale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementarii, si, in masura in care se impune, va recorela celelalte dispozitii ale legii ca operatiune de tehnica legislativa". Prin urmare, avand in vedere conexiunea logica dintre legile reexaminate si modul unitar in care au fost judecate de Curtea Constitutionala, Parlamentul a preluat textele constitutionale din una dintre legile in discutie si le-a introdus ca puncte noi in legea supusa controlului de constitutionalitate, eliminand dispozitiile declarate neconstitutionale. Cu privire la legea din care au fost preluate aceste dispozitii, Parlamentul a incetat procedura legislativa.
14. Cu privire la critica referitoare la eliminarea sintagmei "structura din art. 99 alin. (10) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, care nu a facut obiectul sesizarii de neconstitutionalitate anterioare, se face precizarea ca aceasta modificare s-a impus din motive de tehnica legislativa si s-a realizat "fara a aduce alte modificari de substanta legii in cauza".
15. Cu privire la eliminarea dispozitiilor cuprinse la art. I pct. 1, referitoare la modificarea art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, astfel cum era reglementat in legea adoptata in prima faza, anterior controlului de constitutionalitate, care au facut obiectul sesizarii de neconstitutionalitate si cu privire la care Curtea a stabilit ca sunt constitutionale in raport cu criticile formulate, nici aceasta critica nu poate fi retinuta, intrucat cu prilejul derularii procedurii de reexaminare, ca urmare a deciziei mai sus mentionate, forul decizional a avut in vedere oportunitatea si corelarea dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 cu legislatia in vigoare, respectiv cu forma art. 19 alin. (3), astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 48/2018, care a intrat in vigoare la data de 18 iunie 2018, ulterior adoptarii textului initial al legii supuse controlului de constitutionalitate, precum si cu dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 48/2018, in ansamblu, care a creat un cadru specific, articulat si complet privind procesul de organizare a retelei scolare. Mentinerea modificarii art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 ar fi fost inutila, intrucat normele juridice in vigoare reglementeaza deja aceasta situatie.
16. In concluzie, Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei nu incalca dispozitiile art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie, intrucat respecta limitele Deciziei nr. 528 din 17 iulie 2018, asa cum reglementeaza dispozitiile constitutionale si jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, limitandu-se la dispozitiile declarate neconstitutionale, operand si modificari pentru corelarea de tehnica legislativa, fara a aduce atingere substantei legii. De asemenea, ca efect al reluarii procedurii legislative, Parlamentul a reexaminat dispozitiile celor trei legi supuse controlului de constitutionalitate, coreland dispozitiile acestora, pentru asigurarea caracterului unitar al legislatiei de baza, asupra careia se aduc modificari si luand in considerare si legislatia in vigoare.
17. Presedintele Senatului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la obiectia de neconstitutionalitate.

C U R T E A,
examinand obiectia de neconstitutionalitate, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, raportul judecatorului- raportor, dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei, precum si prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:

18. Actul de sesizare are ca obiect al criticilor de neconstitutionalitate dispozitiile art. I pct. 1-6 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei.
19. Autorul sesizarii sustine ca dispozitiile criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 147 alin. (2) si (4).
20. In vederea solutionarii prezentei obiectii de neconstitutionalitate, Curtea va proceda la verificarea indeplinirii conditiilor de admisibilitate a acesteia, prevazute de art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie si de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului in care acesta este indrituit sa sesizeze instanta constitutionala, precum si al obiectului controlului de constitutionalitate. In jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca primele doua conditii se refera la regularitatea sesizarii instantei constitutionale, din perspectiva legalei sale sesizari, iar cea de-a treia vizeaza stabilirea sferei sale de competenta, astfel incat urmeaza a fi cercetate in ordinea mentionata, constatarea neindeplinirii uneia avand efecte dirimante si facand inutila analiza celorlalte conditii (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 455 din 31 mai 2018, paragraful 27, sau Decizia nr. 385 din 5 iunie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 488 din 13 iunie 2018, paragraful 32).
21. Sub aspectul titularului dreptului de sesizare, prezenta obiectie de neconstitutionalitate a fost formulata de Presedintele Romaniei, care, in temeiul art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie si al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala pentru exercitarea controlului de constitutionalitate a priori, fiind, asadar, indeplinita aceasta prima conditie de admisibilitate.
22. Cu privire la termenul in care poate fi sesizata instanta de control constitutional, potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, acesta este de 5 zile de la data depunerii legii adoptate la secretarii generali ai celor doua Camere ale Parlamentului, respectiv de 2 zile, incepand de la acelasi moment, daca legea a fost adoptata in procedura de urgenta. Totodata, in temeiul art. 146 lit. a) teza intai din Legea fundamentala, Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora, care, potrivit art. 77 alin. (1) teza a doua din Constitutie, se face in termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament, iar, potrivit art. 77 alin. (3) din Constitutie, in termen de cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare. Cu privire la acest aspect se constata ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei a fost adoptata, in procedura ordinara, de Senatul Romaniei, Camera decizionala, in data de 11 martie 2019, a fost depusa, in data de 18 martie 2019, la secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare cu privire la neconstitutionalitatea legii si apoi trimisa spre promulgare, in data de 23 martie 2019. Prezenta sesizare a fost inregistrata la Curtea Constitutionala in data de 1 aprilie 2019. Intr-o atare situatie, luand act de faptul ca sesizarea de neconstitutionalitate a fost formulata in termenul de 10 zile, prevazut de art. 77 alin. (3) din Constitutie, Curtea constata ca obiectia de neconstitutionalitate este admisibila sub aspectul respectarii termenului in care poate fi sesizata instanta de control constitutional.
23. In vederea analizarii admisibilitatii prezentei sesizari cu privire la cel de-al treilea aspect de admisibilitate - obiectul controlului de constitutionalitate, respectiv stabilirea sferei de competenta a Curtii cu privire la legea dedusa controlului, este necesara analiza criticilor formulate de autorul sesizarii.
