Decizia C.C.R. nr. 205/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.

Decizia nr. 205/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 16, art. 21 alin. (6) si art. 50 lit. a) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 536 din 28.06.2019.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2), art. 16, art. 21 alin. (6) si art. 50 lit. a) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, exceptie ridicata de M.G.R. in Dosarul nr. XXXX/3/2017/a1 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal raspunde, pentru autoarea exceptiei si pentru partea G.A., doamna avocat C.G.R., in calitate de aparator ales, cu delegatie depusa la dosar. Se constata lipsa celorlalte parti. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Presedintele dispune sa se faca apelul si in Dosarul nr. YYYD/2018, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi prevederi de lege, ridicata de E.G. in Dosarul nr. YYYY/3/2017 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila.
4. La apelul nominal raspunde, pentru autoarea exceptiei, doamna avocat C.G.R., in calitate de aparator ales, cu delegatie depusa la dosar. Se constata lipsa celorlalte parti. Procedura de citare este legal indeplinita.
5. Avand in vedere obiectul exceptiei de neconstitutionalitate in dosarele mai sus mentionate, Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea acestora. Reprezentantul autoarelor exceptiei si cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. YYYD/2018 la Dosarul nr. XXXXD/2017, care a fost primul inregistrat.
6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul aparatorului autoarelor exceptiei, care solicita admiterea acesteia. In sustinerea acestei cereri, arata ca prin inlaturarea posibilitatii stabilirii despagubirilor banesti la valoarea de circulatie pe care imobilul revendicat o avea la data solutionarii notificarii si evaluarea acestuia prin raportare la grila notariala in vigoare la momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013 s-a depasit marja de apreciere pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a recunoscut-o statului roman in ceea ce priveste stabilirea despagubirilor. Mai sustine ca terminologia folosita nu este suficient de clara si previzibila, cu referire la compensarea prin puncte. In acelasi sens, considera ca nu poate fi stabilita natura juridica a punctelor prin care se realizeaza compensarea, acordarea acestora nefiind apta sa asigure o reparatie echitabila. Face, de asemenea, o comparatie, sub aspectul modului de calcul al despagubirilor, cu fostii chiriasi care au cumparat imobilele in temeiul Legii nr. 112/1995, dar au fost evinsi, si fostii proprietari care si-au revendicat imobilele in baza Legii nr. 10/2001. In fine, sustine ca nu se asigura o justa despagubire in sensul art. 44 alin. (3) din Constitutie, intrucat, de la intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013, opereaza, in privinta persoanelor indreptatite, o expropriere noua, mascata.
7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind ca nu sunt incalcate dispozitiile din Legea fundamentala invocate. Precizeaza, totodata, ca instanta de contencios constitutional s-a pronuntat prin numeroase decizii in sensul constitutionalitatii textelor de lege criticate si nu exista motive pentru schimbarea practicii in aceasta materie.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
8. Prin Decizia civila nr. 391 din 16 august 2017 si Incheierea din 20 octombrie 2017, pronuntate in dosarele nr. XXXX/3/2017/a1 si, respectiv, nr. YYYY/3/2017, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie si Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 16, art. 21 alin. (6) si art. 50 lit. a) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania. Exceptia a fost ridicata de M.G.R. si E.G. in cauze avand ca obiect solutionarea unor cereri de obligare a Ministerului Finantelor Publice, a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor si a Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor la plata de despagubiri pentru imobile revendicate in temeiul Legii nr. 10/2001, la valoarea care se va stabili prin expertiza. In Dosarul nr. XXXXD/2017, Curtea a fost sesizata prin decizia prin care Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul declarat de reclamanta impotriva incheierii prin care Tribunalul Bucuresti a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, pe motivul lipsei legaturii cu cauza a dispozitiilor legale criticate.
9. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se critica, in esenta, faptul ca prin textele de lege criticate s-a inlaturat posibilitatea despagubirii banesti la valoarea de circulatie de la data solutionarii cererii, posibilitate initial stabilita prin Legea nr. 10/2001. Se arata ca pentru imobilele preluate de stat in perioada de referinta a legii nu se mai poate acorda o prealabila despagubire, iar una dreapta se putea acorda doar inainte de modificarea Legii nr. 10/2001 prin textele din Legea nr. 165/2013 supuse controlului de constitutionalitate. Acestea elimina posibilitatea stabilirii despagubirilor prin expertiza, precizand ca evaluarea se face conform grilei notariale in vigoare la momentul intrarii in vigoare a legii si ca masurile reparatorii constau in compensarea prin puncte. Sub acest aspect, in motivarea exceptiei, se arata ca punctele nu reprezinta o dreapta despagubire in sens constitutional. Textele de lege criticate elimina posibilitatea stabilirii despagubirilor la valoarea de la data solutionarii notificarii, limitand in timp si cuantum evaluarea la valoarea de la nivelul anului 2013, cand Romania se afla in plina criza imobiliara, inregistrand o scadere drastica a tranzactiilor imobiliare si a valorii de circulatie a imobilelor. Dispozitiile legale criticate opereaza o expropriere noua, mascata, pentru partea de despagubire reprezentand diferenta dintre valoarea imobilului in anul 2013 si valoarea imobilului la momentul incasarii sumelor, dupa transformarea punctelor in echivalentul banesc. Se sustine, totodata, ca textele de lege criticate pun persoanele indreptatite la masuri reparatorii intr-o situatie de inferioritate, discriminatorie, fata de cumparatorii in baza Legii nr. 112/1995 tot ai unor imobile preluate abuziv, evinsi de fostii proprietari, cumparatori care au posibilitatea reala, concreta, de a obtine pe cale judecatoreasca pretul reactualizat al imobilului, stabilit prin expertiza judiciara, potrivit art. 501 din Legea nr. 10/2001, la valoarea de circulatie de la momentul intocmirii unei astfel de expertize judiciare, iar nu limitat la valoarea din anul 2013.
10. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie si Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, drepturile si principiile fundamentale constitutionale evocate nefiind incalcate prin stipularea ca masura reparatorie a acordarii de puncte, intr-un cuantum stabilit potrivit algoritmului prevazut prin Legea nr. 165/2013, care este un act normativ special.
11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
12. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In sustinerea acestui punct de vedere, mentioneaza referirile facute de Curtea Constitutionala la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in care se arata ca imperative de interes general pot pleda pentru o despagubire inferioara valorii reale de piata a bunului, cu conditia ca suma platita sa se raporteze in mod rezonabil la valoarea bunului (Hotararea din 29 aprilie 2014, pronuntata in Cauza Preda si altii impotriva Romaniei, paragraful 127). Avand in vedere ca art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie permite legiuitorului organic sa stabileasca limitele si continutul dreptului de proprietate, Curtea a mai aratat ca Legea nr. 165/2013 nu impune plafonarea despagubirilor - masura recomandata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului -, ci, dimpotriva, prevede acordarea lor integrala, dar prin raportare la un alt sistem de referinta al evaluarii decat cel preexistent - cel al aplicarii grilei notariale, conform art. 21 alin. (6) din lege - si fara acordarea de dobanzi sau penalitati. Curtea a subliniat ca aceasta masura nu este insa de natura sa afecteze dreptul de proprietate in substanta sa, deoarece nu ii pune in pericol existenta si efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului banesc obtinut prin valorificarea dreptului de proprietate, in limitele permise de art. 44 din Constitutie (Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014). In legatura cu procedura speciala de acordare a despagubirilor pentru imobilele preluate in mod abuziv, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a observat ca modul de reparare a injustitiilor si a abuzurilor din legislatia trecuta tine de optiunea exclusiva a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt in acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013). Invoca, de asemenea, deciziile Curtii Constitutionale nr. 599 din 20 septembrie 2016, nr. 712 din 6 decembrie 2016 si nr. 714 din 6 decembrie 2016.
13. Avocatul Poporului considera ca textele de lege criticate sunt constitutionale, aratand ca, in opinia sa, situatia generata de acestea nu este de natura a aduce atingere principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, doar pentru ca legiuitorul a ales sa reglementeze in mod diferit modalitatea de calcul al despagubirilor in vederea emiterii titlului de despagubire . De asemenea, prin instituirea unei noi proceduri de stabilire si acordare a despagubirilor, dupa verificarea documentelor care au stat la baza deciziilor emise de unitatile detinatoare, nu se suprima dreptul de proprietate privata. In privinta celorlalte critici de neconstitutionalitate raportate la normele constitutionale, apreciaza ca nu pot fi retinute, intrucat prin prevederile legale supuse controlului de constitutionalitate nu se aduce atingere principiilor constitutionale invocate.
14. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul- raportor, sustinerile reprezentantului autoarelor exceptiei de neconstitutionalitate si a partii G.A., concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
15. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
16. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 1 alin. (2), art. 16, art. 21 alin. (6) si art. 50 lit. a) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul cuprins:
- Art. 1 alin. (2): "(2) In situatia in care restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist nu mai este posibila, masurile reparatorii in echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite in echivalent de entitatea investita cu solutionarea cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, masurile prevazute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si masura compensarii prin puncte, prevazuta in cap. III.";
- Art. 16: "Cererile de restituire care nu pot fi solutionate prin restituire in natura la nivelul entitatilor investite de lege se solutioneaza prin acordarea de masuri compensatorii sub forma de puncte, care se determina potrivit art. 21 alin. (6) si (7).";
- Art. 21 alin. (6): "(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a prezentei legi de catre Secretariatul Comisiei Nationale si se exprima in puncte. Un punct are valoarea de un leu.";
- Art. 50 lit. a): "a) sintagma A�despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuzivA�, cuprinsa in Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se inlocuieste cu sintagma A�masuri compensatorii in conditiile legii privind unele masuri pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv, in perioada regimului comunist in RomaniaA�;."
17. In opinia autoarelor exceptiei, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 16 care consacra principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, art. 44 alin. (1)-(3) referitor la garantarea si ocrotirea egala a dreptului de proprietate privata si la conditiile exproprierii si art. 136 alin. (5) care consacra caracterul inviolabil al proprietatii private.
18. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca prevederile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constitutionalitate, prin prisma unor critici similare, instanta de contencios constitutional respingand, prin numeroase decizii, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate.
19. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 73 din 26 februarie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 261 din 20 aprilie 2015, Curtea a observat ca prevederile art. 16 si art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 reflecta modalitatea aleasa de legiuitorul roman de a rezolva problema restituirii imobilelor preluate in mod abuziv in timpul regimului comunist, in cadrul marjei de apreciere recunoscute acestuia de Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin Hotararea-pilot din 12 octombrie 2010 in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, prin care au fost retinute in sarcina statului roman obligatia implementarii unor proceduri simplificate si eficiente, intemeiate pe masuri legislative si pe o practica judiciara si administrativa coerenta, precum si obligatia adoptarii unor reguli de procedura clare si simplificate, care sa acorde sistemului de despagubiri o previzibilitate sporita.
20. In acest sens, art. 16 si art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 statueaza ca cererile de restituire care nu pot fi solutionate prin restituire in natura la nivelul entitatilor investite de lege se solutioneaza prin acordarea de masuri compensatorii sub forma de puncte, care se determina prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013. Ambele texte dau expresie intentiei legiuitorului roman de a realiza un echilibru intre interesul particular al fiecarei persoane indreptatite la despagubiri si interesul general al societatii, acela de a nu destabiliza situatia economica a statului prin acordarea unor despagubiri al caror cuantum insumat sa fie de natura sa afecteze grav bugetul national.
21. De asemenea, de exemplu, prin Decizia nr. 495 din 17 iulie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 946 din 8 noiembrie 2018 (paragrafele 21 si 22), cu privire la criticile referitoare la prevederile din Legea nr. 165/2013 care instituie solutia acordarii de masuri compensatorii sub forma de puncte pentru situatia in care restituirea in natura nu este posibila, Curtea a reiterat jurisprudenta sa anterioara, retinand ca prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, a apreciat ca aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a inteles sa transpuna in legislatia nationala exigentele impuse de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Legea nr. 165/2013 a fost adoptata ca urmare a pronuntarii de catre instanta europeana a Hotararii- pilot din 12 octombrie 2010 in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, prin care a fost lasata statului roman o larga marja de apreciere in privinta mijloacelor prin care sa indeplineasca obligatiile juridice impuse si sa garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau sa reglementeze raporturile de proprietate avute in vedere. Avand in vedere aceste constatari, Curtea a apreciat ca nu se poate retine critica referitoare la pretinsa nesocotire a dispozitiilor din Legea fundamentala care garanteaza dreptul de proprietate privata.