24. In prealabil, Curtea apreciaza ca este necesara expunerea procesului legislativ cu privire la trei acte normative adoptate de Parlament in domeniul educatiei nationale: (i) propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011, initiata de 41 de deputati si senatori, a fost adoptata de prima Camera sesizata, Camera Deputatilor, la data de 20 martie 2018, si transmisa Senatului, Camera decizionala, care a adoptat legea la data de 7 mai 2018; (ii) propunerea legislativa pentru modificarea art. 16 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, initiata de 26 de deputati si senatori, a fost adoptata de Camera Deputatilor la data de 28 martie 2018 si transmisa Senatului, care a adoptat legea la data de 7 mai 2018; (iii) in fine, propunerea legislativa pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei, initiata de 4 deputati, a fost adoptata de prima Camera sesizata, Camera Deputatilor, la data de 18 aprilie 2018, si transmisa Senatului, care, in calitate de Camera decizionala, a adoptat legea la data de 7 mai 2018.
25. In termenul constitutional, Presedintele Romaniei a sesizat Curtea Constitutionala cu o singura obiectie de neconstitutionalitate vizand trei legi. Avand in vedere existenta unei conexiuni logice intre legile supuse controlului de constitutionalitate sub aspectul actului normativ de baza supus modificarii si completarii, si anume Legea educatiei nationale nr. 1/2011 si, in corelare cu aceasta, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, precum si o identitate intre textele constitutionale invocate, respectiv intre motivarile criticilor de neconstitutionalitate, Curtea a constatat ca a fost legal sesizata si, solutionand obiectia de neconstitutionalitate, a pronuntat o singura decizie, Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018.
26. Prin solutia pronuntata de Curte au fost admise criticile si s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 253 alin. (1)] si pct. 3 [cu referire la art. 2541 alin. (21)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011, art. II [cu referire la art. 321 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 in partea privitoare la divizare] din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei si articolului unic [cu referire la art. 16 alin. (1)] din Legea pentru modificarea art. 16 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011. Prin aceeasi decizie au fost respinse, ca neintemeiate, celelalte critici formulate.
27. Ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale, in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie, la data de 3 septembrie 2018: (i) Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 este inregistrata la Camera Deputatilor, in calitate de prima Camera sesizata, in vederea reexaminarii dispozitiilor declarate neconstitutionale si punerii lor de acord cu decizia instantei constitutionale. In data de 31 octombrie 2018, plenul Camerei Deputatilor a dezbatut si a adoptat legea, pe care a inaintat-o Senatului, in calitate de Camera decizionala. La data de 19 noiembrie 2018, plenul Senatului a dezbatut si a respins legea; (ii) Legea pentru modificarea art. 16 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 este inregistrata la Camera Deputatilor, in calitate de prima Camera sesizata, in vederea reexaminarii dispozitiilor declarate neconstitutionale si punerii lor de acord cu decizia instantei constitutionale. In data de 12 decembrie 2018, plenul Camerei Deputatilor a dezbatut si a adoptat legea, pe care a inaintat-o Senatului, in calitate de Camera decizionala. La data de 11 martie 2019, plenul Senatului a dezbatut si a adoptat legea . La data de 23 martie 2019, legea a fost trimisa Presedintelui Romaniei, care a promulgat-o prin Decretul nr. 196 din 1 aprilie 2019; (iii) Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei este inregistrata la Camera Deputatilor, in calitate de prima Camera sesizata, in vederea reexaminarii dispozitiilor declarate neconstitutionale si punerii lor de acord cu decizia instantei constitutionale. In data de 12 decembrie 2018, plenul Camerei Deputatilor a dezbatut si a adoptat legea, pe care a inaintat-o Senatului, in calitate de Camera decizionala. La data de 11 martie 2019, plenul Senatului a dezbatut si a adoptat legea care face obiectul prezentului control de constitutionalitate.
28. In cauza de fata, Curtea constata ca reexaminarea legii a fost declansata in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie, Parlamentul avand obligatia constitutionala de a pune in acord legea cu Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018, astfel ca obiectia de neconstitutionalitate nu poate viza decat critici de neconstitutionalitate extrinseca privind procedura de adoptare a legii reexaminate, precum si critici de neconstitutionalitate intrinseca referitoare la dispozitiile legale reexaminate. Analizand temeiurile constitutionale invocate in sustinerea sesizarii de neconstitutionalitate, precum si motivarea obiectiei formulate, Curtea observa ca obiectul criticii in prezenta cauza il constituie exclusiv procedura de adoptare a legii.
29. Asadar, nefiind incident un fine de neprimire a sesizarii astfel formulate, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor legale criticate.
30. Analiza criticilor de neconstitutionalitate extrinseca referitoare la neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei prin raportare la dispozitiile art. 147 alin. (2) din Constitutie coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) si (4) din Constitutie vizeaza trei aspecte: (i) eliminarea din cuprinsul legii adoptate dupa reexaminare a dispozitiilor art. I pct. 1 referitoare la modificarea art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cuprinse in legea initiala; (ii) interventia legislativa de la art. I pct. 2 din legea dedusa controlului de constitutionalitate referitoare la modificarea art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011, respectiv (iii) preluarea unor dispozitii care au facut obiectul de reglementare al unui alt act normativ, declarat partial neconstitutional prin aceeasi decizie a Curtii Constitutionale prin care a fost efectuat controlul de constitutionalitate a priori asupra legii supuse prezentului control, act normativ cu privire la care Parlamentul a incetat procedura legislativa.
31. Cu privire la dispozitiile art. 147 alin. (2) din Constitutie, prin Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004, Curtea a retinut ca acestea "se refera la reexaminarea unei legi sau a unor dispozitii legale a caror neconstitutionalitate a fost constatata printr-o decizie a Curtii Constitutionale, pronuntata cu ocazia controlului de constitutionalitate a priori [...]" si ca "limiteaza reluarea procesului legislativ de reexaminare numai cu privire la dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala". In continuare, Curtea face trimitere la jurisprudenta sa constanta (a se vedea Decizia nr. 1.177 din 12 decembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 871 din 20 decembrie 2007, deciziile nr. 872 si nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, paragraful 187, sau Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2018, paragraful 240) referitoare la procedura parlamentara a reexaminarii legii, in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie, din perspectiva limitelor de legiferare impuse Parlamentului prin decizia prin care obiectia de neconstitutionalitate a fost partial admisa. In cadrul acestei proceduri, Parlamentul nu are competenta constitutionala de a modifica prevederile legale care nu au fost contestate din perspectiva constitutionalitatii si nici pe cele contestate, dar a caror constitutionalitate a fost constatata prin actul jurisdictional al Curtii. Parlamentul are competenta de a legifera doar in sensul punerii de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale.
32. Pe de alta parte, pentru a asigura caracterul unitar al reglementarii, Curtea a statuat ca legiuitorul poate modifica si alte prevederi legale, dar numai daca acestea se gasesc intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile neconstitutionale, si, in masura in care se impune, va recorela celelalte dispozitii ale legii, ca operatiune de tehnica legislativa.
33. Cu privire la primul aspect criticat, Curtea retine ca dispozitiile art. I pct. 1 [cu referire la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011] din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei au facut obiectul controlului de constitutionalitate, prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018, paragrafele 44 si 45, Curtea constatand netemeinicia criticilor formulate. Astfel, Curtea a retinut ca, drept urmare a modificarii operate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 48/2018 privind drepturile elevilor scolarizati in unitati de invatamant infiintate in procesul de organizare a retelei scolare si pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 499 din 18 iunie 2018, in prezent, art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 stabileste ca, "in functie de necesitatile locale, se organizeaza, la cererea parintilor, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, in conditiile legii, cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica, cu predare in limba romana sau in limbile minoritatilor nationale". Noua solutie legislativa preconizata prevedea ca: "(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in functie de necesitatile locale, se organizeaza, la cererea parintilor sau tutorilor legali, cu avizul ministrului educatiei nationale si in conditiile legii, grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar autorizate sau acreditate cu personalitate juridica".
34. Avand in vedere dispozitiile art. 45 alin. (2) din aceeasi lege, care stabilesc ca "In functie de necesitatile locale se organizeaza, la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii, grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale", Curtea a retinut ca, desi "se poate sustine ca textul art. 45 alin. (2) din lege putea fi pur si simplu eliminat, din moment ce se aplica art. 19 alin. (3) in varianta sa extinsa, [...] legiuitorul a dorit sa mentina in continuare aceasta garantie expresa in cadrul sectiunii referitoare la predarea in limbile minoritatilor nationale din ratiuni ce tin de afirmarea protectiei pe care statul o asigura acestora. Prin urmare, art. 45 alin. (2) din lege nu are o existenta normativa izolata, ci coroborata cu art. 19 alin. (3) din lege". De asemenea, Curtea a retinut ca "Faptul ca tuturor liniilor de predare li s-a impus avizul ministrului educatiei nationale prin textul cuprins in capitolul I - Dispozitii generale din cadrul titlului II - Invatamantul preuniversitar al Legii nr. 1/2011 nu inseamna ca este lipsit de eficienta art. 45 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 sau ca acesta ar contrazice textul de principiu, ci, din contra, se coroboreaza cu acesta".
35. Examinand argumentele retinute in Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018, Curtea apreciaza ca optiunea legiuitorului ca, in functie de necesitatile locale, sa se organizeze, la cererea parintilor sau tutorilor legali, grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar autorizate sau acreditate cu personalitate juridica nu constituie o solutie legislativa noua in cadrul reglementarilor referitoare la organizarea si functionarea unitatilor de invatamant de stat . Elementul de noutate al normei introduse prin art. I pct. 1 rezida in introducerea avizului ministrului educatiei nationale in procedura de aprobare a organizarii unor atare structuri de invatamant preuniversitar. Aceasta optiune a legiuitorului a fost validata din punctul de vedere al constitutionalitatii sale, astfel ca norma nu mai putea fi modificata decat daca, in cadrul procedurii de reexaminare a legii, Parlamentul, pentru a asigura caracterul unitar al reglementarii, ar fi constatat necesitatea corelarii sale, ca operatiune de tehnica legislativa, cu noul continut normativ al legii, cu care se afla in legatura indisolubila. Or, analizand forma legii adoptate de Parlament dupa decizia instantei constitutionale, Curtea constata ca dispozitiile art. I pct. 1 au fost eliminate in integralitate, fara a se justifica corelarea cu alte dispozitii legale, fapt ce contravine celor statuate prin Decizia nr. 75 din 30 ianuarie 2019, paragraful 48, in care Curtea a stabilit ca efectul deciziei de admitere a obiectiilor de neconstitutionalitate consta in obligarea Parlamentului de a reexamina "dispozitiile legii in limitele deciziei Curtii Constitutionale, ceea ce presupune ca dezbaterea parlamentara sa fie reluata in limitele cererii de reexaminare, insa numai cu privire la dispozitiile care au facut obiectul sesizarii si controlului de constitutionalitate in prezenta cauza."
36. Avand in vedere jurisprudenta constanta a instantei constitutionale, Curtea constata ca eliminarea art. I pct. 1, referitor la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, din cadrul legii reexaminate s-a realizat cu incalcarea limitelor stabilite prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018, ceea ce contravine art. 147 alin. (2) din Constitutie .
37. Cu privire la cel de-al doilea aspect, critica vizeaza interventia legislativa cuprinsa in art. I pct. 2 din legea dedusa controlului de constitutionalitate. Varianta initiala a modificarii prevazuta la art. I pct. 3 avea urmatorul continut: Dupa alineatul (9) al articolului 99 se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu urmatorul cuprins: "(10) Centrele de formare continua in limbile minoritatilor nationale se organizeaza, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Educatiei Nationale. Atributiile, structura, organizarea si functionarea acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului".