22. Referitor la modul de stabilire a despagubirii la o valoare justa, determinata conform standardelor internationale, iar nu prin raportare la grila notariala valabila la momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, Curtea a retinut ca scopul legiuitorului roman a constat in introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar si previzibil de evaluare a imobilelor, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrarii in vigoare a noii legi. In aceeasi ordine de idei, Curtea a facut referire si la Hotararea din 29 aprilie 2014, pronuntata in Cauza Preda si altii impotriva Romaniei (paragraful 127), prin care instanta de la Strasbourg a reamintit ca, in cazul privarii de proprietate in sensul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, imperative de interes general pot pleda pentru o despagubire inferioara valorii reale de piata a bunului, cu conditia ca suma platita sa se raporteze in mod rezonabil la valoarea bunului [Hotararea din 21 februarie 1986, pronuntata in Cauza James si altii impotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotararea din 8 iulie 1986, pronuntata in Cauza Lithgow si altii impotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotararea din 29 martie 2006, pronuntata in Cauza Scordino impotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 si urmatoarele].
23. Instanta de contencios constitutional a mai observat ca prin intermediul acestui nou sistem de calcul este, intr-adevar, posibil ca valoarea despagubirilor acordate sub forma de puncte sa fie inferioara celei rezultate prin aplicarea legislatiei anterioare in materie (Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 si Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente) referitoare la stabilirea valorii de piata a imobilului de la data notificarii, prin aplicarea standardelor internationale de evaluare. Dar legiuitorul dispune de o larga marja de apreciere in determinarea celor mai potrivite modalitati prin care sunt acordate despagubirile cuvenite in urma abuzurilor din regimul comunist, avand obligatia ca masurile adoptate sa respecte principiul proportionalitatii, asadar, sa fie adecvate, rezonabile si sa asigure un just echilibru intre interesul individual si cel general, al societatii. Astfel, desi printre exemplele oferite de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cuprinsul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, menite sa conduca la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietatilor, se numara si plafonarea despagubirilor (paragraful 235), statul roman a optat, totusi, in cadrul marjei de apreciere de care dispune, sa acorde integral despagubiri, modificand doar sistemul de referinta al evaluarii.
24. Cele statuate in jurisprudenta citata isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina o reconsiderare a acesteia.
25. In ceea ce priveste pretinsa discriminare instituita prin reglementarile legale in vigoare, respectiv cele cuprinse in Legea nr. 165/2013 si cele din Legea nr. 10/2001 referitoare la modul de stabilire a despagubirilor pentru fostii proprietari deposedati in mod abuziv, respectiv pentru chiriasii imobilelor preluate in mod abuziv de statul roman si care au devenit proprietari in conditiile Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, dar le-au fost desfiintate contractele de vanzare-cumparare, Curtea observa ca este vorba despre situatii diferite, a caror reglementare diferita este justificata in mod obiectiv si rezonabil.
26. Astfel, autoarele exceptiei fac comparatie, pe de o parte, intre prevederile art. 501 din Legea nr. 10/2001 care consacra dreptul proprietarilor, fosti chiriasi, ale caror contracte de vanzare- cumparare, incheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, de a obtine restituirea pretului de piata al imobilelor, stabilit prin expertiza, conform standardelor internationale de evaluare si, pe de alta parte, cele ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, care prevad ca evaluarea despagubirilor cuvenite proprietarilor initiali pentru imobilele preluate in mod abuziv de statul roman in perioada regimului comunist si care nu mai pot fi restituite in natura se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013.
27. Curtea constata ca cele doua categorii de persoane mentionate se afla in situatii juridice diferite, care justifica in mod obiectiv un tratament juridic diferit. Astfel, in ceea ce priveste prima categorie de persoane, este echitabil ca fostii chiriasi, care au cumparat imobilele de la stat, sa beneficieze de plata unor despagubiri la pretul de piata al imobilelor, ca urmare a desfiintarii pe cale judecatoreasca a contractelor lor de vanzare- cumparare din cauza constatarii imprejurarii ca statul nu detinea un titlu valabil in baza caruia sa le poata instraina, avand in vedere ca, la data dobandirii lor, cumparatorii, fosti chiriasi, au platit pretul real al acestora. Se impune o restitutio in integrum, care sa acopere prejudiciul suferit ca urmare a incheierii cu buna-credinta a unui contract de vanzare-cumparare de la un neproprietar, acesta fiind tinut sa raspunda pentru evictiune, in conditiile dreptului comun (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 380 din 26 aprilie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012).