38. Varianta cuprinsa in legea reexaminata este cuprinsa in art. I pct. 2 si are urmatorul continut: La articolul 99, alineatul (10) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(10) Centrele de formare continua in limbile minoritatilor nationale sunt persoane juridice in subordinea Ministerului Educatiei Nationale. Atributiile, organizarea si functionarea acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului."
39. Autorul sesizarii sustine ca, pe de o parte, aceasta modificare legislativa era prevazuta la art. I pct. 3 si opera prin introducerea la art. 99, dupa alin. (9), a unui nou alineat, alin. (10), iar, pe de alta parte, analizand comparativ cele doua forme ale art. 99 alin. (10), varianta initiala prevedea organizarea centrelor de formare continua in limbile minoritatilor nationale cu personalitate juridica, iar, potrivit formei legii reexaminate, art. 99 alin. (10) stabileste ca aceste centre sunt persoane juridice, Parlamentul eliminand si sintagma "structura" din textul noului articol .
40. Inainte de a analiza criticile formulate, Curtea retine ca dispozitiile art. I pct. 3 din forma legii initiale nu au facut obiectul criticilor de neconstitutionalitate solutionate prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018, astfel ca legiuitorul le poate modifica numai daca acestea se gasesc intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile neconstitutionale si doar in masura in care se impune recorelarea cu celelalte dispozitii ale legii, ca operatiune de tehnica legislativa.
41. Astfel, cu privire la modalitatea in care opereaza modificarea legislativa, Curtea retine ca prin art. I pct. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 9/2018 privind modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei au fost modificate dispozitiile art. 99 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, astfel: La articolul 99, dupa alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu urmatorul cuprins: "(10) Centrele de formare continua in limbile minoritatilor nationale sunt persoane juridice in subordinea Ministerului Educatiei Nationale. Atributiile, structura, organizarea si functionarea acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului." Avand in vedere ca dispozitiile alin. (10) al art. 99 erau (si sunt) in vigoare la data adoptarii legii reexaminate, este evident ca interventia legislativa nu putea fi decat una de modificare a acestora, iar nu de introducere a lor in continutul articolului, astfel ca schimbarea formulei introductive a normei s-a impus din ratiuni de tehnica legislativa.
42. In ceea ce priveste aspectele de continut al normei observam ca noua reglementare mentine solutia legislativa in vigoare referitoare la organizarea centrelor de formare continua in limbile minoritatilor nationale ca persoane juridice in subordinea Ministerului Educatiei Nationale. De altfel, norma in aceasta redactare are un continut mai clar decat cea anterioara in ceea ce priveste forma de organizare a acestor unitati de invatamant, din mentiunea expresa potrivit careia centrele de formare continua in limbile minoritatilor nationale sunt persoane juridice, rezultand in mod implicit ca acestea au personalitate juridica.
43. In schimb, eliminarea sintagmei "structura" din enumerarea care cuprinde elementele definitorii ale centrelor de formare continua in limbile minoritatilor nationale care se stabilesc prin hotarare a Guvernului nu este o modificare care sa poata fi calificata drept o operatiune de tehnica legislativa. Norma in forma preconizata nu se gaseste intr-o legatura indisolubila cu dispozitii constatate ca fiind neconstitutionale, astfel ca nu se impune o recorelare cu acestea. Mai mult, "structura" este unul dintre elementele definitorii ale persoanei juridice prevazut si de norma aflata in vigoare, astfel ca nu se poate sustine nici corelarea cu aceasta norma.
44. Prin urmare, analizand forma legii adoptate de Parlament dupa decizia instantei constitutionale, Curtea constata ca dispozitiile art. I pct. 2 au fost modificate, desi nu au facut obiectul sesizarii de neconstitutionalitate solutionate prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018, cu depasirea limitelor impuse legiuitorului in procedura de reexaminare a legii, declansate in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie .
45. Cu privire la cel de-al treilea aspect, critica vizeaza preluarea in legea supusa controlului de constitutionalitate a unor dispozitii care au facut obiectul de reglementare al unui alt act normativ, declarat partial neconstitutional prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018, act normativ cu privire la care Parlamentul a incetat procedura legislativa. Este vorba despre Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011, respinsa de Senat, Camera decizionala, in data de 19 noiembrie 2018, in urma procedurii de reexaminare desfasurate in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie .
46. Autorul sesizarii sustine ca dispozitiile preluate sunt cele care se regasesc in art. I pct. 4, 5 si 6 din legea supusa controlului. Analizand, insa, structura si continutul legii mentionate, Curtea constata ca dispozitiile preluate sunt cele cuprinse in art. I pct. 3, 5 si 6. In ceea ce priveste dispozitiile cuprinse in art. I pct. 4, care vizeaza modificarea art. 2541 alin. (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, Curtea retine ca, desi un text cu continut identic se regasea in Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011, in forma dinaintea reexaminarii (art. I pct. 3), lege care a fost respinsa de Parlament, acesta viza completarea art. 2541 cu un nou alineat, alin. (22), si nicidecum inlocuirea unei norme legale in vigoare, respectiv alin. (2) al art. 2541. Or, stadiul procedural pentru a opera o astfel de modificare asupra Legii nr. 1/2011 s-a incheiat in momentul adoptarii legii in forma initiala, astfel ca o atare interventie legislativa este in vadita contradictie cu dispozitiile art. 147 alin. (2) din Constitutie, precum si cu jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale. Asa fiind, dispozitiile art. I pct. 4 contravin normei constitutionale invocate, intrucat legiuitorul a actionat ultra vires, adoptand o solutie legislativa intr-o procedura constitutionala in care nu mai avea acest drept .
47. Cu privire la dispozitiile art. I pct. 3, 5 si 6 din legea supusa controlului, Curtea observa ca acestea preiau dispozitiile care erau cuprinse in art. I pct. 1, 4 si 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011, prin care se modificau prevederile art. 252 alin. (7) lit. c), respectiv se introduceau art. 2541 alin. (4) si art. 263 alin. (62). Aceste dispozitii nu au facut obiectul controlului de constitutionalitate efectuat prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018.
48. Cu privire la optiunea legiuitorului de a modifica o lege (Legea educatiei nationale nr. 1/2011) prin trei acte normative distincte, iar nu printr-o singura lege, Curtea a constatat prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018, paragraful 29, ca, "intr-adevar, exista obligatia regulamentara a comisiei sesizate in fond din cadrul Senatului sa realizeze o necesara reunire a cel putin doua dintre propunerile legislative intr-o singura lege, avand in vedere ca acestea au fost dezbatute in cadrul aceleiasi sedinte a comisiei [art. 74 alin. (4) din Regulamentul Senatului]. Totusi o asemenea conduita pe care ar fi trebuit sa o adopte comisia sesizata in fond din cadrul Senatului sau chiar plenul Senatului, care avea posibilitatea sa retrimita toate cele trei propuneri legislative spre comisie [in conditiile in care legile au fost adoptate in aceeasi sedinta a plenului Senatului] pentru redactarea unui singur raport de admitere, cu preluarea sub forma de amendamente a prevederilor din celelalte initiative legislative, care urmau a primi raport de respingere, reprezinta chestiuni de procedura si practica parlamentara, fara relevanta constitutionala. Faptul ca cele trei legi au fost adoptate in aceeasi zi si ca, eventual, vor fi publicate chiar in acelasi numar al Monitorului Oficial al Romaniei inseamna ca acestea urmeaza sa intre in vigoare potrivit art. 78 din Constitutie, respectiv ca actul de baza va avea noua configuratie normativa de la data antereferita. Prin urmare, o asemenea tehnica legislativa nu este, de principiu, contrara art. 1 alin. (5) din Constitutie".
49. Curtea constata ca procedura regulamentara la care a facut trimitere instanta constitutionala in decizia mentionata, respectiv posibilitatea comisiei sesizate in fond sau chiar plenul Camerei de a retrimite cele trei propuneri legislative spre comisie pentru redactarea unui singur raport de admitere, cu preluarea sub forma de amendamente a prevederilor din celelalte initiative legislative, care urmau a primi raport de respingere, este aplicabila doar cu privire la procedura de adoptare a initiativelor legislative, iar nu in procedura reexaminarii legilor ca urmare a efectuarii controlului de constitutionalitate asupra acestora. Odata adoptate de Parlament, initiativele legislative devin legi care produc efecte juridice de sine-statatoare si care sunt supuse procedurilor constitutionale in mod distinct. Potrivit jurisprudentei Curtii, citate anterior, in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie, in procedura de reexaminare a acestor legi, Parlamentul este tinut sa respecte o serie de limite exprese si determinate de la care nu se poate abate fara a incalca norma constitutionala. Astfel, asa cum chiar situatia de fata o demonstreaza, fiecare dintre cele trei legi a dobandit un continut si o configuratie proprie, fiind supuse procedurilor constitutionale in mod separat: Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 a fost respinsa de Parlament, in urma procedurii de reexaminare, Legea pentru modificarea art. 16 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 a fost promulgata de Presedintele Romaniei si in prezent este in vigoare, in vreme ce Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei a parcurs procedura parlamentara a reexaminarii si in prezent se afla in procedura controlului de constitutionalitate, prevazuta de art. 146 lit. a) din Constitutie . Cu alte cuvinte, odata depasit momentul adoptarii fiecarei legi in Camera decizionala, daca este redeschisa procedura reexaminarii a cel putin doua dintre legi, Parlamentul nu mai are posibilitatea de a reuni continutul normativ intr-un singur act, intrucat nu mai este in prezenta unor propuneri legislative, ci a unor legi, adoptate deja, cu privire la care s-a nascut doar obligatia de a le pune in acord cu Legea fundamentala. Orice modificare a acestora trebuie sa se limiteze la dispozitiile actului normativ reexaminat care fie au fost constatate ca fiind neconstitutionale, fie se gasesc intr-o legatura indisolubila cu acestea, in vederea recorelarii, ca operatiune de tehnica legislativa. Prin urmare, reexaminarea legii implica exclusiv o analiza a actului normativ in cauza si nicidecum alte acte aflate in procedura parlamentara de adoptare. Cu alte cuvinte, in urma reexaminarii, o lege nu poate prelua dispozitiile care au facut obiectul de reglementare al altei legi si nici nu poate opera un schimb de dispozitii cuprinse in legile adoptate, intrucat, in mod evident, aceste operatiuni ar constitui o depasire a limitelor reexaminarii fiecareia dintre acestea.
50. Pentru aceste motive, dispozitiile art. I pct. 3, 5 si 6 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei sunt neconstitutionale, intrucat au fost adoptate cu incalcarea prevederilor art. 147 alin. (2) din Constitutie, respectiv cu depasirea limitelor impuse in procedura de reexaminare declansata ca urmare a pronuntarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 528 din 17 iulie 2018.
51. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, in ceea ce priveste dispozitiile art. I pct. 1 si 2 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei, si cu unanimitate de voturi, in ceea ce priveste dispozitiile art. I pct. 3-6 din acelasi act normativ,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:

Admite obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si constata ca dispozitiile art. I pct. 1-6 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei sunt neconstitutionale.
Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta din data de 3 iulie 2019.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-sef,
Mihaela Senia Costinescu

*

OPINIE SEPARATA
1. In dezacord cu solutia adoptata - cu majoritate de voturi - prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2019, consideram ca obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1 si 2 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei trebuia respinsa, ca neintemeiata. Totodata, mentionam ca prezenta opinie separata nu vizeaza si solutia adoptata in privinta art. I pct. 3-6 din legea criticata, solutie pe care o impartasim in totalitate.
2. Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 676 din 3 august 2018, pe calea controlului de constitutionalitate a priori, a verificat constitutionalitatea a trei legi care au vizat Legea educatiei nationale nr. 1/2011 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, ambele avand drept obiect de reglementare sistemul educatiei. Cu privire la fiecare dintre aceste trei legi, Curtea a constatat neconstitutionalitatea punctuala a unor prevederi, dupa cum urmeaza:
- articolul unic pct. 2 [cu referire la art. 253 alin. (1)] si pct. 3 [cu referire la art. 2541 alin. (21)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011;
- art. II [cu referire la art. 321 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 in partea privitoare la divizare] din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei;
- articolul unic [cu referire la art. 16 alin. (1)] din Legea pentru modificarea art. 16 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011.
3. Legea pentru modificarea art. 16 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 a fost reexaminata, promulgata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si a intrat in vigoare la data de 5 aprilie 2019, devenind Legea nr. 56/2019 pentru modificarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011. Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 a fost reexaminata si adoptata de Camera Deputatilor, insa a fost respinsa de Senat (19 noiembrie 2018).
4. In schimb, se constata ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei a fost reexaminata si reuneste prevederi din legea respinsa si prevederi din forma sa initiala. Ceea ce intereseaza prezenta opinie separata sunt aceste din urma prevederi, reluate in art. I pct. 1 si 2 din lege.
5. Potrivit art. I pct. 1 [cu referire la art. 99 alin. (1)] din lege, "(1) Unitatile conexe ale Ministerului Educatiei Nationale sunt: Institutul de Stiinte ale Educatiei, casele corpului didactic, centrele de formare continua in limbile minoritatilor nationale, Centrul National de Instruire Diferentiata, Unitatea pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, palatele si cluburile copiilor". Acest text are un continut identic cu cel existent la art. I pct. 2 [cu referire la art. 99 alin. (1)] din forma legii anterioara reexaminarii si nu a format obiectul controlului de constitutionalitate prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018.
6. Curtea, prin Decizia nr. 583 din 25 septembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 845 din 4 octombrie 2018, paragrafele 106 si 107, a statuat ca, indiferent de titularul dreptului de sesizare, acesta are posibilitatea sa formuleze, in termen, o obiectie de neconstitutionalitate ulterior adoptarii legii avand ca obiect oricare dintre dispozitiile acesteia, iar in masura in care procedura parlamentara ulterioara se reia numai in privinta anumitor dispozitii ale legii, ca urmare a aplicarii prevederilor art. 77 alin. (2) sau art. 147 alin. (2) din Constitutie, sesizarile formulate in termen vor putea privi numai noile dispozitii adoptate, nu si pe cele care au fost deja adoptate si nu au suferit modificari/completari si nu au fost modificate de Parlament in cadrul procedurii de reexaminare. Totodata, in solutionarea obiectiilor de neconstitutionalitate formulate dupa ce a fost parcurs procesul de reexaminare potrivit art. 77 alin. (2) sau art. 147 alin. (2) din Constitutie, competenta instantei constitutionale se circumscrie doar la elementele de noutate rezultate in urma acestuia. Obiectia de neconstitutionalitate formulata in privinta unei legi reexaminate de Parlament, conform art. 147 alin. (2) din Constitutie, nu poate viza un text legal care nu a format obiectul reexaminarii. In aceste conditii, ne intrebam daca un text din corpul legii reexaminate este identic cu continutul sau normativ initial de dinainte de reexaminare, Curtea Constitutionala avea competenta sa verifice constitutionalitatea acestuia prin prisma incalcarii obligatiei de reexaminare prevazute de art. 147 alin. (2) din Constitutie? Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat in mod ritos ca atunci cand verifica constitutionalitatea unei legi reexaminate, conform art. 147 alin. (2) din Constitutie, verifica numai diferenta specifica existenta intre forma initiala si cea reexaminata. Or, in cazul analizat, nu exista nicio diferenta specifica; prin urmare, nu putea sa existe nicio incalcare a art. 147 alin. (2) din Constitutie .
7. Potrivit art. I pct. 2 [cu referire la art. 99 alin. (10)] din lege, "(1) Centrele de formare continua in limbile minoritatilor nationale sunt persoane juridice in subordinea Ministerului Educatiei Nationale. Atributiile, organizarea si functionarea se stabilesc prin hotarare a Guvernului". Solutia legislativa preconizata contine doua modificari fata de forma art. I pct. 3 [cu referire la art. 9 alin. (10)] din legea adoptata initial [anterior reexaminarii], care prevedea "(1) Centrele de formare continua in limbile minoritatilor nationale se organizeaza cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Educatiei Nationale. Atributiile structura, organizarea si functionarea se stabilesc prin hotarare a Guvernului". Mentionam ca textul analizat nu a format obiectul controlului de constitutionalitate prin Decizia nr. 528 din 17 iulie 2018 si ca asupra sa au fost operate modificari, astfel ca, de principiu, controlul de constitutionalitate poate fi realizat prin prisma art. 147 alin. (2) din Constitutie . In acest caz, trebuie analizat in ce masura modificarile operate sunt compatibile cu jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la limitele in care Parlamentul poate interveni asupra legii initial adoptate in cadrul fazei de reexaminare a legii.
8. Astfel, sintagma "se organizeaza cu personalitate juridica" s-a inlocuit cu sintagma "sunt persoane juridice", ambele exprimand acelasi continut juridic. Aceasta interventie legislativa este una de corelare a unui text, interventie posibila chiar daca nu a format obiectul unei decizii de neconstitutionalitate.