28. Despagubirile pentru imobilele preluate in mod abuziv in timpul regimului comunist, acordate de statul roman fostilor proprietari, reprezinta insa masuri reparatorii pentru preluarile dintr-o perioada istorica dominata de privari nedrepte de proprietate, pe care, ulterior instaurarii regimului democratic, legiuitorul roman si-a propus sa le regleze printr-o serie de acte normative, printre care si legea in discutie. Sub acest aspect, Curtea retine considerentele de principiu statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Hotararea din 1 decembrie 2005, pronuntata in Cauza Paduraru impotriva Romaniei, paragraful 89, potrivit carora Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu impune statelor contractante nicio obligatie specifica de reparare a nedreptatilor sau prejudiciilor cauzate inainte ca ele sa fi ratificat Conventia . De asemenea, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie nu poate fi interpretat ca restrangand libertatea statelor contractante de a alege conditiile in care ele accepta sa restituie bunurile ce le-au fost transferate inainte sa ratifice Conventia (Hotararea din 28 septembrie 2004, pronuntata in Cauza Kopecky impotriva Slovaciei, paragraful 35). Adoptarea unor legi care sa prevada restituirea bunurilor confiscate sau despagubirea persoanelor victime ale unor astfel de confiscari necesita o vasta analiza a numeroase aspecte de ordin moral, juridic, politic si economic. Considerand un lucru normal ca legiuitorul sa dispuna de o mare marja de apreciere in ceea ce priveste politica economica si sociala, Curtea a declarat ca respecta modul in care acesta concepe imperativele "utilitatii publice", cu exceptia cazului in care aprecierea sa se dovedeste complet lipsita de o baza rezonabila (Hotararea din 21 februarie 1986, pronuntata in Cauza James si altii impotriva Regatului Unit, paragraful 46, si Hotararea din 23 noiembrie 2000, pronuntata in Cauza Fostul rege al Greciei si altii impotriva Greciei, paragraful 87). Acest lucru este valabil cu atat mai mult pentru modificarile atat de fundamentale ale sistemului unei tari, cum ar fi tranzitia de la un regim totalitar la o forma democratica de guvernare si reforma structurii politice, juridice si economice a statului, fenomene care duc inevitabil la adoptarea unor legi economice si sociale la scara mare (Hotararea din 22 iunie 2004, pronuntata in Cauza Broniowski impotriva Poloniei, paragraful 149).
29. Prin urmare, este justificat ca stabilirea modalitatii si dimensionarea reparatiilor sa reprezinte optiunea legiuitorului, in cadrul conceptiei de ansamblu adoptate de statul roman in considerarea realitatilor economice existente si a posibilitatilor reale de realizare efectiva a acestui demers corectiv (in acest sens, a se vedea, mutatis mutandis, si cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 542 din 18 septembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 55 din 22 ianuarie 2019).
30. Tot astfel, nu poate fi retinuta nici pretinsa discriminare instituita intre persoanele care obtin despagubiri calculate prin actuala modalitate de calcul a valorii bunului imobil revendicat, astfel cum aceasta este stabilita prin art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, si cei care au obtinut despagubirile cuvenite calculate prin raportare la standardele internationale, in conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 1/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009, care stabileau ca, in cazul in care imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, persoana indreptatita are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piata corespunzatoare a intregului imobil, teren si constructii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare, iar daca persoanele indreptatite au primit despagubiri potrivit prevederilor legii mentionate, ele au dreptul la diferenta dintre valoarea incasata, actualizata cu indicele inflatiei, si valoarea corespunzatoare de piata a imobilului. Acest sistem a fost modificat prin prevederile art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 care au precizat expres faptul ca "orice dispozitie referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internationale de evaluare [...] prevazute in Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga".
31. Sub acest aspect, in ceea priveste cuantumul despagubirilor acordate, Curtea a retinut, in jurisprudenta sa, ca este aplicabil principiul tempus regit actum, fiind firesc ca modalitatea de calcul al despagubirilor sa se supuna regulilor in vigoare la data acordarii lor prin decizie a autoritatii abilitate. In plus, Curtea Constitutionala a statuat ca, daca prin jocul unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge in situatii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezinta o discriminare care sa afecteze constitutionalitatea textelor respective (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragraful 44, sau Decizia nr. 367 din 2 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 657 din 26 august 2016, paragraful 24).
32. Fata de cele aratate, rezulta ca nu se poate retine nici nesocotirea principiului egalitatii in fata legii, invocat de autoarele exceptiei.
33. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de M.G.R. in Dosarul nr. XXXX/3/2017/a1 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie si de E.G. in Dosarul nr. YYYY/3/2017 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila si constata ca prevederile art. 1 alin. (2), art. 16, art. 21 alin. (6) si art. 50 lit. a) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 9 aprilie 2019.