9. Cu privire la renuntarea la cuvantul "structura", se constata ca acesta era oricum redundant, organizarea persoanei juridice de drept public presupunand in mod logic existenta unei structuri decizionale in cadrul acesteia. Asadar, ceea ce art. 187 din Codul civil numeste "o organizare de sine statatoare" ca element constitutiv al persoanei juridice include organizarea/functionarea/atributiile acesteia, iar organizarea presupune automat o structura. Mentionam ca organizarea unei persoane juridice fara existenta unei structuri este imposibila. Cu alte cuvinte, s-a eliminat un element redundant din enumerarea cuprinsa in text. Este adevarat ca Legea nr. 1/2011 foloseste in 10 parti ale legii cuvantul "structura" alaturi de "organizare", insa nu mai putin adevarat este ca in alte parti ale legii - a se vedea spre exemplu art. 332 din Legea nr. 1/2011, care acopera intreaga sfera de aplicare a legii - nu este folosit cuvantul "structura" alaturi de sintagma "organizare si functionare". Prin urmare, si legiuitorul este inconstant in folosirea sintagmei "organizarea, structura si functionarea", respectiv a sintagmei "organizarea si functionarea", aspect care demonstreaza, in realitate, faptul ca nu a dorit atasarea unei semnificatii diferite celor doua sintagme.
10. Prin urmare, cele doua interventii asupra textului reprezinta, in realitate, corelari terminologice, fara caracter novator din punct de vedere normativ si fara relevanta constitutionala. Ceea ce este paradoxal este faptul ca instanta constitutionala constata caracterul constitutional al inlocuirii sintagmei "se organizeaza cu personalitate juridica" cu sintagma "sunt persoane juridice", insa constata caracterul neconstitutional al eliminarii cuvantului "structura". Cu alte cuvinte, pentru una si aceeasi problema solutia Curtii Constitutionale este diferita, ceea ce este inadmisibil.
11. De regula, reexaminarea vizeaza numai prevederile legale constatate ca fiind neconstitutionale, exceptie facand ipotezele in care (i) alte prevederi se gasesc intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate ca fiind neconstitutionale sau (ii) alte prevederi care, desi nu sunt in relatie indisolubila cu acestea, trebuie recorelate ca urmare a modificarilor operate in vederea punerii de acord cu decizia Curtii Constitutionale. In aceasta din urma ipoteza insa modificarea operata in scopul recorelarii nu poate fi una care sa vizeze substanta legii (Decizia nr. 250 din 19 aprilie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018, paragraful 61). Spre exemplu, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, interventia legislativa asupra unei norme intra in sfera operatiunilor de corelare legislativa daca nu aduce o modificare de substanta normei modificate, ci are ca scop reglementarea concisa, unitara si coerenta a materiei; prin urmare, Curtea a conchis ca nu poate fi retinuta critica potrivit careia noua dispozitie care are un atare scop incalca prevederile art. 147 alin. (2) din Constitutie (Decizia nr. 250 din 19 aprilie 2018, paragraful 63). Totodata, Curtea, in cadrul reexaminarii conform art. 147 alin. (2) din Constitutie, a permis interventii legislative de corelare chiar in privinta unor texte care nu au fost constatate ca fiind neconstitutionale si care nu se aflau in vreun raport cu textul constatat neconstitutional (a se vedea Decizia nr. 252 din 19 aprilie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 134), Curtea statuand ca "textul criticat a reparat un neajuns al legii in forma sa initiala. O asemenea interventie legislativa, de natura sa corecteze o lipsa de corelare a legii, nu poate fi decat in sensul respectarii normelor de tehnica legislativa, ceea ce denota o adecvare la dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie, fara a incalca art. 125 si art. 147 alin. (2) din Constitutie". In acelasi sens, Curtea, la paragraful 128, a statuat in privinta unei modificari ce tinea de corelarea textului ca aceasta este un "aspect de tehnica legislativa, care nu pune in discutie nicio modificare substantiala a legii, astfel ca nu se poate sustine ca a fost incalcat art. 147 alin. (2) din Constitutie".
12. Or, cele doua modificari aduse art. I pct. 2 [cu referire la art. 99 alin. (10)] din lege nu vizeaza substanta reglementarii, ci remediaza o problema de limbaj juridic si aduc un plus de precizie textului respectiv, realizandu-se, astfel, o mai buna articulare a acestuia, fara sa fie influentata solutia legislativa din redactarea initiala a legii. Prin urmare, este evident ca interventia legiuitorului a avut rolul de a asigura coerenta limbajului juridic utilizat si de a elimina o formulare care in sine avea un caracter ambiguu cu privire la intelesul si intinderea termenilor folositi, iar aceasta interventie nu poate fi calificata ca fiind una de substanta in sensul de a consacra, elimina sau modifica o anumita solutie legislativa.
13. Un alt aspect invocat in sustinerea criticii de neconstitutionalitate este eliminarea modificarii aduse art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 din forma initiala a legii. Aceasta eliminare a fost necesara pentru ca dupa data adoptarii legii, respectiv 7 mai 2019, a intrat in vigoare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 48/2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 499 din 18 iunie 2018. Acest aspect a fost sesizat si prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 528 din 17 iulie 2018, paragraful 44, unde se arata ca aceasta ordonanta de urgenta a fost "adoptata (8 iunie 2018) si publicata asadar dupa adoptarea prezentei legi supuse controlului de constitutionalitate". Curtea nu s-a pronuntat pe corelarea dintre noua solutie legislativa si cea preconizata de textul supus analizei sale. De altfel, un act normativ aflat in control de constitutionalitate a priori nu poate deveni neconstitutional prin faptul ca in acest interval de timp a fost adoptata si intrata in vigoare o alta solutie legislativa. Daca s-a constatat neconstitutionalitatea altor prevederi ale legii, era normal ca legiuitorul, pe langa punerea de acord cu decizia Curtii Constitutionale a textelor respective, sa coreleze cu noua realitate normativa chiar textul care a fost constatat ca fiind constitutional, inclusiv prin eliminarea sa, pentru a nu afecta coerenta cadrului normativ deja existent. Curtea urmeaza sa observe ca, in jurisprudenta sa, a statuat ca reexaminarea realizata conform art. 147 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "in cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale", presupune deschiderea de drept a procedurii de reexaminare a legii de catre Parlament pentru punerea de acord a prevederilor neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale, in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie . In cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica si alte prevederi legale numai daca acestea se gasesc intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate ca fiind neconstitutionale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementarii, si, in masura in care se impune, va recorela celelalte dispozitii ale legii ca operatiune de tehnica legislativa, fara a putea aduce alte modificari de substanta legii in cauza (Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, paragraful 187).
14. Prin urmare, se constata ca, potrivit jurisprudentei antereferite a Curtii Constitutionale, reexaminarea realizata conform art. 147 alin. (2) din Constitutie vizeaza redeschiderea procedurii legislative in privinta textelor constatate neconstitutionale, a celor aflate intr-o corelatie cu acestea si a celor care, desi nu sunt in relatie indisolubila cu acestea, trebuie recorelate ca urmare a modificarilor operate in vederea punerii de acord cu decizia Curtii Constitutionale. Acestei enumerari realizate in jurisprudenta Curtii Constitutionale trebuie sa i se adauge si situatia in care in timp ce legea se afla in control de constitutionalitate a priori, control in urma caruia este constatata neconstitutionalitatea sa partiala, o anumita solutie legislativa vizata de legea in discutie este reconfigurata in dreptul pozitiv, caz in care legiuitorului ii este permis ca in cursul reexaminarii sa poata adapta legea la noua situatie normativa existenta. Prin urmare, o asemenea corelare trebuie permisa si acceptata, chiar daca aceasta se realizeaza in raport cu un alt act normativ, si nu cu o dispozitie din chiar corpul legii reexaminate. Astfel, corelarea - avand in vedere si natura sa de asigurare a coerentei actului reexaminat - nu trebuie redusa numai la una intra legem, ci ea trebuie sa aiba in vedere ansamblul normativ ce se constituie in dreptul pozitiv al statului, asadar, ea trebuie permisa si inter legem. In caz contrar s-ar crea situatii inadmisibile, de incertitudine juridica, in sensul obligarii Parlamentului, in cadrul reexaminarii, la adoptarea unor solutii legislative in vadita contradictie cu noul cadru normativ adoptat in timp ce legea era in control de constitutionalitate a priori, ceea ce ar duce la o vadita distonanta normativa in dreptul pozitiv determinata chiar de Curtea Constitutionala .
15. Raportat la cauza de fata, se poate observa ca legea reexaminata, prin eliminarea modificarii operate asupra art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, realizeaza o corelare cu noul continut normativ al art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 si art. 291 din Ordonanta Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, astfel cum acestea au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 48/2018, ordonanta de urgenta emisa in timp ce legea analizata in forma sa initiala se afla deja in control de constitutionalitate a priori.
16. Art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 48/2018, prevede ca "Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in functie de necesitatile locale, se organizeaza, la cererea parintilor, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, in conditiile legii, cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica, cu predare in limba romana sau in limbile minoritatilor nationale".
17. Art. 291 din Ordonanta Guvernului nr. 75/2005, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 48/2018, prevede ca: "In vederea asigurarii exercitarii dreptului fundamental la invatatura, la cererea justificata, dupa caz, a parintilor/tutorilor legali, a refugiatilor, a cultelor recunoscute oficial de stat sau a unor organizatii ale minoritatilor nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei, in situatia in care autoritatile publice locale nu asigura, in mod corespunzator, conform cererilor, exercitarea acestui drept, in localitatile in care acestea isi exercita autoritatea, Ministerul Educatiei Nationale infiinteaza, reorganizeaza si constituie unitati de invatamant preuniversitar de stat, cu personalitate juridica, cu respectarea prevederilor legale in vigoare."
18. Astfel, eliminarea textului analizat realizeaza o corelare intre actul criticat si modificarea de conceptie survenita in iunie 2018 cu privire la infiintarea de unitati scolare. A obliga Parlamentul sa reintroduca avizul Ministerului Educatiei Nationale ar insemna sa se creeze doua proceduri paralele de infiintare de unitati de invatamant si o antinomie intralegala (infiintarea scolilor de autoritatile administratiei publice locale cu avizul Ministerului Educatiei Nationale si, respectiv, infiintarea scolilor de Ministerul Educatiei Nationale). Or, ministerul nu poate avea in acelasi timp rolul de a da avize si de a si dispune infiintarea de scoli. Este de observat ca aceasta corelare a fost realizata de legiuitor, si nu de Curtea Constitutionala, aspect perfect posibil si in concordanta cu competentele constitutionale ale Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare a tarii. Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, coordonarea legislatiei in vigoare si eliminarea incoerentelor legislative sunt de competenta autoritatii legiuitoare (Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, Decizia nr. 249 din 10 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 536 din 23 iunie 2005, si Decizia nr. 304 din 4 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 520 din 5 iulie 2017, paragrafele 27 si 28), astfel ca Parlamentul trebuie lasat sa isi indeplineasca rolul sau constitutional, acela de a legifera, nefiindu-i, in schimb, permis Curtii Constitutionale sa impiedice Parlamentul, prin impunerea unui formalism excesiv in actul de legiferare, sa isi realizeze, in mod plenar, functia legislativa. Este de observat ca, in limitele impuse de Constitutie si jurisprudenta Curtii Constitutionale, flexibilitatea si supletea caracterizeaza procesul legislativ (a se vedea si Decizia nr. 828 din 13 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 185 din 28 februarie 2018, paragraful 51), ceea ce inseamna ca orice regula procedurala impusa trebuie sa respecte principiul est modus in rebus . Nu poate fi aplicata mecanic o regula care, desi rationala la prima vedere, sub aspectul organizarii activitatii parlamentare, conduce la consecinte negative asupra legislatiei din moment ce afecteaza insasi securitatea juridica a persoanei.
19. Avand in vedere cele expuse, apreciem ca, in speta, obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1 si 2 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei trebuia respinsa, ca neintemeiata.

Judecatori,
Cristian Deliorga
Gheorghe Stan
Varga Attila